Actualitate
De ce se ascund Laura Codruța Kövesi si Coldea?/ Se tem de colonelul Dragomir?
COMENTARIU DEUTSCHE WELLE DE HORAȚIU PEPINE:
Curtea Constituțională a adoptat o decizie care o obligă pe șefa DNA Laura Codruța Kövesi să apară în fața Comisiei parlamentare de anchetă privind alegerile din 2009.
Comisia parlamentară care a solicitat printre multe altele și mărturia Laurei Codruța Kövesi și-a propus să găsească dovezi privind fraudarea alegerilor prezidențiale din 2009. Un subiect mai incomod nu se putea găsi. De fapt e un locus dolenti dintre cele mai sensibile care, în ciuda timpului trecut, nu lasă pe nimeni indiferent. Iar, în cele din urmă, se pare că nu atât repunerea în discuție a rezultatului electoral îi preocupă pe membrii Comisiei de anchetă, cât angrenajul politic care, ipotetic, ar fi putut duce la alterarea rezultatului.
În fața acestor investigații am remarcat mai multe atitudini. Unii s-au prezentat la Comisie fără să ridice obiecții, apărându-și pur și simplu perspectiva, așa cum a făcut fostul ministru de Externe Teodor Baconschi. Alții s-au dus și au recurs la tot felul de subterfugii ca să nu răspundă la întrebări (fostul senator Anghel Iordănescu, de exemplu), în fine sunt și aceia care au refuzat pur și simplu să se ducă, chiar cu o anumită aroganță.
Audierea lui Teodor Baconschi nu a fost deloc prietenoasă, dar el a înfruntat situația cu franchețe și stăpânire de sine și probabil că aceasta este singura atitudine care poate fi dată ca exemplu. Unii dintre membri Comisiei vor fi rămas neclintiți în suspiciunile lor, dar acest lucru este cu totul secundar. Important este efectul public.
Prin umare, a boicota o comisie parlamentară cu aerul superior că ești mai presus de îndoieli, cu aerul că te înjosești participând la o cabală politică, este fie o eroare de apreciere, fie o soluție disperată de a ascunde adevărul. Nu mai sunt alte variante, oricât le-am căuta, în afară poate de o exagerată timiditate, de agorafobie sau de alte idiosincrazii care te-ar face inapt să participi la o întrunire publică.
Am mai auzit spunându-se că această comisie nu ar fi onorabilă, căci ar ar invita numai persoane condamnate la închisoare, dar aceste argumente n-au nicio logică. Nu inviți persoane după calitatea lor morală (pe care de altfel nu prea are cine să o judece), ci după relevanța lor ca martori, ca participanți sau protagoniști ai unor evenimente. Restul ține de circumstanțe. În plus, așa cum am văzut, au acceptat să compară în fața Comisiei figuri respectabile ale vieții noastre publice, care au perceput prezența lor nu ca pe ceva dezonorant, ci, dimpotrivă, ca pe o bună ocazie de a-și apăra onoarea.
S-a mai spus că această comisie nu are ca scop să lămurească alegerile din 2009, ci să găsească motive pentru demiterea Laurei Codruța Kövesi. Se prea poate. În definitiv, chiar dacă alegerile din 2009 au fost fraudate, acum nu se mai poate face nimic. E lipsit de sens să ne mai întrebăm ce ar fi fost dacă… Ca să nu mai spunem că nu sunt motive serioase să credem că ar fi fost mai bine. În consecință, ar fi posibil ca alte motive să țină în viață Comisia de anchetă. Dar admițând că lucrurile stau așa, de ce nu s-ar duce totuși Laura Codruța Kövesi să răspundă la întrebări? De ce caută mereu șefa DNA să-și creeze un statut privilegiat?
Există deja și o intrigă juridică. Inițial șefa DNA a refuzat invitația Comisiei de anchetă, pretinzând (simptomatic) că procurorii sunt scutiți. De ce ar fi procurorii scutiți? Ulterior însă Curtea Constituțională a emis o decizie care o obligă să se prezinte în numele separației puterilor și a controlului lor reciproc. Și bineînțeles că s-a pornit o campanie plină de insinuări contra Curții Constituționale, care ar dori demolarea șefei DNA. Acceptăm de dragul discuției și acest lucru, Daniel Morar (deși nu e singurul judecător) ar fi teribil de gelos pe Laura Codruța Kövesi și a dictat o decizie împotriva rivalei sale.
Dar chiar admițând că argumentațiile juridice pot fi înșelătoare și că ascund părtiniri bine camuflate într-un limbaj obiectiv, tot nu este de înțeles de ce refuză Kövesi să apară în fața Comisiei speciale de anchetă. În plus, de ce nu s-ar duce și fostul șef operativ al SRI Florian Coldea? De ce nu spulberă amândoi deopotrivă afirmațiile fostului său subaltern Daniel Dragomir? De ce nu îl umplu pe acesta de ridicol? De ce nu reușesc să închidă acest capitol penibil al istoriei recente?
Prin urmare, am crede că Laura Codruța Kövesi se teme să apară. Asta nu e deloc încurajator pentru marele mecanism care s-a pus în funcțiune pentru a-i spăla onoarea. Ne amintim că, în ciuda fraudei din teza sa de doctorat (ca să mai spele rușinea membrilor CNATCDU, ministrul Educației Mircea Dumitru spunea în conferință de presă că nu i-ar fi dat titlul de doctor), șefa DNA a continuat să se bucure de privilegiile poziției sale cu ajutorul unei vaste campanii de imagine menite să astupe vocile critice. Poate că acum, dacă iese rău, ar fi mai greu să fie apărată sau, în orice caz, ar presupune noi mobilizări și costuri însemnate.
În concluzie, dacă oameni mai de preț decât Laura Codruța Kövesi au fost deja la Comisie, ea de ce ar face excepție? Aceasta este întrebarea. (Sava N.).
Actualitate
Sardinia: Acolo unde piloții de vânătoare învață să gândească, nu doar să zboare
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală
Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
-
Exclusivacum 4 zileBurcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Exclusivacum 18 oreCircul Teoroc își joacă ultima reprezentație: Lacrimi sindicale pentru „Finu” și un grad de chestor confiscat de la obraz!
-
Ancheteacum 4 zileANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 2 zileBăicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 4 zilePenitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 3 zileProtest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum o ziPenitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi
-
Exclusivacum 3 zileJilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!



