Actualitate
Războiul statelor paralele

Iată, a mai ieșit la iveală un scenariu cutremurător. În România, nu numai că a fost creat un stat paraconstituțional, un stat paralel al instituțiilor de forță dar, începând din 2012, Victor Ponta a inițiat încă o structură de forță. Un al doilea stat paralel. Numit Grupul Interministerial Strategic. Pe scurt, GIS. Condus inițial de Ioan Rus. Apoi de Gabriel Oprea. Cele două state paralele au intrat în război. Iată cheia conflictelor și dezvăluirilor cutremurătoare pe care le aflăm abia acum.
Despre primul stat paralel s-a vorbit suficient de mult. Și continuă să curgă informații. Este statul ticăloșit de tip mafiot, așa cum l-a caracterizat Traian Băsescu, la mai mulți ani după ce l-a creat. Statul alcătuit de reprezentanți ai unor instituții de forță, care a încercat și deseori a reușit să se substituie statului constituțional. Așa cum rezulta el din alegeri. Iată însă, aflăm abia acum, cu detalii din ce în ce mai multe și mai șocante, că România a mai avut parte de un stat paralel. Al doilea. Creat de Vicor Ponta în 2012, la scurt timp după ce acesta a devenit premier. Noi asistăm astăzi la finalul războiului dintre cele două state paralele care, ambele, au vizat preluarea puterii în mod nedemocratic, prin ignorarea votuui popular.
Al doilea stat paralel a fost numit, cum arătam mai sus, Grupul Interministerial Strategic. Adică GIS. Din el făceau parte reprezentanții tuturor instituțiilor de forță. Aparent, GIS avea obiectivul de a lupta împotriva marii corupții și crimei organizate. De a apăra statul român de dușmanii din interior. După cum se poate observa, aparent, rolul său era identic cu cel al primul stat paralel, constituit de Traian Băsescu. GIS a fost condus de un reprezentant de marcă al Grupului de la Cluj, Ioan Rus dar nu pentru prea mult timp. Odată cu dezvoltarea GIS și conturarea acestuia cu pregnanță ca o a doua strucură de securitate a României, șeful cel mare a devenit Gabriel Oprea. Cel mai civil dintre militari și cel mai militar dintre civili. Nu întâmplător acestuia i s-a pus oficial eticheta de vicepremier responsabil pentru securitatea națională.
Cele două structuri trebuie vizualizate ca două cercuri parțial suprapuse. Unde s-au suprapus ele? În zona serviciilor secrete. Atât primul stat paralel cât și ce de-al doilea stat paralel au încorporat, sub o aparență de legalitate, în mod oficial deci, reprezentanți ai tuturor serviciilor secrete. Și ai DNA, această instituție fiind și ea percepută ca o instituițe de forță, aflată în proximitatea serviciilor secrete.
Primul stat paralel lucra în beneficiul lui Traian Băsescu și, apoi, în beneficiul propriu, după ce acesta a fost abandonat spre sfârșitul celui de-al doilea mandat. Acest stat paralel a încercat, începând cam din 2012, să se substituie tuturor celorlalte instituții alese și desemnate democratic. Guvernului, Parlamentului, Justiției. Întrucât forța de șoc a acestui stat paralel a fost DNA, el a mai fost numit și republica procurorilor.
Cel de-al doilea stat paralel a fost o creație a lui Victor Ponta și a unui grup restrâns din interiorul serviciilor secrete, alcătuit în special din ofițeri acoperiți, și avea același obiectiv. De acaparare a instituțiilor democratice ale statului și de preluare, într-un mod nedemocratic, utlizand tot instituțiile de forță, a puterii reale a statului, din mâna alegătorilor și din mâna celor democratic aleși sau numiți.
Nu este deloc întâmplător, așadar, că în reuniunile celor două state paralele regăsim frecvent ca un numitor comun același grup de persoane. George Maior, Florian Coldea, Laura Codruța Kovesi, Gabriel Oprea, Ioan Rus, Vasile Dâncu, Sebastian Ghiță, Ilie Sârbu, etc. Nu toți aveau însă interese identice. Dimpotrivă. Deseori, acestea erau divergente. Pentru că, deși frecventau ambele conjurații, aceste personaje reprezentau două state paralele între care existau nu numai asemănări ci și sau mai ales deosebiri. Cele mai multe deosebiri se bazau nu atât pe metodele utilizate, cât pe interse cât se poate de practice.
Dintre cele două state paralele nu putea câștiga bătălia decât unul. În momentul în care cel de-al doilea stat paralel, creat de Victor Ponta, secondat de Sebastian Ghiță, a ajuns suficient de puternic, nu a mai fost posibilă cooperarea cu primul stat paralel, creat de Traian Băsescu și scăpat de sub control. Și astfel, a început războiul. Opinia publică vede astăzi ieșind la suprafață, rând pe rând, cadavrele acestei încleștări subterane și, încet-încet, românii înțeleg la ce pericol major au fost expuși, în timp ce li se spunea că trăiesc într-un stat democratic, aflat sub umbrela NATO și UE.
Și înainte de a încheia această analiză, nu am cum să nu îmi pun întrebarea dacă, prin ambasadele de la București, principalii noștri aliați au știut sau nu au știut că România se confruntă nu cu un singur stat paralel, ci cu două. Va veni momentul să vedem în ce măsură unii ambasadori, în numele statelor pe carele reprezintă, au profitat sau nu și dacă da, în ce fel, de existența acestui război subteran din România între două state paralele, care, ambele, au fost dispuse să sacrifice suveranitata națională și siguranța cetățeanului. (Sorin Rosca Stanescu).
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
-
Exclusivacum 3 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum o zi
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 3 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 17 ore
Penitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi
-
Exclusivacum 4 ore
Circul Teoroc își joacă ultima reprezentație: Lacrimi sindicale pentru „Finu” și un grad de chestor confiscat de la obraz!