Connect with us

Actualitate

EXCLUSIV/ CONTESTATIE PRIVIND TERGIVERSAREA URMARIRII PENALE FATA DE PROCURORI D.N.A./CRIMA ORGANIZATA DIN „REPUBLICA PROCURORILOR”

Publicat

pe

Inalta Curte de Casatie si justitie

Domnule Președinte,

  1. Subscrisul:
  • Cabinet de Avocat ‘’Vasile Dumitru’’, parte vatamata reprezentat de Vasile Dumitru, CNP:1710514364215 in calitate de parte vatamata cu domiciliul legal in Tulcea, str. Viitorului nr.13, Bl.100, Sc.A, Et. 1, ap. 17,  reprezentant legal al Cabinetului de Avocat ‘’Vasile Dumitru‘’cu sediul profesional  principal  in Bucuresti,  9 Mai, nr. 10, Bl. 11 B, Sect. nr. 6, sediul secundar in Tulcea, str. Vitorului nr. 13, Bl. 100, Sc. A, et. 1, Ap. 17,  cod fiscal nr. 31103200, eliberat la data de 18.01.2013,  in baza deciziilor de primire in profesia de avocat si de autorizare emise de Uniunii Nationale a Barourilor din Romania cu sediul in str. Academiei nr. 4-6, Bucuresti sect. 3, Sc. B, Ap.31, Bucuresti, cod fiscal nr.20626000, eliberat la dat de 18.01.2007,
  • ( a se vedea cotidianul online din ‘’ Lumea Justitiei ’’ din data de 06.03.2017 … ‘’ Curtea de Apel Bucuresti a decis irevocabil prin decizia nr. 62 din 22 februarie 2017, dosa nr. 54430/299/2012, citez:

‘’ Din  hotararea judecatoreasca  devenita irevocabila  reise ca UNBR-  Bota  este persoana juridica de utilitate publica, care se organizeaza  conform legii 51/1995, lege care nu prevede  nici infiintarea, nici desfiintarea barourilor si U.N.B.R.’’ ), formulez

  1. Subsemnatii martori si parti vatamate in dosar nr. 201/P/2016:
  • Grigore Dumitrel posesor CNP:1770619364211, domiciliat in Tulcea, str. Gazelei nr. 34;
  • Ranciu Neculai, psesor CNP:1570402364276, domiciliat in str. Victoriei nr. 57, Bl. 10, Sc. B, Et. 3, ap. 13, loc. Tulcea;
  • Razvan Dimoftache, posesor al CNP:1730724131226, domiciliat in B-dul Ferdinand nr. 96, Bl F19A, Sc. B, et. 3, ap.29, loc. Constanta

, în baza art.  4881și următoareleC. proc. pen.  respectiv art.6 si 13 din C.E.D.O. formulam

CONTESTAȚIE PRIVIND DURATA PROCESULUI

avand ca obiect  dosarul penal nr. 201/P/2016 al Directiei Nationale Anticoruptie- Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Arat ca la data de 20.04.2016: Directia Nationala Anticoruptie a inceput urmarirea penala prin procuror de caz Carmen Tundrea fata de :

  1. Procuror Grecu Elena, Directia Nationala Anticoruptie, fost procuror la Parchetul General de pe langa Curtea de Apel Constana;
  2. Procuror general adjunct Adina Florea, Parchetul General de pe langa Curtea de Apel Constana
  3. Procuror Olteanu Iuliana, Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, fost prim – procuror la Parchetul de pe langa Tribunalul Tulcea;
  4. Procuror Bodean Andrei, Serviciul Teritorial Constanta- Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie;
  5. Procuror Laura Subtirelu, Parchetul General de pe langa Curtea de Apel Constana, fost prim – procuror adjunct la Parchetul de pe langa Tribunalul Tulcea;
  6. Avocat Olteanu Gheorghe, Baroul Tulcea, finul decanului de Baroul Tulcea Purice Nicoleta.

Dupa inceperea urmaririi penale la data de 20.04.2016 procurorul de caz a fost inlocuit in opinia noastra abuziv pentru ca acesta incepuse foarte bine cercetarea penala deoarece la data de 19.07.2016 a fost audiat petent Grigore Dumitrel, apoi avocat Vasile Dumitru in calitate de martor  si parte vatamata la data de 09.08.2016 si urma sa mai fie audiat ca martori si parti vataamate domni:

  • Ranciu Neculai domiciliat in Tulcea, str. Viitorului, loc. Tulcea, victima a faptuitorilor Laura Sutirelu, Florea Adina, Elena Grecu, Andrei Bodean, Simion Elena
  • Razvan Dimoftache victima a faptuitorilor, Florea Adina, Grecu Elena, Valentin Stefan, Cristian Deliorga, Sorin Constantinescu
  • Sandu Neculai, Sofron Mihail, Voicu Gheorghe din comuna Smardan jud. Tulcea, ultimii victime ale faptuitorilor, av. Olteanu Gheorghe din Baroul Tulcea, Laura Subtirelu, Olteanu Iuliana Magdalena, Grecu Elena

Cercetarea penala inceputa  in mod legal de catre  doamna procuror  Carmen Tundrea  prin Ordonanta  mai sus mentionata a fost anulata,

  • clasata abuziv de catre procuror Galina Calarasu, Ordonanta ce a fost contestata si desfiintata de procurorul ierarhic superior acesta solicitand Curtii de Apel apoi Inaltei Curti de Casatie avand in vedere calitatea unor procurori, redeschiderea dosarului penal nr. 201/P/2016 prin Ordonanta  1/II- 2/2017 din 18.01.2017, Inalta Curte de Casatie si Justitie prin sentinta nr. 317 din 31.05.2017, dosar nr. 654/2/2017, a incuviintat redeschiderea dosarului penal nr. 201/P/2016.

Directia Nationala Anticoruptie,  nu am mai  continuat efectiv cercetarile penale desi,

  • martor  si parte vatamata Vasile Dumitru a solicitat in repetate randuri sa fie reaudiat deoarece asupra s-a se fac presiuni, au existat  si amenintari cu moartea de catre av. Olteanu Gheorghe,  insa chiar si dupa ce s-au mai depus si probe si dupa ce Vasile Dumitru a fost  condamnat abuziv la 7 luni cu executare din care a executat 6 luni, procurorul de caz desi a primit probe suplimentare si a fost informat prin adrese ca sunt probleme, acesta a fost efectiv dezinteresat, lasand ca procurorii aflati in functii sa produca victime.

Aducem la cunostinta Inaltei Curti de Casatie si Justitie faptul ca suspiciunile noastre de favorizare a infractorilor si faptuitorilor s-au confirmat de catre domnul Razvan Dimoftache din Constata, persoana ce a fost reprezentata de Cabinet de avocat Vasile Dumitru pentru a depune plangere penala referitor la infractiuni de coruptie savarsite de catre procuror adjunct Adina Florea, si judecator Deliorga Cristian Parchetul de pe langa Curtea de Apel Constanta, Vasile Dumitru depunand plangerile la :

  • Parchetul Inaltei Curti de Casatie, Directia Nationala Anticoruptie, Consiliul Superior al Magistraturii, Inspectia Judiciara, Ministrul de Justitie, Presedintele Romaniei, Senat si Camera Depuatilor, s-a depus la mai multe institutii tocmai pentru ca domnul Razvan Dimoftache se simtea amenintat de judecator Deliorga Cristian si procuror adjunct Adina Florea.

Mai aratam Inaltei Curti de Casatie si Justitie faptul ca la Parchetul Curtii de Ael Constanta exista dosar nr. 636/P/2014 al  Parchetului de pe langa Curtea de Apel Constanta declinat la Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, formandu-se dosarul nr. 267/P/2015, procuror Octavian Lupescu ( a refuzat sa cerceteze pe procuror Adina Florea si procuror Elena  Grecu,

  • desi existau fapte de coruptie probate prin probe video si inscrisuri) si-a declinat competent catre  Parchetul de pe langa Curtea de Apel Constanta, formandu-se dosarul nr.114/P/2016, procuror Ciocoiu Vasile, apoi procuror  Mircea Iuliana a clasat cauza fara a efectua cercetari fata de unii magistrati despre care denuntatorul vorbeste despre milioane de euro fraudate de lichidator Balescu Dumitru din Buzau, acesta fiind cercetat de 5 ani in calitate de inculat la Parchetul de pe langa Tribunalul Tulcea in perioada cand prim procuror era Olteanu Iuliana Magdalena si prim procuror adjunct Laura Subtirelu si nimeni nu continua nici o cercetare.

Dar ceea ce este  foarte interesant domnule presedinte este faptul ca procurorii mai sus mentionati au avut grija sa formulize denunturi false fata de avocat Vasile Dumitru tocmai pentru ca :

  • Grigore Dumitrel, Razvan Dimoftache, Ranciu Neculai, Sandu Nicolae, Sofron Mihail etc. sa fie lipsiti de aparare… si ca sa iasa in relief crima organizata, doamna procuror Subtirelu Laura stiind ca Vasile Dumitru a depus marturie referitor la conflictul dintre Grigore Dumitrel si Ranciu Neculai, avand grija ca la data de 26.01.2017 sa mearga ca procuror de sedinta in dosar nr. 5962/327/2014*desi era incompatibila si sa ceara condamnarea lui Vasile Dumitru pentru exercitarea fara drept a profesiei de avocat in condiriile in care acesta detine codul de identificare fiscal nr. 31103200 eliberat de  Ministerul de Finante la data de 18.01.2013 in baza deciziilor emise de U.N.B.R. din str. Academiei nr. 4-6, Bucuresti.

Condamnarea partii vatamate si a martorului Vasile Dumitru in doar nr. 5962/327/2014* Curtea de Apel Constanta, a fost dispusa de catre Deliorga Cristian

( persoana fata de care Cabinet de avocat Vasile Dumitru a formulat plangere penala  si  denunt din care reise ca Razvan Dimoftache i-a dat mita procurorului adjunct Adina Florea prin procurori intermediari despre care avea cunostinta si judecator Deliorga Cristian, conform probelor video existente la dosarul cauzei).

Crima organizata se dovedeste prin faptul ca judecator Deliorga Cristian si Jigau Catalin aveau calitatea de parati in dosar nr. 17819/212/Curtea de Apel Constanta si dosar nr. 7093/2/2016 si dosar nr. 8254/2/2016 Curtea de Apel Bucuresti, desi s-au formulat cereri de recuzare si stramutare acestea au fost response pe ‘’ banda rulanta’’… insa ceea ce intareste dovada ca s-a format un grup infractional la nivelul Curtii de Apel Constanta si ‘’ intretinut’’ de magistrate de la Directia Nationala Anticoruptie este fatul ca:

  • Deliorga Cristian si Jigau Catalin recunoaste in sentinta 376 din 30.06.2017 la Inalta Curte de Casatie si Justitie in dosar nr.1746/1/2017 ca acestia nu pot solutiona o cerere de recuzare formulate de Vasile Dumitru impotriva solutiei de condamnare nr. 123/03.02.2017, dosar nr. 5962/327/2014* Curtea de Apel Constanta, spunand acestea ca sunt intimate intrun dosar la Curtea de Apel Bucuresti fara a specifica nr de dosar si faptul ca mai sunt parati in alte dosare si ca la data cand l-au condamnat aveau calitatea de parati si totusi  anumiti magistrate i-au  determinat sa ramana in complet si sa judece pe Vasile Dumitru, sa-i arata ‘’ forta grupului infractional’’ … spunem si sutinem cu argumente deoarece Vasile Dumitru pentru acelesi faapte pentru care a fost condamnat a mai fost trimis in judecata de Parchetul de pe langa Judecatoria Constanta prin procurorii : Camelia Andrei si Timis Elena la denunturile false formulate de catre:
  • Procuror general Elena Grecu, Parchetul de pe langa Curtea de Apel Constanta actualmente procuror sef de Birou la DNA Constanta;
  • Procuror general Valentin Stefan, Parchetul de pe langa Curtea de Apel Constanta ;
  • Procuror sef Sorin Constantinescu, Serviciul Teritorial Constanta, procuror Andrei Bodean, pentru toate aceste denunturi judecatoria Constanta in dosar nr. 21674/212/2016 prin domnul judecator Arhip Bogdan Alexandru a dispus ACHITAREA la data de 28.07.2017 deci efectiv dupa ce Vasile Dumitru a executat 6 luni de inchisoare in mod abuziv.

Un alt element ce consfiiteste crima organizata este faptul ca Parchetul de pe langa Judecatoria Constanta in dosar nr. 21674/212/a formulat apel motivand ca judecatorul Arhip Bogdan Alexandru cand a dispus achitarea nu a tinut cont de CONDAMNAREA dispusa de judecatorii: Deliorga Cristian si Jigau Catalin, magistrat care la data cand au dispus condamnarea fata de Vassile Dumitru aveau calitatea de paraatii in 3 dosare civile si fusese-ra citati desi aveau cunostinta ca asupra lor planeaza suspiciuni de impartialitate si pentru intersesul justititiei acestora le revine obligatia de a se retrage mai cu seama ca existau si probe, chiar Jigau Catalin a formulat cerere de abtinere motivand ca nu poate judeca obiectiv cauza pentru ca detine calitatea de avocat in Baroul Bacau, concurrent UNBR structura Bota, entitate juridica de utilitate publica prin deciziz nr. 62 din 22.02.2017.

Asadar trebuie sa aduc onoratei instante in atentie faptul ca tergiversarea dosarului nr. 201/P/2016 nu este intamplatoare deorece in dosar nr. 21674/212/2016, Curtea de Apel Constaanta judeca  in apel solutia de achitare cu magistratii:

  • Uzum Maria si Eleni Marcu, parati in acelesi dosare cu paratii judecatori Deliorga Cristian si Jigau Catalin, desi au formulat cerere de abtinere spunand cum ca nu pot judeca obiectiv pentru ca au calitatea de paratii in mai multe dosare sunt obligate sa judece la data de 15.12.2017 dosarul nr. 21674/212/2016, desi s-a formulat cerere de stramutare aceasta a fost respinsa. S-au formulat cereri de recuzare si stramutare de cel putin 6 ori de feicare data cu elemente diferite, evident ca sunt magistrati care trebuie sa raamana in functie si sa execute ordinul pentru ca altfel v-a avea de suferit, aceasta este opinia noastra si judeca de valoare care rezulta din probe existente la dosar.

Aratam ca tergiversarea este o metoda a unor procurori care s-au lasat compromisi de sistemul juridic partial corupt sens in care facem trimtere la procuror al Serviciului Teritorial Constanta dosar nr. 80/P/2015, parte vatamta Vasile Dumitru care dupa ce a dispus  inceperea urmaririi penale fata de mai multi magistrati efectiv dupa un an a dispus clasare insa fara a mai efectua vreun act procedural din care s-a se concluzioneze faptul procurorul a dispus o solutie legala si temeinica .

  1. dosar penal nr. 204/P/2016 aflat in lucru la Parchetul Curtii de Apel Constanta conform adresei nr. 12/VIII-1/IP/2017, declinat si disjuns de la Serviciul Teritorial Constanta din dosar nr. 80/P/2015, procuror Conortos Constantin care desi a inceput urmarirea penala in rem fara sa mai administreze vreo proba dupa a dispus clasarea la ’’comanda’’ in conditiile in care dosar sunt probe video si audio respectiv inscrisuri care dovedeste savarsirea in grup a infractiunilor de abuz in servici si represiune nedreapta respectiv conflict de interese etc. s-a gandit domnul procuror cu procuror sef Constantinescu aprope de termenul de judecata in contestatie la tergiversarea dosarului penal nr. 80/P/2015 ca o clasare pentru colegii lor magistrati este mai bine pentru linistea lor si ca un denunt fals si o trimitere in judecata pentru Vasile Dumitru le-ar rezolva problema intregului grup organizat, numai ca domnul judecator Arhip Alexandru de la Judecatoria Constanta in dosar nr.21674/212/2016, nu a fost de acord cu magistratii care au transformat actul de justitie intr-o unealta ce serveste la rezolvarea intereselor de grup, si a dispus achitarea mea la data de 28.07.2017

Tergiversarea  este cu sens si bine justitficata pentru ca mai multi magistrati judecatori si procurori au calitatea de parati in dosarele: nr. 7093/2/2016 Curtea de Apel Constanta, dosar nr. 8254/2/2016 Curtea de Apel Bucuresti  si dosar nr. 17819/121/2016 Curtea de Apel Constanta: Elena Grecu, Adina Florea, Ciocoiu Vasile, Nita Teodor, Draghici Vasile, Deliorga Cristian, Jigau Catalin, Eleni Marcu Cristina, Uzuma Maria etc si evident ca o continuare a cercetarilor in dosar nr. 201/P/2016 al Directiei Nationale Anticoruptie ar fi  ’’ o lovitura de ciocan ’’ in capul limpede al grupului organizat,  sens in care va depunem probe pentru a efectua demersurile legale procedurale conform art 6 din CEDO si  art. 2, art. 5 respectiv 8 din Noul Cod de procedura penala.

Solicitam a se observa că în cauză respectiv in dosar nr. 201/P/2016  termenul prevăzut de art. 4881 alin. (2) C. proc. pen.[1] de cel putin un an este indeplinit sunt chiar  17 luni  !!!

În aceste condiții, consideram că în cauză urmărirea penală  este tergiversată, durata acesteia nefiind justificată de complexitatea cauzei determinată de complexitatea situației de fapt sau a instituțiilor juridice potențial incidente, de comportamentul subsemnatului sau al persoanelor vătămate sau de alte motive de natură obiectivă, persoane vatamate fiind si:

  • Neculcea Ion, Stamate Ion, Trandafir Constantin, Constantinov Vasile, Boitan Danut, citati in dosar nr. 116/1/2016 avand ca obiect contestatie durata proces Inalata Curte de Casatie si Justitie referitor la dosar nr. 636/P/2014, transformat in dosar nr. 114/P/2016 al Curtii de Apel Constanta. Partile vatamate au calitatea de contestatari la Tribunalul Buzau in dosar Nr.2844/114/2016 (nr.1167/114/2001*) unde  lui Vasile Dumitru instanta i-a recunoscut calitatea de avocat, dosar suspendat pana la solutionarea dosarului nr. 114/P/2016 Parchetul de pe langa Curtea de Apel Constanta si dosar nr.  530/P/2015 aflat la IPJ Tulcea, Parchetul de pe langa Tribunalul Tulcea respectiv dosar nr. 354/P/2012.

Evident ca din moment ce Parchetul Curtii de Apel Constanta a solicitat condamnarea lui Vasile Dumitru la data de 26.01.2017, in dosar nr. 5962/327/2014* , prin procuror Subtirelu Laura, desi era obligate sa se abtina tergiversarea este evidenta pentru ca denunturile  formulate de catre:

  • fostul procuror general Elena Grecu al Parchetul Curtii de Apel Constanta si actualul procuror general al Parchetul Curtii de Apel Constanta Valentin Gigi Stefan;
  • procuror sef Sorin Constantinescu Serviciul Teritorial Constanta, s-au dovedite a fi de rea credinta, a fi false.

Denunturile nu au mai putut fi acceptate si de instanta in dosar nr. 21674/212/2016 judecatoria Constanta, domnul judecator Arhip Alexandru dispunand achitarea ceea ce duce la concluzia ca am fost condamnat abuziv si ca TERGIVERSAREA  este justificata de magistratii procurori mai sus mentionati din moment ce la dosar sunt probe video si audio care confirma fraudarea a milioane de lei, in dosar nr.636/P/2014 transformat prin tergiversare in 114/P/2016, credem ca cel putin procedural presedintele unei instante trebuie sa dispuna atasarea dosarelor despre care se face vorbire, dupa care ne vom indrepta cu plangere la C.E.D.O.

Nu intamplator, dosar nr. 201/P/2015 al Directiei Nationale Anticoruptie  este tergiversate deoarece acesta are legatura cu dosar nr.204/P/2016 este tergiversat, venit de la Serviciul Teritorial Constanta din dosar nr. 80/P/2015 pentru ca in acest dosar a fost inceputa urmarirea penala in rem fata de procuror Fried Mioara pentru ca nu solutionat dosar nr.636/P/2014 si procuror Ciorobea Mihail ca nu continua cercetarile in dosar nr.136/P/2014 Parchetul de pe langa Curtea de Apel Constanta, dosar in care se efectuat cercetari penale fata de procuror Blejusca Doru Ionut Parchetul de pe langa Judecatoria Tulcea, avocat suspendat din Baroul Bucuresti U.N.B.R. traditional concurent cu U.N.B.R. Bota, acesta se afla in conflict de interese deoarece a adus prin cercetare abuziva un beneficiu entitati cu are a colaborat si nu trecusera 5 ani, judecator Anuti Stelian, fost politist I.P.J. Tulcea, magistrati care a dispus perchezitionarea abuziva asupra mea fara a verifica documentele cabinetului de avocat ‘’ Vasile Dumitru’’, judecator Simona Gheorghe, judecatoria Tulcea, magistrati care a dispus perchezitionarea informatica si lista poate continua.

Competenta de solutionare a dosarului nr. 201/P/2016 este Inalta Curte de Casatie si Justitie, sens in care solicitam sa dispuneti a se urgent continuarea cercetarilor penale si atasarea dosarele nr. 114/P/2016 si dosar nr.204/P/2016 si arat ca acestea au legatura cu dosarul nr. 5962/327/2014* Curtea de Apel Constanta in care am fost condamnat abuziv la 7 luni inchisoare si evident ca are legatura  si cu dosar nr. 21674/212/2016 a judecatoriei Constanta in care s-a dispus ACHITAREA mea pentru aceleasi fapte pentru care am fost condamnat ‘’ exercitarea fara drept a profesiei de avocat si purtarea de insemne U.N.B.R., nimic mai fals pentru ca U.N.B.R. din str. Academiei nr. 4-6 Bucuresti are inregistrata marca la O.S.I.M. si eu nu trebuia sa fiu condamnat.

Prin urmare tergiversarea dosarelor mai sus mentionate este evidenta si suspiciunile ca la nivelul Directiei Nationale Anticoruptie ar convetui un grup organizat este tot mai  evidenta, instanta va aprecia in intelepciunea sa.

Termenul de introducere a contestatiei este de un an de la data inceperii urmaririi penale ’’in rem’’ in cazul in care contestatia este formulata de partea vatamata, in ambele dosare penale conditiile de termen si procedural sunt indeplinite !

  1. Solicitam ca instanta sa sanctioneze lentoarea magistratilor ce au dosarele in competenta solutionare si refuza a ma audia desi am arata ca sunt in pericol si ca fata de mine s-a exercitate o represiune nedreapta.
  2. Va solicitam sa dispuneti in regim de urgenta ca Parchetul de pe langa Curtea de Apel Constanta sa ataseze dosarele 114/P/2016 si 204/P/2016 pentru a putea sa studiem cu 5 zile inainte de termenul de 20 de zile de la data inregistrarii contestatiei.
  3. Aratam ca pentru motivul ca se tergiverseaza dosarul nr. 201/P/2016 in care avem calitatea de martori si parti vatamate si organul de cercetare penala refuza sa ne audieze si dupa caz sa ne reaudieze sens in care vom introduce actiune in raspundere civila delictuala deoarece am fost prejudiciati material si moral prin condamnare cu executare la inchisoare si trimitere in judecata a av. Vasile Dumitru pentru fapte care nu exista in materialitatea lor din moment ce reprezinta persoana juridica autorizata Vasile Dumitru inregistrata fiscal cu nr. 31103200 clientii sai  Neculcea Ion, Stamate Ion, Constantinov Vasile, Boitan Danut, Trandafir Constantin sunt lipsiti de aparare, Razvan Dimoftache, Grigore Dumitrel, Sofron Mihail, Sandu Neculai etc.
  4. sa dispuna instanta sesizarea Directiei Nationale Anticoruptie, Bucuresti pentru a prelua dosarele penale ce fac obiectul cercetarii penale abuzive, represiune nedreapta si abuz in serviciu ce se exercita fata de av. Vasile Dumitru avind in vedere faptul ca fata de procuror Blejusca Doru Ionut s-a dispus inceperea urmaririi penale la data de 06.10.2016 de catre Parchetul de pe langa Curtea de Apel Constanta, dosar nr. 204/P/2016 si acesta nu s-a abtinut iar cand l-am recuzat i-a fost respinsa cererea de prim – procuror Stepanencu Dan, Parchetul de pe langa Judecatoria Tulcea si evident ca prin denunturile false formulate de Elena Grecu,  Andrei Bodean, Simion Elena, procurori cercetati de D.N.A. Central in dosar nr. 201/P/2016, sunt suspiciuni ca fata de procuror se exercita presiuni deoarece la dosarul cauzei sunt probe video si audio unde se regasesc denunturi cu fraude de milioane de euro impartiti de Lichidator  Balescu Dumitru din Buzau aflat in cercetari penale de 5 ani si nu este trimis in judecata desi a formulat contestatie,  dosar nr. 7875/327/2017 domnul Neculcea Ion la tergiversarea dosarelor penale,  530/P/2015 si 354/P/2012,  prin ordonata din 21.02.2014 – 19.03.2014 – 15.06.2015,  s-a dispus schimbarea incadrarii juridice si a continuarii urmaririi penala fata de lichidaror Balescu Dumitru din Buzau  cu privire la infractiunile prev de art.290 si art. 242,  alin 1 si 241 alin 1 lit b teza 1 cu aplic  art. 48 si alin  art.5  din NoulCod penal,  domnul judecator Matei Catalin Marian prin modul in care a tinut sedinta de judecata a determinat pe petent Neculcea Ion sa renunte la plangerea privind tergiversarea dosarelor penale, acestia fiind reprezentati de mine la Tribunalul Buzau, instanta recunoscandu-i calitatea de avocat domnului Vasile Dumitru desi Baroul Tulcea l-a contestat si la aceasta instanta din ce motiv doar Directia Nationala Anticoruptie v-a afla adevarul supus judecatii;
  5. la dosarele ce face obiectul judecatii sunt probe video in care avocat Olteanu Gheorghe santajeaza pe domnul ag. de politie IPJ Grigore Dumitrel, domnul av. Stanescu Vasile este avertizat de doamna procuror Olteanu Iuliana Magdalena sa renunte la clientul sau Ranciu Neculai pentru ca altfel v-a avea probleme cu DNA-ul ceeace se intelege ca DNA este un instrument de represiune si negociere pentru unii procurori si judecatori;
  6. va atasez linkuri din mass-media pe care daca le veti analiza cu certitudine o sa sesizati organele abilitate pentru aflarea adevarului:
  7. https://www.incisivdeprahova.ro/2017/11/13/exclusivstenograme-incendiare-procurorul-gherorghe-popovici-sef-sectie-la-dna-bucuresti-incalca-legea-si-protejeaza-procurorii-corupti/;- procurorul intarzie trimiterea in judecata a procurorilor Elena Grecu, Adina Florea, Olteanu Iuliana Magdalena, Simion Elena, Laura Subtirelu, Bodeanu Andrei si av. Olteanu Gheorghe, in inregistrare procurorul Valentin Stefan afirma ca ‘’ Bucurestiul vrea liniste si ca procuror Adina Florea are sustinere la Bucuresti ‘’
  8. http://www.romaniatv.net/o-noua-inregistrare-exploziva-demasca-dialogul-scandalos-dintre-un-procuror-celebru-si-inculpat_387329.html – procuror general al Parchetul Curtii de Apel Constanta Valentin Stefan in dialog cu fostul meu client Dimoftache Razvan pentru care Cabinet de avocat Vasile Dumitru a formulat denunt si plangere penala la Directia Nationala Anticoruptie, Ministerul de Justitie, Senat si Camera Deputatilor, Inspectia Judiciara, Consiliulu Superioar al Magistraturii, Ministerul de justitie si Presedintele Romaniei;
  9. https://www.incisivdeprahova.ro/2017/11/08/exclusivplangere-penala-referitor-la-crima-organizata-care-se-desfasoara-pe-raza-curtii-de-apel-constanta/- Cabinet de avocat Vasile Dumitru formuleaza plangere penala fata de magistratii ce desfasoara o activitate infractionala pe raza curtii de Apel Constanta si nu doar atat.
  10. https://www.incisivdeprahova.ro/2017/11/16/exclusivdenunt-si-plangere-penala-prin-cabinet-de-avocat-vasile-dumitru-care-devenit-victima-sistemului-juridic-partial-corupt/- denuntul si plangerea penala a fost formulate de persoana fizica autorizata Vasile Dumitru pentru client Razvan Dimoftache referitor la fapte de coruptie savarsite de catre procuror adjunct Adina Florea Parchetul de pe langa Curtea de Apel Constanta si Judecator Deliorga Curtea de Apel Constanta, carausii de spaga fiind conform declaratiei domnului Razvan Dimoftache, procurorii: Matei Dragomir si Balaican Vasile, persoane care in opinia mea au fost contransi sa daca aceste servicii !
  11. https://www.incisivdeprahova.ro/2017/11/13/exclusivd-n-crima-organizata-judecatori-amenintati-nave-voalate-si-omoruriacuzatii-gravedocumente/- plangere si denunt formulat de catre domnul Ranciu Neculai referitor la coruptia din Serviciul Teritorial Constanta ‘’pastorit’’ de catre procuror sef Sorin Constantinescu si acesta a formulat denunt fals pentru av. Vasile Dumitru si judecatoria Constanta a dispus achitarea in dosar nr. 21674/212/2016 la data de 28.07.2017 si Parchetul de pe langa Judecatoria Tulcea tine dosarele la ‘’ naflatina’’ prin procuror Blejusca Doru Ionut, Simion Elena, etc. desi ar trebuie sa dispuna clasarea nu o face si intarzie deliberat.
  12. https://www.incisivdeprahova.ro/2017/11/15/exclusivdezvaluirile-noastre-tsunami-ul-devastator-pentru-d-n-si-caracatita-procurorilor-din-constanta/- domnul Grigore Dumitrel isi exprima public faptul ca este vatamat de catre DNA Central in dosar nr. 201/P/2016 dosar in care Vasile Dumitru este martorul principal audiat 5 ore si fata de care s-a dispus o condamnare abuziva si arestare respective perchizitii ca urmare a unor denunturi false in sensul ca actele emise de UNBR din str. Academiei nr. 4-6, Bucuresti entitate juridical de utilitate publica, nu au fost verificate si nici daca codul de identificare fiscal nr. 31103200 pentru Cabinet Vasile Dumitru, daca aceste ar fi falsificate desi in baza aacestuia plateste impozit la venituri in perioada 2012-2016, cod CAEN 6910
  13. https://www.incisivdeprahova.ro/2017/11/20/exclusivnoi-inregistrari-si-stenograme-incendiare-din-interiorul-d-n-aportocalele-de-constanta/- dezvaluiri facute de catre client meu Razvan Dimoftache referitor la faptul ca procurorii din Constanta sunt protejati de alti magistrati din Bucuresti, suspiciuni ce dezvolta premise si pentru magistratii din Tulcea ca ar fi protejati sau santajati or corupti;
  1. https://www.incisivdeprahova.ro/2017/11/09/exclusiv-crima-organizata-care-se-desfasoara-nestingherit-pe-raza-doua-curtii-de-apel-respectiv-galati-si-constanta/- Ranciu Neculai, martor primcipal in dosar nr. 201/P/2016 al DNA Central declara despre abuzurile magistratilor, si acesta fiind o victima a sistemului juridic partial corupt.
  2. https://www.replicaonline.ro/judecatorul-arhip-a-achitat-un-avocat-care-era-acuzat-ca-nu-avea-dreptul-de-a-profesa-330224/- Vasile Dumitru achitat in dosar nr. 21674/212/2016, judecatoria Constanta;
  3. https://www.incisivdeprahova.ro/2017/09/06/exclusiv-societatea-civila-sustine-modificarea-legilor-justitieisolicitari-de-audit-sustinute-cu-probe-audiovideo-si-inscrisuri-pentru-destructurarea-unor-grupari-infractionale-formate-din-judecato/- Vasile Dumitru impreuna cu victimile unui sistem juridic partial corupt sustinem modificarea privind legile justitiei pentru ca magistratii sa raspunda penal si material pentru abuzurile si eroarile judiciare comise de acestia in deplina cunostinta de cauza asa cum s-a intamplat in dosar nr. 5962/327/2018* Judecatoria Constanta cand procuror BLEJUSCA DORU IONUT abuziv m-a trimis in judecata mintind ca in cauza supusa judecatii dumnealui a aflat adevarul desi documentele mele sunt legale si in prezent, situatie ce a condus la inceperea urmaririi penala la data de 06.11.2017  de catre Parchetul Curtii de Apel Constanta, dupa ce am  executat 6 luni pedeapsa nevinovat si in mod paradoxal ma cerceteaza pentru acelasi fapte tot dumnealui, evident ca este pus de sistemul juridic partial corupt sa ma hartuiasca din moment ce domnul judecator Arhip Bogdan Alexaandru a constatat ca denunturile procurorilor Valentin Stefan, Elena Grecu, Sorin Constantinescu  sunt  false dispunand achitarea in dosar nr. 21674/212/22016, judecatoria Constanta.
  4. https://www.luju.ro/magistrati/instante/justitie-criminala-judecatorul-gheorghe-morosanu-dezvaluie-un-caz-cutremurator-care-arata-cum-se-face-justitie-in-sala-de-judecata-morosanu-este-un-strigat-disperat-la-adresa-factorilor-de-decizie-din-politica-si-justitie-care-au-deteriorat-la-maxim-actul
  5. https://www.incisivdeprahova.ro/2017/11/20/exclusivnoi-inregistrari-si-stenograme-incendiare-din-interiorul-d-n-aportocalele-de-constanta/
  1. https://www.luju.ro/avocati/barouri/unbr-bota-de-utilitate-publica-curtea-de-apel-bucuresti-a-decis-irevocabil-ca-barourile-avocatului-pompiliu-bota-sunt-legale-uniunea-nationala-a-barourilor-din-romania-baroul-bota-fiind-infiintata-printr-o-hotarare-judecatoreasca-cele-statuate-in-cuprinsu

Facem trimitere la urmatoarele documente pentru teminicia admiterii cererii:

  • Dovada portal din dosar nr. 8254/2/2016 a Curtii de Apel Bucuresti si dosar  7093/2/2016, dosar nr. 17819/212/2016 Curtea de Apel Bucuresti, calitate procesuala are Cabinet de Avocat Vasile Dumitru fiind reprezentat de Vasile Dumitru, parati fiind Deliorga Cristian, Jigau Catalin,  Sorin Constantinescu, Elena Grecu, Adina Florea, etc. ;
  • Adresa emisa de catre Ministerul de Finante A.F.P.Tulcea din 11.10.2016 din care rezulta faptul ca Vasile Dumitru realizeaza venituri din activitati idenpendente conform codului fiscal nr.31103200 emis pentru persoana fizica autorizata Cabinet de avocat ‘’ Vasile Dumitru’’.
  • Ordonanta de incepere a urmaririi penale in rem fata procurorul Blejusca Doru Ionut etc. Parchetul de pe langa Judecatoria Tulcea, dosar nr. 204/P/2016, Parchetul Curtii de Apel Constanta;
  • Copie carti de identitate parti vatamate: Grigore Dumitrel, Razvan Dimoftache, Vasile Dumitru, Razvan Dimoftache.
  • Articol ‘’ De necrezut! Institutia publica din Romania care nu doreste sa admita ca e publica;
  • Dovada portal din care reise ca are calitate procesuala Cabinet de avocat Vasile Dumitru, dosar nr. 8254/2/2016 si dosar nr. 7093/2/2016, Curtea de Apel Bucuresti si dosar nr. 17819/212/2016 Curtea de Apel Constanta;

Intelegem sa formulam contestatia conform :

1.- art. 6, art. 13, art. 14  din Conventia Europeana a Drepturilor Omului;

2.- art. 16, art.20, art. 21, art. 24, art. 41, art. 51,art. 53 din Constitutia Romaniei;

3.- art. 4, art. 5, art. 8, art. 10, 100, 396 alin 2 Codul de Procedura Penala, respectiv art. 5, 8, 10, 100 si art.4881și următoarele C. proc. pen.     ;

  1. -art. art. 12, art. 22, art. 41- art. 51 art. din Noul Cod de Procedura Civila;
  2. -Statutul magistratului art. 5, Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor;
  3. -Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară;
  4. -Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie,
  5. –O.G. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, republicata. Ordonanta nr. 137/2000 republicata 2014
  6. – Legea 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica, republicata 2013;

10.- Opiniei Comisiei de la Veneţia privind răspunderea penală a judecătorilor din martie 2017;

11.- Legea 544/2001, Actualizata 2016, privind liberul acces la informatiile de interes public;

12.- Legea nr. 571 din 2004 privind protectia personalului din autoritatile publice, institutiile publice si din alte unitati care semnaleaza incalcari ale legii;

  1. OG 27/2002, Actualizata 2016, privind reglementarea activitatii de solutionare a petitiilor;
  2. – Codul deontologic al magistratului art. 1 si art. 5.

Va multumim !

Data:   22.11.2017

Semnătura,

Parti vatamate si martori :

  • Vasile Dumitru si persoana fizica autorizata Cabinet de avocat ’’ Vasile Dumitru’’ conform codului de identificare fiscala nr. 31103200……………………………………………
  • Grigore Dumitrel………………………………..
  • Ranciu Neculai……………………………………
  • Razvan Dimoftache……………………………..

DOMNULUI PRESEDINTE AL INALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE [2]

(Sava N.).

[1] Potrivit art. 4881 alin. (3) C. proc. pen. contestația poate fi introdusă după cel puțin un an de la începerea urmăririi penale, pentru cauzele aflate în cursul urmăririi penale, după cel puțin un an de la trimiterea în judecată, pentru cauzele aflate în cursul judecății în primă instanță și respectiv după cel puțin 6 luni de la sesizarea instanței cu o cale de atac, pentru cauzele aflate în căile de atac ordinare sau extraordinare. De asemenea, potrivit art. 105 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispozițiiprocesual penale, dispozițiile art. 4881-4886 din Legea nr. 135/2010, cu modificările si completările aduse prin prezenta lege, referitoare la contestația privind durata rezonabilă a procesului penal, se aplică numai proceselor penale începute după intrarea în vigoare a Legii nr. 135/2010privind Codul de procedură penală (01.02.2014)

[2] Potrivit art. 4882 C. proc. pen. competența de soluționare a contestației aparține judecătorului de drepturi și libertăți de la instanța competentă să soluționeze cauza în primă instanță, în cauzele penale aflate în cursul urmăririi penale și respectiv instanței ierarhic superioare celei pe rolul căreia se află cauza, în cauzele penale aflate în cursul judecății.

[pdf-embedder url=”https://www.incisivdeprahova.ro/wp-content/uploads/2017/11/1A-4.pdf” title=”1A”]

[pdf-embedder url=”https://www.incisivdeprahova.ro/wp-content/uploads/2017/11/1B.pdf”]

Actualitate

Trump vrea nave americane construite în străinătate: revoluție sau risc pentru flota SUA?

Publicat

pe

De

Președintele Donald Trump a declanșat una dintre cele mai controversate dezbateri din ultimii ani în domeniul naval american, după ce a semnat, joi, un memorandum de securitate națională care deschide calea pentru construcția unor nave ale Marinei SUA în șantiere navale străine. Decizia lovește direct în dogma de zeci de ani potrivit căreia navele de război americane se construiesc exclusiv pe teritoriul SUA și pune pe masă o întrebare esențială: cât de departe poate merge Washingtonul în externalizarea propriei puteri maritime?

„Modelul Finlanda” devine șablon pentru flota viitorului

Documentul prezidențial promovează extinderea așa-numitului „model Finlanda”, folosit în prezent pentru navele de securitate arctică ale Pazei de Coastă, în care:

  • primele nave sunt construite în străinătate, în șantiere partenere;
  • unitățile următoare sunt realizate în șantiere americane, cu transfer de tehnologie și investiții externe.

Noul memorandum prevede că șantierele navale străine ar putea construi, în propriile docuri, până la două nave în trei clase diferite, cu obligația clară de a aduce ulterior o parte substanțială a lucrărilor și a investițiilor în Statele Unite.

Cele trei tipuri de nave vizate sunt:

  • nave de luptă de suprafață capabile să execute:
    • luptă antisubmarin (ASW),
    • luptă la suprafață,
    • misiuni de escortă pentru convoaie;
  • nave de realimentare la mare, care să îndeplinească cerințele pentru petroliere de tip CONSOL (Consolidated Cargo Replenishment at Sea);
  • nave de tip Roll-On/Roll-Off (Ro-Ro), esențiale pentru transportul rapid de echipamente și vehicule militare.

Înainte de acest memorandum, administrația Trump făcuse deja presiuni asupra Congresului pentru a obține aprobarea construirii a patru nave în șantiere străine prin Legea de Autorizare a Apărării pentru anul fiscal 2027 și ceruse, de asemenea, alocarea de fonduri de reconciliere pentru studii și, eventual, pentru achiziția unei prime nave din afara SUA. Parlamentarii au reacționat însă prudent, ambele Camere introducând limitări în versiunile lor de proiect legislativ.

Un precedent aproape inexistent: americanii învață să opereze nave „de import”

Chiar dacă administrația ar reuși să depășească opoziția de pe Capitol Hill, drumul către integrarea navelor construite în străinătate în flota SUA este, după toate standardele, complicat. Specialiștii atrag atenția că:

  • Marina americană nu are, practic, experiență în operarea de nave de luptă proiectate și construite în întregime în afara SUA.
  • Obstacolele sunt de două tipuri majore: tehnice și politice – și nu este deloc clar care categorie va pune mai multe probleme.

„În primul rând, nu am mai făcut asta niciodată cu o navă de tip combatant. Apoi, standardele sunt diferite, iar Statele Unite ar trebui să decidă că unele lucruri pur și simplu nu mai sunt la fel de importante”, avertizează un fost căpitan de marină devenit analist de politici publice.

Obstacole tehnice: când standardele SUA nu se potrivesc cu șantierele străine

Proiectarea de la zero: cheia pentru evitarea unui dezastru de integrare

Experții sunt de acord asupra unui punct: dacă Washingtonul alege să construiască nave de luptă în străinătate, proiectarea trebuie gândită de la bun început pentru standardele și sistemele americane.

  • Marina SUA operează cu cerințe stricte de:
    • supraviețuire în luptă (rezistență la șoc, compartimentare, protecție la avarii),
    • redundanță a sistemelor vitale.
  • Majoritatea navelor străine nu sunt proiectate nativ pentru aceste cerințe, astfel că ar fi nevoie de modificări structurale încă din faza de proiect.

În plus, tipurile de sisteme de armament și de luptă utilizate de SUA nu sunt integrate, în mod normal, în proiectele străine:

  • dacă nava este construită mai întâi în străinătate, iar integrarea armamentului se face ulterior în șantiere americane, există riscul:
    • unor adaptări dificile,
    • întârzieri semnificative,
    • creșteri de cost neașteptate.

„Cel mai bun scenariu ar fi să cumperi o navă concepută de la chilă în sus pentru integrarea sistemelor americane. Dacă încerci să faci asta ulterior, ca un fel de ‘back‑fit’, lucrurile se complică și apar întârzieri peste întârzieri”, subliniază un analist.

Limite în comunicații și compatibilitate în luptă

Marina SUA operează frecvent alături de nave NATO sau ale altor aliați, însă integrarea nu este perfectă:

  • multe nave străine nu dispun de aceleași rețele și sisteme de comunicații ca navele americane;
  • lipsesc, de exemplu, capacități precum Cooperative Engagement Capability (CEC), care permite schimbul de date de țintire pentru apărarea antirachetă.

Teoretic, o navă construită în străinătate pentru SUA ar putea fi echipată cu:

  • rețele și datalink‑uri compatibile cu flota americană.

Problema mai dificilă apare la nivelul sistemelor de luptă:

  • deși unele marine – cum ar fi cele din Spania, Coreea de Sud sau Japonia – folosesc sistemul Aegis, versiunea și configurația lor diferă de cele americane;
  • pentru războiul antisubmarin sau alte domenii, sistemele pot fi complet diferite ca arhitectură și furnizori.

Integrarea unei nave construite după standarde străine în ecosistemul logistic și tehnic al SUA ar presupune:

  • includerea pieselor de schimb și a documentației pentru:
    • structură,
    • sistemele mecanice,
    • sistemele electrice,
  • în rețeaua logistică americană, deja extrem de complexă.

Standardele americane de testare: cine renunță la ce?

Orice navă de război americană este supusă unui amplu proces de:

  • testare post‑livrare,
  • certificare pentru condiții de luptă,
  • probe de șoc și evaluări de siguranță.

Acest proces se bazează pe:

  • standarde tehnice interne ale SUA, consacrate prin reglementări și practică.

Navele construite în străinătate se raportează la:

  • clasificări și standarde naționale sau comerciale diferite.

Marina ar fi obligată să decidă:

  • ce standarde americane rămân obligatorii,
  • unde se acceptă abateri sau adaptări.

Un exemplu recent ilustrează dificultățile:

  • programul fregatelor clasa Constellation, bazate pe un proiect italian,
  • a fost afectat de:
    • depășiri de costuri,
    • întârzieri,
    • numeroase modificări de proiect,
  • astfel încât, la finalul lui 2025, programul a fost redus la două nave, în pofida așteptărilor inițiale mult mai ambițioase.

Riscul „claselor orfane”: lecția Zumwalt

Un alt avertisment important vizează dimensiunea seriei de nave străine:

  • dacă SUA ar cumpăra doar două sau trei unități bazate pe un proiect străin:
    • acestea ar deveni o „clasă orfană”, cum s‑a întâmplat cu cele trei distrugătoare clasa Zumwalt;
    • întreținerea ar necesita:
      • linii de instruire separate,
      • stocuri de piese de schimb dedicate,
      • echipamente de antrenament și mentenanță specifice.

În schimb, un lot de 10–20 de nave:

  • ar putea justifica o infrastructură logistică proprie,
  • apropiată de ceea ce se întâmplă la introducerea oricărei noi clase de nave.

Chiar și așa, dependența de furnizori străini pentru componente esențiale ar complica:

  • partea de achiziții,
  • securitatea lanțurilor de aprovizionare.

Soluțiile propuse de unii experți includ:

  • investiții masive inițiale în stocuri de piese de schimb critice;
  • alegeri de proiecte străine gândite explicit pentru:
    • facilitatea întreținerii,
    • acces rapid la sistemele de bord.

De altfel, unele șantiere europene și asiatice sunt considerate mai atente decât cele americane la proiectarea pentru mentenanță, ceea ce face ca această componentă să depindă mult de partenerul ales.

Flotă obosită: navele străine ar rezista ritmului american?

Un alt punct sensibil este ritmul de operare:

  • multe marine străine operează navele la un tempo redus,
  • deseori pe standarde apropiate de sectorul comercial în privința:
    • rezistenței structurale,
    • durabilității echipamentelor.

Marina SUA folosește:

  • un ciclu de 36 de luni (Optimized Fleet Response Plan – OFRP),
    • cu perioade de mentenanță,
    • pregătire,
    • desfășurare operațională – adesea o misiune de aproximativ șapte luni.

În acest cadru, o navă:

  • poate petrece până la jumătate din timp pe mare,
  • ceea ce pune o presiune considerabilă asupra structurii și sistemelor.

Multe proiecte străine, dacă nu sunt modificate substanțial, riscă să:

  • nu reziste la aceeași uzură,
  • ceară mai multă mentenanță,
  • genereze costuri suplimentare neprevăzute.

Lupte politice aprinse: Congres vs. Casa Albă

Camera Reprezentanților blochează construcția în străinătate

Chiar dacă administrația Trump insistă asupra nevoii de noi nave cât mai rapid, opoziția din Congres este puternică și bipartizană în anumite puncte:

  • versiunea adoptată de Camera Reprezentanților pentru Legea Apărării pe 2027:
    • interzice explicit construcția de:
      • nave de război,
      • nave din flota de logistică de luptă,
    • în șantiere navale străine.

Casa Albă a reacționat printr‑un comunicat dur al Biroului pentru Management și Buget (OMB), care acuză:

  • o măsură „incompatibilă” cu propunerea executivului,
  • o afectare directă a:
    • securității naționale,
    • economiei americane,
  • o împiedicare a eforturilor de:
    • extindere a competiției,
    • creștere a capacității șantierelor americane prin investiții externe.

Senatul lasă o portiță deschisă pentru nave auxiliare

Versiunea proiectului de lege din Senat:

  • menține interdicții similare pentru navele de luptă;
  • permite, totuși, achiziția a cel mult două nave auxiliare din șantiere străine, cu condiția:
    • realizării unor investiții concrete în baza industrială maritimă americană pentru construcția navelor ulterioare în SUA.

Chiar și așa, procesul legislativ este blocat temporar, în contextul dezbaterilor mai largi privind:

  • nivelul total al cheltuielilor militare,
  • gestionarea crizelor internaționale, inclusiv conflictul cu Iranul.

Bani pentru studii și posibilă primă navă construită în Asia

În paralel, bugetul Marinei include:

  • o solicitare de 1,85 miliarde de dolari din fonduri de reconciliere:
    • pentru a studia folosirea șantierelor străine la construcția navelor americane,
    • și, eventual, pentru a finanța o primă navă construită în Japonia sau Coreea de Sud.

Din punct de vedere legal:

  • președintele ar putea emite o derogare de la Codul SUA 8679, care limitează construirea navelor militare în străinătate,
  • justificând măsura prin rațiuni de securitate națională – procedură deja folosită în acordurile pentru spargătoarele de gheață realizate în cooperare cu Finlanda.

Șantierele americane reacționează: „Fiecare navă construită afară înseamnă locuri de muncă pierdute”

Pe lângă rezistența din Congres, administrația se lovește și de opoziția industriei navale interne:

  • Consiliul Constructorilor de Nave din America, organizație ce reprezintă șantierele americane, a cerut explicit:
    • renunțarea la planul de construcție în străinătate,
    • redirecționarea fondurilor către șantierele din SUA.

Argumentul central al industriei:

  • fiecare navă construită în afara SUA:
    • înseamnă cerere pierdută pentru șantierele americane,
    • duce la reducerea locurilor de muncă,
    • slăbește capacitatea industrială pe termen lung.

Reprezentanții șantierelor atrag atenția că această abordare:

  • subminează planurile federale de revitalizare a bazei maritime comerciale și militare,
  • contrazice promisiunile politice de „renaștere” a industriei de apărare americane.

Miza reală: viteză și capacitate acum, sau autonomie industrială pe termen lung?

În spatele jargonului tehnic și a disputelor legislative se află o dilemă strategică fundamentală:

  1. De ce împinge administrația pentru externalizare?
    • flota SUA are nevoie de:
      • mai multe nave,
      • mai repede,
      • pentru a face față simultan presiunilor Chinei, Rusiei și altor crize regionale;
    • șantierele străine, în special din:
      • Europa de Nord,
      • Japonia,
      • Coreea de Sud,
    • sunt recunoscute pentru:
      • eficiență,
      • experiență în producție în serie,
      • inovații în proiectare;
    • ideea este de a folosi:
      • capacitatea existentă din afara SUA,
      • transferul de tehnologie,
      • investițiile externe,
      • pentru a „turbo‑alimenta” șantierele americane.
  2. De ce se tem criticii?
    • pierderea controlului asupra unei capacități industriale vitale,
    • posibilitatea ca, odată spart „tabu‑ul” externalizării, presiunea bugetară să împingă și mai multe programe navale în afara SUA,
    • riscul ca economiile de timp să fie anulate de:
      • probleme de integrare,
      • incompatibilități tehnice,
      • întârzieri generate de adaptarea la standardele americane.

Între două lumi: compromisuri inevitabile

În esență, dezbaterea se reduce la un schimb greu de evitat:

  • mai multă viteză și capacitate pe termen scurt, obținute prin cooperare cu șantiere străine,
  • contra
  • protejării și reconstruirii autonomiei industriale navale americane, chiar cu prețul unor costuri și întârzieri suplimentare.

Memorandumul semnat de președinte nu oferă încă răspunsul final. El deschide însă o ușă care, odată trecut pragul, ar putea schimba profund modul în care Statele Unite își proiectează și își construiesc puterea navală – fie accelerând modernizarea flotei prin cooperare internațională, fie expunând Marina SUA la riscuri tehnice, logistice și politice greu de reversat.

Citeste in continuare

Actualitate

Strâmtoarea Taiwan, tot mai tăcută: scăderea trecerilor navale americane alimentează îngrijorările în fața presiunii Chinei

Publicat

pe

De

Blocada „de probă” a Chinei și reacția reținută a SUA

În decembrie 2025, armata chineză a organizat în jurul Taiwanului exerciții militare de mare intensitate, care au inclus, în premieră, o simulare de blocadă aeriană și navală completă a insulei. La doar câteva săptămâni, două nave ale Marinei americane au traversat Strâmtoarea Taiwan, marcând primul tranzit naval al anului 2026.

Acea trecere a oferit un anumit grad de reasigurare pentru capitalele din regiune, în special pentru Taipei. Totuși, rămâne singurul tranzit în Strâmtoare anunțat public de Marina SUA în 2026 și doar unul dintre cele trei efectuate de la începutul celui de-al doilea mandat Trump. Raportat la anii anteriori, această scădere abruptă are loc exact când coerciția militară a Chinei se intensifică — un semnal care ridică semne serioase de întrebare.

De la zeci de treceri pe an la o jumătate de ritm

O analiză a tranzitelor prin Strâmtoarea Taiwan, bazată pe comunicate oficiale ale guvernelor, rapoarte de presă, anunțuri ale Marinei SUA și baze de date specializate, indică 28 de tranzite navale în timpul primului mandat Trump și 32 sub administrația Biden.

În contrast, proiecțiile actuale sugerează doar 14 tranzite raportate public pentru întreaga perioadă a administrației Trump 2.0 — o reducere de aproximativ 50% față de Trump 1.0 și de 56% față de administrația Biden. Dacă prezența americană într-una dintre cele mai disputate căi maritime ale lumii se estompează în liniște, consecințele strategice pot deveni profunde.

Strâmtoarea Taiwan: scenă-cheie pentru contestarea pretențiilor Beijingului

Strâmtoarea Taiwan este de ani de zile un punct fierbinte al disputelor teritoriale și al crizelor episodice. Beijingul pretinde că Strâmtoarea reprezintă ape teritoriale chineze, dar aproape niciun alt stat, inclusiv Statele Unite, nu recunoaște aceste pretenții ca fiind legale sau legitime.

În acest context, tranzitele militare prin Strâmtoare au devenit un instrument central pentru împiedicarea „normalizării” pretențiilor maritime ale Chinei. Navele americane și ale aliaților trec deliberat prin zone declarate unilateral de Beijing, tocmai pentru a contesta o autoritate considerată nelegitimă și pentru a afirma libertatea de navigație.

Prezență americană vs. rutină militară chineză la porțile Taiwanului

Și mai important, aceste tranzite proiectează o prezență militară americană vizibilă, într-un moment în care navele și aeronavele chineze au devenit o prezență aproape permanentă în jurul insulei. De la vizita din 2022 a fostului președinte al Camerei Reprezentanților Nancy Pelosi în Taiwan, activitatea militară chineză aeriană și navală în proximitatea insulei a crescut dramatic, ajungând la incursiuni aproape cotidiene în apropierea spațiului aerian și apelor taiwaneze.

Potrivit raportului Pentagonului privind armata Chinei din 2025, activitatea zilnică în jurul Taiwanului, patrulele de luptă combinate aproape săptămânale și exercițiile de reacție în perioade de tensiune politică sporită au atins recorduri anuale succesive. În multe zile, în jur de cinci sau șase nave de război chineze se află simultan în proximitatea insulei.

„Feliere prin salami”: tactica Beijingului de erodare a vigilenței

China și-a intensificat și operațiunile „sub prag”, cum ar fi tăierea cablurilor submarine și oprirea ori inspectarea ilegală a navelor taiwaneze. Aceste acțiuni de tip „salami-slicing” sunt concepute pentru a uza treptat vigilența autorităților de la Taipei și pentru a normaliza un grad ridicat de presiune și coerciție.

În pofida acestor mișcări, Beijingul a evitat, cel puțin până acum, o invazie la scară largă a insulei. Un motiv-cheie: perspectiva implicării militare americane, întreținută parțial de o prezență navală regulată în zonă, care complică planul Beijingului de a obține „victoria strategică decisivă” dorită de președintele Xi Jinping.

Riscul pierderii experienței operative și al încurajării Beijingului

Tranzitele prin Strâmtoare au și o componentă practică: Marina SUA își menține antrenamentul și experiența operațională într-o zonă complexă și tensionată. O reducere de durată a acestor treceri ar însemna nu doar mai puțină vizibilitate, ci și potențială pierdere de experiență în manevrarea navelor în Strâmtoarea Taiwan.

În același timp, o activitate americană mai puțin vizibilă poate fi interpretată la Beijing ca un semn că Washingtonul ezită să-și asume riscuri politice și militare în jurul Taiwanului. Acest lucru poate încuraja China să recurgă la tactici tot mai coercitive, ilegale și destabilizatoare, cu convingerea că riscul reacției americane este în scădere.

Dezbaterea: contează numărul tranzitelor sau calitatea lor?

Nu toți analiștii sunt de acord că reducerea numărului de tranzite este, prin ea însăși, alarmantă. Fostul oficial al Pentagonului Drew Thompson a subliniat că tranzitele prin Strâmtoarea Taiwan reprezintă „doar un aspect al prezenței militare americane” și că ar trebui evaluate mai degrabă calitativ decât strict cantitativ.

Argumentul este valid, însă rata și vizibilitatea acestor treceri joacă un rol disproporționat în semnalizarea nerecunoașterii pretențiilor maritime chineze. De exemplu, după o trecere comună a navelor americane și canadiene prin Strâmtoare, în octombrie 2024, Ministerul taiwanez de Externe a salutat „acțiunile concrete pentru protejarea păcii în Strâmtoarea Taiwan”, subliniind că era „al patrulea tranzit comun în mai puțin de doi ani”. Aceste operațiuni sunt printre cele mai clare moduri prin care Washingtonul poate demonstra, în același timp declarativ și faptic, angajamentul față de libertatea de navigație.

„Tranzite tăcute”: soluție de compromis sau sursă de confuzie?

Unii observatori explică scăderea anunțurilor publice prin creșterea așa-numitelor „tranzite tăcute”: treceri prin Strâmtoare pe care Pentagonul alege să nu le comunice public, pentru a limita escaladarea diplomatică cu Beijingul. China a condamnat în repetate rânduri tranzitele și a acuzat Washingtonul că „generează agitație” prin publicitatea acordată acestor operațiuni.

Corelat cu deschiderea tot mai mare a președintelui Donald Trump, în al doilea mandat, față de cooperarea diplomatică și economică cu China, această explicație pare plauzibilă. Tranzitul distrugătorului american USS Higgins alături de fregata britanică HMS Richmond, în septembrie 2025, nu a fost anunțat oficial, fiind confirmat ulterior doar printr-o declarație a unui oficial al Pentagonului, fără comunicat de presă al Marinei SUA.

Tranzitele neanunțate sunt, fără îndoială, preferabile lipsei totale de activitate. Totuși, ele limitează impactul de semnalizare către aliați și către opinia publică internațională. O scădere vizibilă a tranzitelor declarate poate afecta percepția asupra priorităților și credibilității americane, atât în capitale prietene, cât și în cele ostile.

Percepțiile de retragere sunt greu de inversat

Această diminuare a vizibilității vine într-un moment prost ales. Coerciția maritimă chineză nu dă semne de reducere într-un ciclu simetric de dezescaladare, dimpotrivă: tendința este de intensificare. În acest context, orice impresie de relaxare a demonstrațiilor americane de prezență, angajament și descurajare poate fi interpretată ca o retragere strategică.

Chiar dacă tranzitele neanunțate compensează parțial scăderea celor publice, rămâne riscul ca aliații și partenerii Statelor Unite — ca să nu mai vorbim de Beijing — să perceapă strategia administrației Trump 2.0 ca pe un pas înapoi în ceea ce privește angajamentele americane în regiune. Odată formate, astfel de percepții pot deveni extrem de dificile de corectat.

Mesaj recomandat: revenirea la un ritm clar și previzibil al tranzitelor

În fața acestei dinamici, argumentul central este că Pentagonul ar trebui să revină la ritmul de tranzite de rutină anunțate public, așa cum a fost stabilit de cele două administrații precedente. Un astfel de tempo clar, previzibil și transparent ar transmite un mesaj ferm de continuitate în politica americană față de Strâmtoarea Taiwan: pretențiile ilegale ale Beijingului nu sunt acceptate, iar libertatea de navigație rămâne o linie roșie pe care Washingtonul nu este dispus să o abandoneze.

Citeste in continuare

Actualitate

Proiectul Golden Dome prinde contur: O unitate de elită a Armatei SUA începe pregătirile pentru noul scut antirachetă

Publicat

pe

De

Armata Statelor Unite a desemnat oficial prima unitate de mărimea unui batalion care va începe antrenamentele și testarea planurilor pentru misiunea de apărare aeriană Golden Dome. Această formațiune reprezintă contribuția inițială a forțelor terestre la un proiect vast, menit să securizeze teritoriul național împotriva amenințărilor aeriene tot mai complexe. Deși identitatea specifică a unității selectate rămâne confidențială, oficialii militari confirmă că alegerea a fost făcută din structura de forțe existentă, având în vedere calendarul extrem de strâns pentru implementare.

Pregătiri intense pentru termenul limită din 2028

Obiectivul strategic este ca sistemul Golden Dome să devină pe deplin operațional până la jumătatea anului 2028. Până la acel moment, unitatea desemnată va trece printr-o serie riguroasă de experimente și exerciții de teren pentru a asigura integrarea perfectă cu noile soluții tehnice aflate în curs de finalizare. Arhitectura acestui sistem de apărare, concepută ca o structură stratificată, va include atât sisteme radar și de interceptare terestre, cât și componente spațiale, toate fiind coordonate de un sistem centralizat de comandă și control.

Gestionarea presiunii asupra trupelor în contextul crizelor globale

Implementarea proiectului Golden Dome survine într-un moment în care forțele de apărare aeriană sunt deja solicitate la maximum de misiunile curente din Orientul Mijlociu. Menținerea echilibrului între cerințele operaționale imediate, pregătirea soldaților și planurile de modernizare reprezintă o provocare logistică majoră. Pentru a atenua această presiune, liderii militari au decis să trimită actualizările tehnologice și noile echipamente direct trupelor aflate în teatrele de operații, fără a mai aștepta revenirea acestora la bazele de origine.

Extinderea capacităților Patriot pentru a răspunde noilor cerințe de securitate

Pe lângă dezvoltarea noului scut, planurile prevăd o creștere semnificativă a forței de rachete Patriot, care va trece de la 16 la 18 batalioane. Această extindere este esențială pentru a face față cererii globale și pentru a asigura succesul misiunii Golden Dome. Experiența acumulată în protejarea zonelor strategice, cum este regiunea capitalei federale, oferă baza necesară pentru optimizarea structurilor de personal și a abordărilor de comandă, în vederea consolidării apărării teritoriului național împotriva oricărei amenințări.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv22 de ore ago

Io no soi Marinero, soi… „el general” Despescu

Dacă tot am avut Ziua Marinei, la malul mării nu mai adia briza, adia… regulamentul, dar doar pe la „amărâți”,...

Exclusiv22 de ore ago

Sclipiri de geniu la IPJ Călărași: e-mailul, acest abuz de drept procedural

Cum a reinventat Inspectoratul de Poliție Județean Călărași transparența: dacă ceri un document pe e-mail, ești excesiv. Dezvăluie Sindicatul Diamantul....

Exclusiv22 de ore ago

„Stat de drept, dar să nu supărăm derbedeii” – pamflet despre România în care polițistul plătește din buzunar pentru că aplică legea

Polițistul român, dușmanul public nr. 1: a îndrăznit să aplice legea În România anului 2026, dacă ai nenorocul să fii...

Exclusiv2 zile ago

„IPJ Prahova – Grădinița de cadre, episodul 42″: De la „Pinochio” la „Linge-Folie”. Cum se fabrică „investigatorii” la Băicoi

În episodul 42 al telenovelei „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, după cazurile CAR-ului „Academiei de Cămătărie” (Matei Tatiana, Neacșu...

Exclusiv2 zile ago

România secretelor de serviciu: statul cu două legislații – una oficială și una pentru fraieri

Barbaria legislativă la nivel de minister: norme secrete, salarii pe ghicite În anul 2026, România reușește performanța rușinoasă de a...

Exclusiv3 zile ago

IPJ PRAHOVA – GRĂDINIȚA DE CADRE, SEZONUL XLI (41): „MAI 62487 – CĂRUȚA CU GIROFAR ȘI CREIER PE AVARII” (POZE SI VIDEO)

În episodul 41 al telenovelei „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, producătorii de prostie instituțională ne oferă un nou moment...

Exclusiv3 zile ago

O nouă operațiune la Poliția de Frontieră: „Un frigider pentru domnul chestor cu 20.000 de lei pe lună”

O nouă misiune la granița bunului-simț: salvarea cărnii domnului chestor Poliția de Frontieră Română pare să fi primit, pe lângă...

Exclusiv4 zile ago

Republica rachetei vs. republica cerului liber: Incisiv de Prahova dă șah mat Ministerului Mediului. Când pamfletul ajunge probă oficială, iar precauția lipsește din fișa postului

O nouă investigație Incisiv de Prahova, confirmată oficial: din „pamfletari sub presiune” în acuza­tori legitimi ai statului român Incisiv de...

Exclusiv4 zile ago

Triatlonul lui Alexandri Nicolae, zis „Nae Comisionaru’”:  Dopaj la trap, jaf la TCE și amenințări la poartă. Hărțuirea în direct la TCE. DEMISIA!

„Nae Comisionaru’” și seringa pe patru roți: de la cai „intact dopați” la autobuze îngropate și controlori hărțuiți Ținutul Vinului,...

Exclusiv4 zile ago

Magazia de nesimțire a MAI: Îți vând vechime la promoție, apoi îți iau pensia cu executorul

Statul-petardă: „Plătește, tataie, că-ți dăm vechime beton!” Bun venit în România profundă, ediția MAI – unde statul te unge cu...

Exclusiv4 zile ago

Minunea de la IGPR: după ani de blocaj, polițiștii descoperă că se poate și PROMOVA, nu doar munci pe gratis

Promovările, scoase de la naftalină: IGPR își amintește brusc că are polițiști, nu voluntari Într-o străfulgerare administrativă demnă de o...

Exclusiv4 zile ago

Alexandri Nicolae – Nae Comisionarul care a încercat să rescrie legea trapului. ANZ îl contrazice: decizie ilegală, cal descalificat, scandal cu tentă penală (DOCUMENTE)

Hipodromul rușinii: ANZ îi face KO pe „Nae Comisionaru’” și pe „Stimatu’ cu caii dopabili”. De la dopaj protejat la...

Exclusiv5 zile ago

I.P.J Prahova – „GRĂDINIȚA DE CADRE, SEZONUL XL (40)” – SIPI PRAHOVA SAU „VOLGA NEAGRĂ” CU OCHI AZURII: CÂND PASAGERUL BEAT VREA SĂ DEA ORDINE LA BODICAM

„Volga neagră” de Păulești și SIPI-stul cu capul în SMURD Ziarul de investigații Incisiv de Prahova revine, cu și mai...

Exclusiv5 zile ago

Polițiști-hamali la IPJ Sibiu: „Voluntariat” la cărat mobilă, verificat cu ștampilă, nu cu bun-simț

Polițistul român, noul brigadier la mobilă Doi polițiști care, potrivit relatărilor Sindicatului Polițiștilor din România „Diamantul”, se plictiseau acasă, s-au...

Exclusiv5 zile ago

Cum a inventat IGPR sclavia de lux în uniformă

Un an de „foarte bine, tovarăși, dar pe gratis!” – La muncă dar retrogradați la leafă Promovarea polițiștilor pe funcții...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv