Actualitate
EXCLUSIV/ PLANGERI PENALE DEVASTATOARE ALE FUNDATIEI EUROPENE PENTRU BUNA GUVERNARE SI PREVENIREA CORUPTIEI PRIVIND PROCURORII D.N.A.
In acest articol va prezentam o plangere penala exploziva efectuata de fundatia sus mentionata privind caracatita din D.N.A. (urmand ca in numerele viitoare sa revenim si cu alte plangeri privind aceasta crima organizata. (Irinel I.).
In atentia : D-nei Procuror Sef al D.N.A., Laura Codruta Kovesi
Catre D-na Procuror Sef a Directiei Nationale Anticoruptie
Laura Codruta Kovesi
Doamna Procuror Sef
Subsemnatul Ghiulbenghian Florin Mihai, identificat cu C.I. seria __ nr. ____ eliberat de SPCEP la data de ____, avand CNP ______, domiciliat in Bucuresti, _____, in nume propriu si in calitate de Presedinte al Fundatiei Europene pentru Buna Guvernare si Prevenirea Coruptiei – EurHONEST avand sediul social in Strada Toamnei 127, sector 2, Bucuresti, in baza prevederilor imperative din Statutul Fundatiei:
“FUNDATIA va actiona in sensul prevenirii derivelor in functionarea institutiilor guvernamentale si a prevenirii aparitiei daunelor produse de acte de administrare defectuoasa sau ineficienta. FUNDATIA isi va desfasura activitatea in interesul general al cetatenilor europeni, pentru crearea unei societati ce trebuie sa devina un exemplu pentru celelalte natiuni.”
si
Subsemnatul Dimoftache Razvan, fiul lui Gabriel si Lelia Dimoftache, nascut la data de ____, in localitatea _____, judetul ______, cu domiciliul in municipiul _____, in temeiul art. 288 alin. (1) rap. la art. 289 CPP
Formulam prezenta PLANGERE PENALA impotriva numitului Gigi Stefan Valentin la data savarsirii faptelor, procuror general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Constanta, pentru infracțiunea de favorizarea faptuitorului prev. de art. 269 NCPP , trafic de influența prev. de art. 291 NCPP si impotriva procurorului sef sectie (neidentificat momentan) al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie care a trimis adresa cu nr. 13359/2016 prin care eram invederat ca plangerea a fost trimisa Parchetului de pe langa Curtea de Apel Constanta competent cu solutionarea acesteia conform disp. art. 289 , alin. (9) si art. 38 CPP
In fapt, subsemnatul Dimoftache Razvan,
La data de 01.11.2016 am formulat la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie plangere penala impotriva doamnei Florea Adina, cetatean roman, fiica lui Dumitru si Viorica, nascuta la data de 28.07.1967 in oras Targu Ocna , jud. Bacau , cu domiciliul in mun. Constanta, str. Mircea cel Batran nr. 59, Bl. NV 3A, Sc. 3, et. 3, ap. 10 sub aspectul savarsirii de catre aceasta a infractiunilor de cercetare abuziva prev. de art. 280 CP si infractiunii de marturie mincinoasa prev. de art. 273 CP si impotriva domnului Nedelea Toni , cetatean roman , fiul lui Neculaie si Maria nascut la data de 08.1.1967 in Mun. Constanta Jud. Constanta cu domiciliul in Mun. Constanta , str. Gheorghe Baritiu nr. 8C , Jud. Constanta sub aspectul savarsirii de catre aceasta a infractiunilor de cercetare abuziva prev. de art. 280 CP si infractiunii de marturie mincinoasa prev. de art. 273.
La data de 18.11.2016, am primit de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie o adresa cu nr. 13359/2016 prin care eram invederat ca plangerea a fost trimisa Parchetului de pe langa Curtea de Apel Constanta competent cu solutionarea acesteia conform disp. art. 289 , alin. (9) si art. 38 CPP. Aceasta adresa fiind semnata de procuror sef sectie.
Astfel ca, in data de 18.08.2017 m-am adresat Parchetului de pe langa Curtea de Apel Constanta cu cererea prin care am solicitat sa mi se comunice numele procurorului de caz caruia i-a fost repartizata plangerea penala remisa catre Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie , trimisa apoi catre Parchetul Curtii de Apel Constanta prin adresa nr. 13359/2016 , precum si nr. Dosarului penal in cauza si stadiul efectuarii cercetarilor.
La data de 28.08.2017 am primit raspuns de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Constanta, inregistrat sub nr. 933/P/2016 , cum ca urmare a solicitarii mele din data de 18.08.2017 , referitoare la plangerea formulata de mine adresara Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si remisa Parchetului de pe langa Curtea de Apel Constanta cu adresa nr. 13359/2016 , a fost inregistrata sub nr. 933/P/2016 , ulterior cauza penala fiind preluata de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si inregistrata sub nr. 113/P/2017, fara sa mentioneze data la care a fost trimis catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Pentru clarificarea situatiei, in data de 24.10.2017 trimit catre Parchetul de pe langa Curtea de Apel Constanta o adresa prin care solicit sa mi se comunice data la care a fost inaintat ds. Nr. 933/P/2017 de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Constanta catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, devenind astfel ds. nr. 113/P/2017 si primesc raspuns in data de 01.11.2017 prin care mi se comunica ca plangerea in discutie a fost inaintata catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie „pentru a se aprecia asupra preluarii cauzei in conformitate cu prevederile art. 325 CP” , dosarul fiind inregistrat la aceasta unitate de parchet sub nr. 113/P/2017, evitand sa indice data exacta la care a fost inaintata.
Va rog sa observati ca in adresa anterioara trimisa in data de 28.08.2017 , Parchetul de pe langa Curtea de Apel Constanta imi comunica ca dosarul a fost preluat de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, iar acum imi comunica ca a trimis cauza „pentru a se aprecia asupra preluarii cauzei in conformitate cu prevederiel art. 325 CP”, evitand sa mi se indice data exacta la care a fost trimisa. Este nepotrivit sa se trimita cauza catre PICCJ „pentru a se aprecia asupra preluarii cauzei”, odata ce PICCJ apreciase deja asupra acestui fapt cand a inaintat cauza catre aceasta unitate de parchet la data de 18.11.2016 , motivand acest demers ca temei legal conform disp. art. 289 , alin. (9) si art. 38 CPP . Iar acest demers tradeaza complicitatea intre reprezentantii celor doua institutii de a-i proteja pe Adina Florea si pe Toni Nedelea de la a le cerceta faptele comise de catre aceastia si a-i trage la raspundere. Astfel, procurorul general al PCA Constanta – Gigi Stefan Valentin, in complicitate cu adjuncta sa Adina Florea, au decis sa trimita plangerea din nou la PICCJ in loc sa repartizeze dosarul unui procuror si sa cerceteze cauza. In realitate, decizia de a trimite din nou cauza la PICCJ, a aparut dupa ce in data de 14.06.2017 a avut loc o discutie intre mine si Gigi Stefan Valentin in care i-am reprosat acestuia faptul ca o protejeaza pe Adina Florea. Astfel se si explica faptul ca in raspunsul ce mi-a fost adresat, a evitat sa-mi comunice data la care a trimis dosarul catre PICCJ, stiind despre aceasta discutie purtata cu mine si temandu-se sa nu fi fost inregistrat de catre mine si sa nu fi formulat plangere in acest sens. Arat ca aceasta discutie a fost purtata pe o strada din Constanta, unde ne-am intalnit intamplator si nu in urma vreunei audiente, discutie ce a fost inregistrata si urmeaza a o depune ca proba. Cu acea ocazie, procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Constanta a facut referire la un alt dosar in care este inceputa urmarirea penala impotriva Adinei Florea la DNA Bucuresti si confirmata de catre instanta si anume 201/P/2016. Cu toate ca in discutie nu a indicat nr. de dosar, acesta a facut referire la un dosar in care este inceputa urmarirea penala impotriva Adinei Florea in care sunt mai multi inculpati, singurul astfel de dosar la acea data , fiind acesta. Tot in cadrul discutiei, acesta precizeaza ca „Bucurestiul vrea liniste” lasand sa se inteleaga ca oricum cauza impotriva acesteia va fi iarasi clasata, explicand in acest mod , motivatia faptului ca nu o poate cerceta pe Adina Florea. Aceste afirmatii sunt intarite si confirmate de faptul ca pana la aceasta data nu s-au facut reaudieri in dosar dupa momentul in care instanta a confirmat inceperea urmaririi penale impotriva acelor magistrati, dosarul ramanand in nelucrare. Asadar prin trimiterea dosarului catre PICCJ evitandu-se astfel cercetarea faptelor si refuzand in acest mod sa le cerceteze , arata ca din teama si cu intentie a incercat sa acopere urmele infractiunii de favorizare a faptuitorului prin trimiterea cauzei la PICCJ. Arat ca aceasta discutie a fost purtata pe o strada din Constanta, unde ne-am intalnit intamplator si nu in urma vreunei audiente, discutie ce a fost inregistrata si urmeaza a o depune ca proba.
Prin aceasta plangere, formulez totodata un denunt asupra posibilei infractiuni de provocare ce ar decurge din faptul ca prin discutia purtata cu procurorul general Gigi Stefan Valentin, si pentru a-i castiga increderea sa discute sincer despre protectia acordata Adinei Florea, i-am comunicat acestuia ca l-as fi protejat in cursul audierilor de la DNA ST Constanta cu privire la cercetarea unor fapte, promitandu-i ca pentru a-l convinge ii voi pune la dispozitie un CD/DVD cu inregistrarile acelor audieri. Precizez ca nu m-am mai intalnit ulterior cu acesta si nici nu i-am mai remis vreun CD/DVD in sensul celor discutate atunci cu intentia ca acest demers al meu sa nu fie considerat o infractiune de santaj. Nu am intentionat sa il santajez in vreun fel, ci doar am dorit sa-l determin sa vorbeasca deschis despre modul in care este protejata Adina Florea si sa probez in acest mod complicitatea persoanlor implicate, tinand cont ca implicarea persoanlor in discutie este la cel mai inalt nivel. In probatoriul acestor sustineri, vin si arat ca la scurt timp dupa revocarea masurii de arest preventiv si transformare in masura de arest la domicilu, in dosarul nr. 45/P/2012, din teama ca denunturile si destainuirile pe care le pot face, pot afecta activitatea infractionala a procuroarei Adina Florea si a complicilor sai, procuroarea generala de la acea vreme Elena Grecu, a plecat intempestiv la DNA ST Centrala. Arat faptul ca Elena Grecu a efectuat de-asemenea acte procedurale in dosarul indicat mai sus. Acest fapt il atribui pe de o parte interesului Adinei Florea de a se proteja, dar si faptului ca surprinzator sau nu, Elena Grecu a fost desemnata procuror de sedinta in ds. nr.1911/1/2017 aflat pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie ce avea ca obiect , Contestatie impotriva solutiei procurorului de neincepere a urmarii penale , adica inclusiv impotriva procuroarei Elenei Grecu.
Un alt element care are rolul de a proba afirmatiile inregistrate ale procurorului general Gigi Stefan Valentin despre protectia adjunctei sale Adina Florea, este acela ca , asa cum am mai aratat si intr-o alta plangere formulata impotriva numitului Apostol Valentin, ce a avut calitatea de inspector de politie in cadrul IPJ Constanta, Serviciul de Investigare a Criminalitatii Economice in dosarul nr. 45/P/2012 aflat pe rolul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Constanta, a fost ulterior transferat ca ofiter de politie judiciara in cadrul DNA ST Constanta si numit sa lucreze ds. nr. 88/P/2016 , inlcuindu-l chiar pe ofiterul de politie judiciara Petrosan Viorel ce lucrase initial in acest dosar. Arat ca acest dosar avea ca obiect denuntul meu impotriva mai multor persoane importante din constanta, printre acestea numarandu-se fostul prim procuror al DIICOT Constanta, dl. Dumitru Uzun. Toate aceste fapte coroborate, vin sa intareasca afirmatiile procurorului general Gigi Stefan Valentin care a sustinut ca protectia numitei Adina Florea provine din cele mai inalte medii si structuri.
Așa cum se poate observa din înșiruirea evenimentelor, plângerea mea a fost pasata de la o instituție la alta, prin complicitatea decidenților celor doua parchete , întârziindu-se cercetarea penala și tragerea la răspundere a făptuitorilor. Astfel ca, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, in loc sa înregistreze plângerea formulata de mine și sa-i atribuie un nr. de dosar penal ce ar fi trebuit ulterior repartizat unui procuror pentru înfăptuirea actului de justiție , a direcționat dosarul catre Parchetul de pe langa Curtea de Apel Constanta, de unde prin complicitatea procurorului general al PCA Constanta si al adjunctei acesteia Adina Florea a fost retrimis inapoi catre PICCJ unde de asemenea sta in nelucrare, fara a se fi efectuat acte materiale in dasar pana la aceasta data cu scopul vadit si confirmat de afirmatiile procurorului general Gigi Stefan Valentin de a o proteja pe numita Adina FLorea ( ” Bucurestiul vrea liniste” )
In drept :
Pentru toate aceste considerente, va rog sa dispuneti inceperea urmaririi penale fata de numitul Gigi Stefan Valentin sub aspectul savarsirii :
- infracțiuni de favorizarea faptuitorului prev. de art. 269 NCPP
- infractiunii de trafic de influența prev. de art. 291 NCPP
Si fata de procuror sef sectie al PICCJ – semnatar al adresei cu nr. 13359/2016 sub aspectul savarsirii :
- infractiunii de trafic de influenta prev. de art. 291 NCPP si
- infractiunii de favorizare a faptuitorului prev. de art. 269 NCPP
Cu respect,
Ghiulbenghian Florin Mihai Dimoftache Razvan
11 Noiembrie 2017
Actualitate
SpaceX lansează „Stargaze”: Un far de siguranță gratuit pe autostrada orbitală?
SpaceX a dezvăluit recent o platformă online inedită, denumită „Stargaze”, concepută pentru a monitoriza obiectele spațiale și a emite avertismente în cazul unor potențiale coliziuni pe orbită. Compania a promis că va oferi gratuit datele de conștientizare situațională spațială (SSA) generate de acest sistem altor operatori de sateliți, marcând un moment potențial decisiv în gestionarea traficului orbital.
O nouă eră în monitorizarea spațială
Necesitatea stringentă a unei astfel de inovații a devenit evidentă în decembrie, când un satelit chinez a efectuat o manevră neanunțată în apropierea unuia dintre sateliții de comunicații Starlink ai SpaceX, generând un pericol iminent de coliziune. Acest incident, alături de alte situații la limită înregistrate pe parcursul anului trecut, a determinat compania să coboare aproximativ 4.400 de sateliți Starlink la o altitudine de circa 480 de kilometri. Această decizie strategică reduce riscul de aglomerație, având în vedere că, la această altitudine, sateliții morți și alte deșeuri spațiale sunt eliminate mai rapid de pe orbită datorită atracției gravitaționale mai puternice a Pământului.
Platforma Stargaze generează date SSA utilizând informațiile de auto-orientare colectate de aproape 9.600 de sateliți Starlink. Potrivit SpaceX, acest sistem „îmbunătățește semnificativ siguranța și sustenabilitatea operațiunilor satelitare pe orbita terestră joasă (LEO)”. Sistemul detectează autonom observațiile obiectelor aflate pe orbită, le agregă pentru a genera estimări precise ale orbitei și predicții de poziție și viteză pentru toate obiectele detectate, aproape în timp real. Aceste predicții sunt integrate într-o platformă de management al traficului spațial care identifică potențialele abordări periculoase între obiecte și generează Mesaje de Date de Conjuncție (MDC). Un avantaj major este că Stargaze furnizează aceste rezultate în doar câteva minute, spre deosebire de standardul actual al industriei, care poate dura ore.
O soluție proactivă pentru traficul orbital
SpaceX a declarat că va pune la dispoziția operatorilor de sateliți aceste MDC-uri, cu condiția ca aceștia să partajeze, la rândul lor, date despre locația și mișcările propriilor sateliți. Prin oferirea gratuită a acestui serviciu de partajare a efemeridelor și de screening al conjuncțiilor, compania speră să „motiveze operatorii să ia măsuri similare pentru partajarea efemeridelor și pentru un zbor sigur”. Această inițiativă nu este doar un pas tehnologic, ci și un apel la colaborare în spațiul aglomerat.
Unde inovația intâlnește controversele
Intrarea SpaceX în arena SSA comercială, având în vedere resursele considerabile ale lui Elon Musk și poziția sa dominantă pe piața spațială americană, ar putea crea valuri puternice. Această mișcare ar putea afecta atât firmele concurente de monitorizare spațială, cât și efortul de ani de zile al Departamentului Comerțului (DoC) de a dezvolta un serviciu civil de urmărire spațială. Acest program, Traffic Coordination System for Space (TraCSS), este conceput pentru a elibera Departamentul Apărării, permițându-i să-și concentreze capacitățile de monitorizare spațială asupra potențialelor amenințări orbitale din partea adversarilor.
Administrația Trump, în solicitarea sa de buget pentru anul fiscal 2026, a încercat să anuleze programul TraCSS al DoC, argumentând că societățile private, orientate spre profit, sunt mai mult decât pregătite să preia sarcina de a urmări obiectele spațiale și de a oferi avertismente de coliziune operatorilor, utilizând baza de date gratuită Space-Track.org a DoD. Un fost expert guvernamental a avertizat că această situație „are consecințe potențiale asupra comunității SSA comerciale emergente și asupra TraCSS”.
Limite și necesități ale unui sistem complet
Pe de altă parte, mai mulți experți au subliniat că Stargaze, în configurația sa actuală, nu este, din punct de vedere tehnic, capabil să ofere o soluție universală de SSA pentru operatorii spațiali. De exemplu, Stargaze va furniza date SSA relevante doar pentru operatorii cu sateliți aflați pe „orbita terestră joasă inferioară” (low LEO), deoarece nu poate monitoriza alte regimuri orbitale. Un expert guvernamental a precizat că „sistemele lor de urmărire a stelelor nu sunt telescoape”, indicând o limitare inerentă a tehnologiei folosite.
Richard DalBello, fostul șef al Oficiului pentru Comerț Spațial și responsabil cu programul TraCSS, a salutat inițiativa SpaceX ca o contribuție la siguranța și securitatea spațială. Cu toate acestea, el a avertizat că un sistem civil de SSA este în continuare absolut necesar. Într-o postare pe LinkedIn, DalBello a subliniat că „TraCSS încă contează. Coordonarea traficului spațial civil are nevoie de o coloană vertebrală neutră, bazată pe standarde, care să nu fie legată de platforma, stimulentele sau termenii de serviciu ai unui singur operator. Un strat de arhitectură deschisă, administrat public, este cel care construiește interoperabilitatea, încrederea și durabilitatea întregului ecosistem – și pe care guvernul SUA îl poate susține alături de aliați și parteneri.”
În concluzie, lansarea Stargaze de către SpaceX reprezintă un pas important spre o mai bună conștientizare situațională în spațiu, aducând un instrument puternic și accesibil. Totuși, ea reaprinde și dezbaterea fundamentală despre rolul sectorului privat versus cel public în asigurarea siguranței spațiale globale și despre necesitatea unui cadru cuprinzător și independent pentru gestionarea traficului orbital, un domeniu în care miza este din ce în ce mai mare.
Actualitate
Garda de Coastă a SUA, pe drumul unei modernizări fără precedent: Miliarde investite în flota viitorului
Garda de Coastă a Statelor Unite se pregătește pentru o transformare monumentală, alimentată de o infuzie masivă de capital de 25 de miliarde de dolari provenind din recenta lege de reconciliere a cheltuielilor. Noul comandant, amiralul Kevin Lunday, proaspăt învestit în funcție, a subliniat ambiția de a „supraîncărca” capacitățile forței, cu planuri concrete pentru extinderea flotei de spărgătoare de gheață construite pe teritoriul american și o retragere accelerată a elicopterelor MH-65 Dolphin.
Infuzia de capital și viziunea strategică
„Supraîncărcare este exact cuvântul potrivit,” a declarat amiralul Lunday în fața parlamentarilor. „Acesta este motorul succesului programului ‘Force Design 2028’… și mută oamenii mai aproape de liniile frontului pentru a eficientiza și a crea o ‘superautostradă’ de achiziții și contractare.” Lunday, care a preluat comanda ca al 28-lea șef al Gărzii de Coastă a SUA pe 15 ianuarie, și-a prezentat viziunea în cadrul Subcomitetului pentru Garda de Coastă, Afaceri Maritime și Pescuit al Comitetului Senatului pentru Comerț, Știință și Transport, răspunzând la o serie de întrebări, inclusiv cele referitoare la tipurile de spărgătoare de gheață.
Revoluția spărgătoarelor de gheață: Prioritate națională
În centrul acestei modernizări stă o ambiție navală considerabilă: o flotă de 11 noi spărgătoare de gheață. Până în prezent, șase contracte pentru noi nave de securitate arctice de tip mediu (Arctic Security Cutters – ASC) au fost deja atribuite, dintre care două urmează să fie construite în Finlanda și până la patru, pe teritoriul Statelor Unite. Cu toate acestea, atenția se îndreaptă acum spre celelalte cinci vase rămase, care ar putea fi o combinație de ASC-uri și variante mai ușoare, cu o cerință fermă ca acestea să fie construite integral în SUA. „Lucrăm la atribuirea de contracte suplimentare pentru încă cinci, care vor aduce mai multă construcție navală în șantierele navale americane și vor consolida baza industrială a Americii,” a subliniat Lunday. Oficialii analizează intens feedback-ul din industrie privind ambele variante (ușoară și medie) pentru a elabora un plan de achiziții. „Nu avem încă o defalcare specifică a numărului de nave pentru fiecare variantă,” a adăugat comandantul.
Alaska, un nou punct strategic pe harta maritimă
Un aspect cheie al planurilor viitoare îl reprezintă potențiala bază permanentă a spărgătoarelor de gheață în Alaska. Senatorul Dan Sullivan, președintele subcomitetului, a insistat pe acest subiect, iar amiralul Lunday a confirmat că echipa sa analizează opțiunile, indicând că până la patru dintre aceste nave ar putea fi staționate în statul arctic. „Va trebui să alocăm personalul foarte curând și va trebui să luăm decizii în consultare cu Departamentul [de Securitate Internă] și apoi în comunicare cu Congresul cu privire la deciziile de bazare acasă, iar acest lucru se va întâmpla în 2026,” a explicat comandantul. Această mișcare vine în contextul unei cereri anterioare din partea fostului președinte Donald Trump, care, anul trecut, a pledat pentru achiziționarea a până la 40 de spărgătoare de gheață în total, ca parte a unui efort pe termen lung de modernizare.
Flota aeriană la răscruce: Adio Dolphin, bun venit Jayhawk?
Pe lângă discuțiile despre nave, comitetul a abordat și planurile de modernizare a flotei de elicoptere, inclusiv posibila achiziție de aeronave MH-60 Jayhawk de la Sikorsky. Lunday a recunoscut că serviciul analizează încă ce să facă cu elicopterele mai vechi MH-65 Dolphin, fabricate de Airbus. Cu toate acestea, pare din ce în ce mai probabil ca aceste aeronave să fie retrase din serviciu mult mai devreme decât data inițială prevăzută, 2037. „Dolphin-ul este mult mai dificil de întreținut. Producătorul original de echipamente nu mai furnizează piese, așa că le eliminăm treptat… dar credem că retragerea va veni mult mai repede, având în vedere obsolescența,” a informat el membrii subcomitetului, semnalând o schimbare semnificativă în strategia aeriană a Gărzii de Coastă.
Actualitate
Alarmă roșie în spațiu: Programul american de apărare antirachetă, amenințat de eșec
Un nou raport guvernamental aruncă o umbră serioasă de îndoială asupra viitorului programului cheie al Agenției de Dezvoltare Spațială (SDA), cel care vizează crearea unei constelații de sateliți pentru avertizare și urmărire a rachetelor, pe orbita joasă a Pământului (LEO). Se pare că inițiativa, menită să protejeze împotriva amenințărilor hipersonice, riscă să rateze atât obiectivele proprii, cât și nevoile operaționale esențiale.
Deficiențe tehnologice și intârzieri cronice
Documentul, intitulat „Sateliți de Avertizare Rachetă: Agenția de Dezvoltare Spațială Ar Trebui să Fie Mai Realistică și Transparentă cu Privire la Riscurile de Livrare a Capacităților”, publicat recent de Oficiul de Responsabilitate Guvernamentală (GAO), detaliază o serie de probleme. Deși analiza s-a concentrat pe „Stratul de Urmărire” (Tracking Layer) al SDA, constatările sugerează că multe dintre aceste probleme se extind la întregul efort al SDA de a construi o rețea de constelații LEO pentru Arhitectura sa Spațială Proliferată de Război (PWSA), care include și „Stratul de Transport” (Transport Layer) pentru releu de date și sisteme terestre.
GAO acuză SDA că „supraestimează maturitatea tehnologică a unor elemente critice pe care intenționează să le utilizeze.” Aceasta include navetele spațiale dezvoltate și operate de multiple companii, care, conform GAO, au necesitat modificări ce au generat „muncă suplimentară neplanificată” pentru contractori și „au adăugat la programele deja întârziate.”
Incertitudine în fața amenințărilor moderne
Poate cea mai îngrijorătoare constatare este că SDA și contractorii săi „nu au demonstrat încă dezvoltarea de trasee bidimensionale la timp, acționabile și precise pe orbită și trasee tridimensionale la sol, necesare pentru a contracara amenințările hipersonice și alte amenințări în evoluție.” Această deficiență ridică semne de întrebare serioase cu privire la capacitatea reală a sistemului de a îndeplini misiunea sa vitală.
Deși SDA raportează „atingerea unor etape inițiale” pe măsură ce avansează la fiecare doi ani cu noi variante de sateliți, numite Tranșe, GAO subliniază că aceste rapoarte „nu reflectă riscurile de program” și că agenția nu a „dezvoltat un program general sau la nivel de arhitectură” care ar permite o înțelegere mai bună a progresului real.
Miliarde investite, costuri viitoare neclare
Până în iulie 2025, raportul indică faptul că SDA a acordat contracte în valoare de 4,7 miliarde de dolari pentru 101 sateliți din Tranșele 0, 1 și 2 ale Stratului de Urmărire, către șase contractori principali: L3Harris Technologies, Lockheed Martin, Northrop Grumman, Raytheon, Sierra Space și SpaceX. În decembrie, agenția a emis încă patru contracte, în valoare totală de 3,5 miliarde de dolari, pentru un total de 72 de sateliți din Tranșa 3, către echipe conduse de Lockheed Martin, Rocket Lab USA, Northrop Grumman și L3Harris.
Însă, raportul subliniază că sateliții din Stratul de Urmărire sunt proiectați să aibă o durată de viață de doar cinci ani, moment în care SDA va trebui să îi înlocuiască – un cost a cărui valoare nu a fost încă definită. „Departamentul Apărării (DOD) nu cunoaște costul pe ciclu de viață pentru a livra capacități de avertizare și urmărire a rachetelor, deoarece nu a creat o estimare fiabilă a costurilor,” critică GAO.
Lipsa transparenței și nevoile operatorilor în umbră
În plus, procesul de stabilire a cerințelor de către SDA este considerat netransparent, inclusiv pentru operatorii care ar trebui să utilizeze constelația Tracking Layer. „De exemplu, SDA nu colaborează suficient cu comandamentele combatante, care raportează că au o înțelegere insuficientă despre modul în care SDA definește cerințele și când, sau dacă, SDA va livra capacitățile planificate. În consecință, SDA riscă să livreze sateliți care nu corespund nevoilor luptătorilor,” se arată în raport.
Recomandări pentru o redresare urgentă
GAO a formulat șase recomandări pentru Oficiul Secretarului Forțelor Aeriene, care supraveghează achizițiile și planurile bugetare ale SDA, pentru a îmbunătăți situația:
- Asigurarea că SDA „efectuează și documentează o evaluare adaptată a maturității tehnologice pentru noile elemente tehnologice critice inserate în fiecare tranșă viitoare,” începând cu Tranșa 3.
- Asigurarea că agenția respectă procesul stabilit în statutul Consiliului său de Război („Warfighter Council”) pentru „identificarea, definirea și prioritizarea colaborativă a cerințelor.”
- Asigurarea că SDA poate urmări „între cerințele generale de avertizare și urmărire a misiunii și eforturile de dezvoltare a tranșelor.”
- Asigurarea că SDA „dezvoltă și menține un program de rețea la nivel de arhitectură” pentru PWSA, care „să reflecte atât activitățile guvernamentale, cât și pe cele ale contractorilor.”
- Solicitarea ca agenția să impună contractorilor să furnizeze „Raportarea Datelor de Cost și Software.”
- Asigurarea că SDA „dezvoltă și stabilește estimări fiabile, bazate pe date, ale costurilor și un proces pentru actualizarea regulată a acestor estimări, care să sprijine luarea deciziilor bazate pe costuri, începând cu Tranșa 3.”
Într-o scrisoare adresată GAO din 16 decembrie, de la șeful interimar al achizițiilor spațiale al Forțelor Aeriene, generalul-maior Stephen Purdy, Pentagonul a fost de acord cu cinci dintre recomandări și a fost parțial de acord cu una, comentând că SDA respectă deja cerințele Departamentului Forțelor Aeriene privind Raportarea Datelor de Cost și Software și va continua să o facă.
SDA, în schimb, a contestat unele dintre evaluările GAO. Jennifer Elzea, purtător de cuvânt al SDA, a declarat că „Agenția de Dezvoltare Spațială apreciază timpul și atenția la detalii pe care Oficiul de Responsabilitate Guvernamentală le-a acordat revizuirii pregătirii pentru livrarea Stratului de Urmărire pentru Arhitectura Spațială Proliferată de Război (PWSA). În general, SDA a fost în dezacord cu specificul multor afirmații din raport; cu toate acestea, agenția va analiza recomandările raportului pentru a determina domeniile în care am putea îmbunătăți procesul nostru, transparența și livrarea capacităților către luptători.”
-
Exclusivacum o ziClanul contabililor fericiți” din Boldești-Scăeni: Cifra de afaceri a rudei, profitul din banii publici!(I)
-
Exclusivacum 3 zileCircul de la Ploiești: Poliția Locală Ploiesti, azilul „ospătarilor” și coșmarul paraclinicilor politic activi – Statul de drept, în vacanță la „Revelion”!
-
Exclusivacum o ziIPJ Prahova: „Clanul nod în papură” – Când moralitatea e o păpușă gonflabilă și poliția, o afacere de „famiglie”!
-
Exclusivacum 3 zilePenitenciarul Giurgiu: Unde „spionii” au rămas fără baterii, iar informațiile critice mor pe drumul spre sefi
-
Exclusivacum o ziIPJ Prahova: „Clanul nod în papură” contra adevărului! Când amenințările legale vin de la… analfabeții juridici în uniformă!
-
Exclusivacum 3 zileSCANDAL NAȚIONAL! „LEGEA MARIO”: FARSA MACABRĂ A STATULUI ROMÂN! CUM NE-A MĂCELĂRIT COPIII, APOI NE VINDE PEDEPSE PENTRU PROPRIA-I INCOMPETENȚĂ!
-
Exclusivacum o ziVărbilău S.A. – Apă fără acte, balastieră cu acte, iar candidații se dau fecioare politice”
-
Exclusivacum 2 zileMAI, CAMPION LA JAF LEGALIZAT: Cum Ministerul fura 50% din salariul polițiștilor, cu justiția la mână!



