Actualitate
Fraților, de la dementa administrație democrată a SUA care l-a numit pe Klemm luăm noi lecții de anticorupție? Și ne învață ăștia ce e aia trădare națională?
“Dacă este reală ancheta asta, este cea mai mare grozăvie planetară după Holocaust.
Adică șeful FBI ducea uraniu la ruși, Hillary semna acte de transfer de uraniu către ruși, Bill primea 500.000 coco de la ruși?
Și tot șeful FBI avea acțiuni pe la companii rusești? Apoi el este desemnat să îl investigheze pe Trump că cică s-ar iubi (ați ghicit) … cu rușii?
Fraților, de la dementa administrație democrată a SUA care l-a numit pe Klemm luăm noi lecții de anticorupție? Și ne învață ăștia ce e aia trădare națională?
Păi ce se face cu uraniul? Bombe nucleare! Pentru ce? Pentru războaie, chipurile. Și cine sunt cei mai mari competitori în războaiele lumii?
Evident, SUA și Rusia. Și noi aflăm că SUA a dat uraniu pentru bombe Rusiei prin și sub oblăduirea șefului FBI în funcție, ăla care trebuie să afle lucruri despre atacurile Rusiei la adresa SUA?
Și noi cumpăram pușcoace de miliarde de la americani să luptăm cu rușii? Și ne arestează Codruța ca să aibă Funky Citizens și Codru Vrabie pentru ce să ia banii lui Soroș?
Păi asta e de arestare pe loc și închisoare pe viață (ca să nu zicem condamnare la moarte… că de stat de drept ce sunt și ăștia prin SUA încă mai au pedeapsa cu moartea prin unele state).
Băbăieți, voi sunteți sănătoși la căpuț?” (Ingrid Mocanu).
Evoluţii recente ale unor investigaţii privind activitatea clanului Clinton şi a asociaţilor acestuia arată că războiul care se desfăşoară de peste 10 luni între establishmentul american şi Donald Trump începe să fie câştigat de preşedintele american.
În ciuda dimensiunilor masive a maşinăriei politice a democraţilor, scandalurile care învăluie membri cheie ai Partidului Democrat – şi unii dintre republicani – par să semnalizeze o prăbuşire a universului politic de la Washington, aşa cum îl ştim acum.
Robert Mueller, consilierul special care a fost numit şef al anchetei care investighează dacă echipa lui Donald Trump a colaborat cu Rusia în alegerile din 2106, este acum lovit de un imens scandal privind propriile sale legături – inclusiv financiare – cu Kremlinul.
În perioada când Mueller era şef al FBI-ului, agenţia a investigat o campanie a Rusiei de a-şi extinde tentaculele în sectorul energetic al SUA. Publicaţia The Hill a dezvăluit în 17 octombrie un articol în care afirma că proiectul Moscovei a implicat „mită, peşcheşuri, extorsiune şi spălare de bani”.
Sub ochiul atent al celor de la FBI, campania Kremlinului a ajuns până la urmă la clanul Clinton, care a trebuit să aprobe un acord de cedare a 20% din controlul procesării de uraniu către compania Uranium-1.
Banca rusă de investiţii Renaissance Capital, implicată în acord, i-a plătit lui Bill Clinton suma de jumătate de milion USD pentru a lua cuvântul la un eveniment. Cam în acelaşi timp, fostul secretar de stat Hillary Clinton (la vremea respectivă Secretar de stat) a dat ok acordului cu Uranium-1 pentru Rusia.
Între 2009 şi 2013, ruşii au preluat controlul companiei Uranium-1, iar publicaţia New York Times afirma în aprilie 2015 că „o nouă cantitate de numerar a ajuns la clanul Clinton” şi că respectivele contribuţii „nu au fost dezvăluite public de către familia Clinton, în ciuda unei înţelegeri dintre Hillary Clinton şi administraţia Obama ca fundaţia să îşi declare public toţi donorii”.
The Hill transmite mai multe detalii ale acestor tranzacţii, şi afirmă că oficialii ruşi au „vehiculat milioane de dolari către SUA, destinaţi fundaţiei fostului preşedinte Bill Clinton” subliniind că plăţile au fost făcute în perioada în care Hillary Clinton superviza o agenţie guvernamentală care lua decizii favorabile Moscovei” [se referă la poziţia de Secretar de Stat, echivalentă ministrului de Externe, n.r].
Pe de altă parte, FBI-ul condus de Robert Mueller din 2001 până în 2013, era, conform surselor, conştient de legătura dintre manevrele Rusiei şi clanul Clinton.
Într-un al doilea articol din 22 octombrie, publicaţia The Hill a dezvăluit că în momentul în care Hillary Clinton prelua funcţia de Secretar de stat în administraţia Obama, „agenţii federali au observat multiple braţe ale maşinăriei lui Vladimir Putin care au dezlănţuit o campanie menită să îi aducă acces la noul Secretar de Stat, la soţul acesteia, Bill Clinton, precum şi la membri ai cercului lor intern”. Articolul cita interviuri şi înregistrări FBI.
În plus, conform declaraţiilor agenţilor FBI, unele dintre activităţile agenţilor ruşi între 2009 şi 2010 erau „ilegale şi acoperite”. The Hill mai adaugă că atunci când Renaissance Capital a plătit Fundaţia Clinton, agenţii federali s-au arătat surprinşi de „momentul ales şi de mărimea sumei cecului de 500 de mii de USD”.
O sursă nenumită familiară cu dovezile FBI a declarat pentru The Hill că „nu există nicio urmă de îndoială, după examinarea dovezilor, că ruşii puseseră ochii pe cercul lui Hillary Clinton, pentru că era un actor principal al strategiei resetului dintre SUA şi Rusia şi pentru că era privit drept succesoare a lui Barack Obama la preşedinţia SUA”.
Cu toate acestea, în loc să intervină în acapararea de către Rusia a pieţei americane de uraniu, Mueller a luat parte la toate acestea.
În 2009, Mueller a zburat la Moscova pentru a duce Rusiei un eşantion de 10 grame de uraniu puternic îmbogăţit (UPI).
Vizita a fost dezvăluită într-o cablogramă guvernamentală americană, publicată de situl WikiLeaks. Conform acesteia „Ambasadei Rusiei i se cere să informeze cele mai înalte eşaloane corespunzătoare de vizita directorului FBI Mueller care plănuieşte să livreze eşantioanele de uraniu îmbogăţit la sosirea sa la Moscova pe 21 septembrie”.
Mueller este învinuit că ar avea interese în succesul economic al Rusiei. Pe 23 octombrie, organizaţia Offended America a citat declaraţiile financiare ale lui Mueller care arată că a investit în Mellon Optima L/S Strategy Fund, LLC.
Depunerile financiare ale companiei la comisia de reglementare, din 2017, arată că „un fond al său este OCCO Eastern European Fund, administrat de Charlemagne Capital, care are o poziţie dominantă în pieţele ruseşti“.
“Asta înseamnă că Robert Mueller are interese financiare în bunăstarea economiei ruse”, se arată în articol.
Mai complicat, Mueller nici măcar nu este singurul. Un alt personaj cheie al scandalului este congresmenul Adam Schiff (D-Calif.), membru al Comisiei de Informaţii, care ar deţine 16 mii USD investiţii legate de Rusia, conform celor mai recente declaraţii financiare”.
Un senator american (Chuck Grassley) alertat de articolul din 18 octombrie al publicaţiei The Hill a descoperit că FBI avea un agent care a observat campania Rusiei, însă FBI a blocat orice eventuală mărturie a acestuia în Congres.
Agentului i s-a cerut să semneze o declaraţie de abţinere de la divulgarea de informaţii, iar Departamentul de Justiţie al administraţiei Obama – condus la vremea respectivă de Loretta Lynch – este bănuit că ar fi ameninţat agentul cu trimiterea în judecată în cazul în care ar fi încălcat declaraţia.
Loretta Lynch este una dintre cele mai controversate personaje ale fostei administraţii americane – după ce s-a întâlnit în secret la bordul unui avion privat cu Bill Clinton – în mijlocul anchetei care investiga folosirea unui server de mail privat de către fostul Secretar de Stat Hillary Clinton, existând bănuieli că discuţia dintre cei doi ar fi influenţat ancheta.
Agravant este faptul că informaţiile despre campania legăturilor cu Rusia ale clanului Clinton au fost ascunse publicului american în momentul în care James Comey a ajuns la conducerea FBI.
Deşi pe timpul lui Comey, FBI-ul nu a dezvăluit legăturile cu Rusia ale clanului Clinton, noul director al FBI s-a chinuit (fără rezultate palpabile) să demonstreze legăturile lui Donald Trump cu Rusia, anchetând unele învinuiri aduse de capii Partidului Democrat.
Pe 8 iunie James Comey admitea că a scris şi transmis note publicaţiei The New York Times cu intenţia de a cataliza numirea unui investigator special în fruntea unei comisii care să ancheteze presupusele legături cu Rusia ale lui Donald Trump, iar acesta s-a dovedit a fi nimeni altul decât Robert Mueller.
Acum, senatorul Grassey cere informaţii despre martori din interiorul FBI. Acesta a trimis o serie de cereri agenţiei federale, pentru a obţine declaraţia pe care a fost obligat să o semneze agentul FBI, cerând ca acesta să poată depune mărturie în faţa Congresului.
Cu tot acest scandal care se derulează la Washington – extrem de muşamalizat de către mass media mainstream – ancheta legăturilor lui Trump cu Rusia a luat de curând o direcţie pe cât de şocantă pe atât de hilară.
Robert Mueller (care ar fi trebuit să-l ancheteze pe Donald Trump şi apropiaţii săi) cere acum mărturia unui cap al democraţilor – lobbyistul Tony Podesta al grupului Podesta.
În citaţia sa, Mueller afirma despre existenţa a trei surse nenumite, a căror mărturie transforma investigaţia într-o anchetă criminală a învinuirilor că „Grupul Podesta ar fi încălcat legea Foreign Agents Registration Act (FARA)”.
Grupul Podesta este cunoscut pentru legăturile sale cu Rusia. Tony Podesta este un lobbyist înregistrat al celei mai mari bănci ruseşti – Sberbank – fiind totodată cel mai mare donor în campania lui Hillary Clinton.
Documente scurse în cadrul Panama Papers au arătat că Grupul Podesta a făcut activ lobby pentru Sberbank la Washington.
Grupul Podesta a fost fondat de Tony Podesta împreună cu fratele său, John Podesta, care a funcţionat pe post de manager al campaniei lui Hillary Clinton.
John Podesta are şi el legături financiare cu Rusia. Conform unui raport din 2016 al Government Accountability Institute, John Podesta a ajuns în comitetul director al companiei de energie Joule Energy în 2011, la două luni după ce a primit o investiţie de 35 de milioane USD de la Rusnano, o companie joint-stock a guvernului rus.
John Podesta susţine că a declarat cele 75.000 de acţiuni ale companiei şi că le-a transferat cu o lună înainte de a deveni consilier al preşedintelui Barack Obama, însă, conform raportului, declaraţia lui Podesta nu ar fi acoperit anii 2011 şi 2012 şi acesta „nu a dezvăluit poziţia sa în consiliul de administrare al Joule Stichting în declaraţiile sale fiscale atunci când a ajuns consilier la Casa Albă a lui Barack Obama”. (http://epochtimes-romania.com ).
Actualitate
Noua arhitectură a apărării SUA: De la scutul „Golden Dome” la revoluția sistemelor autonome
Modernizarea arsenalului defensiv american trece printr-o fază de transformare profundă, în care noile tehnologii digitale și tacticile de război cibernetic sunt integrate rapid în structurile de comandă. Eforturile actuale vizează atât securizarea infrastructurilor critice existente, cât și crearea unei noi forțe dedicate războiului autonom, cu scopul de a menține superioritatea pe câmpul de luptă al viitorului.
Scutul „Golden Dome” își securizează perimetrul cibernetic
Forța operativă JTF-Gold, creată de Comandamentul de Nord al SUA (NORTHCOM), a primit misiuni critice extinse pentru a gestiona complexitatea apărării aeriene și antirachetă „Golden Dome”. Recent, această structură a fost însărcinată cu dezvoltarea unor capabilități robuste de apărare cibernetică. Această nouă direcție strategică este concepută exclusiv pentru a proteja activele „Golden Dome” împotriva atacurilor inamice, eliminând orice componentă ofensivă din spectrul acțiunilor sale.
Înființată la începutul acestui an pentru a prelua și optimiza responsabilitățile fostului Comandament Component pentru Apărare Antirachetă Integrată, JTF-Gold se află în plin proces de definire a rolurilor. Cu un personal de aproximativ 100 de membri, unitatea supraveghează deja siturile operaționale, precum cel de la Fort Story, și organizează sesiuni intense de planificare pentru a delimita clar responsabilitățile operaționale între centrele de comandă din Colorado și Florida.
AUTOWARCOM: Pasul către supremația autonomă
În paralel cu întărirea scutului antirachetă, Pentagonul accelerează implementarea unei strategii ambițioase de integrare a sistemelor autonome și robotice. În cadrul recentei conferințe anuale a Asociației Armatei SUA, liderii militari și civili au prezentat planurile pentru înființarea „Autonomous Warfare Command” (AUTOWARCOM). Această nouă structură este concepută să opereze cu autorități extinse, similare celor ale forțelor armate tradiționale, pentru a scala rapid tehnologiile autonome în rândul tuturor forțelor întrunite.
Pentru a facilita această tranziție, Departamentul Apărării a demarat deja „Proiectul Agincourt”, o inițiativă umbrelă menită să coordoneze eforturile tehnologice în domeniu. De asemenea, Grupul de Lucru Autonom de Apărare (DAWG), creat inițial pentru stimularea producției de drone, a fost integrat sub o nouă forță operativă specializată în cadrul Comandamentului pentru Operațiuni Speciale (SOCOM), asigurând astfel continuitatea inovației.
Investiții masive și provocări legislative
Transformarea radicală a capabilităților militare necesită resurse financiare considerabile. Pentagonul a avansat planuri de alocare a aproape 55 de miliarde de dolari pentru eforturile de dezvoltare a sistemelor autonome. Această investiție, descrisă drept una generațională, este văzută ca un element esențial pentru a schimba paradigma tehnologică a departamentului.
Cu toate acestea, succesul acestui proiect depinde critic de aprobarea Congresului SUA. Deși climatul politic complică procesul legislativ, liderii apărării insistă că finanțarea este imperativă pentru a reacționa la schimbările rapide din mediul global de securitate. Într-un context în care inovația trebuie să țină pasul cu necesitățile combatanților, oficialii militari subliniază că investițiile făcute acum vor avea un impact decisiv pentru deceniile care vor urma.
Actualitate
Trei sisteme noi, trei răspunsuri la amenințările de pe câmpul de luptă
Israel Aerospace Industries (IAI) a prezentat la conferința anuală AUSA trei sisteme noi, construite în jurul unor tehnologii existente, dar adaptate la amenințările emergente. Printre acestea se numără un radar mobil montat pe un aerostat, un interceptor antidronă fără încărcătură explozivă și o dronă înarmată cu o mitralieră M250, dezvoltată împreună cu Sig Sauer.
Radarul Point@Air: un aerostat care nu rămâne pe loc
Sistemul Point@Air combină un aerostat — o platformă de tip balon sau dirijabil — cu un radar cu antenă activă cu baleiaj electronic. Potrivit lui Dror Bar, vicepreședinte executiv al IAI și director general al Elta Systems, radarul poate detecta o gamă largă de ținte: de la avioane de vânătoare și drone de mari dimensiuni până la rachete de croazieră și ținte maritime.
Aerostatele sunt folosite de multă vreme pentru supraveghere, însă infrastructura lor statică le poate face vulnerabile la atacuri cu drone. Point@Air este conceput să funcționeze fără infrastructură fixă și să poată fi mutat într-o nouă locație în câteva ore. Platforma are aproximativ 70 de metri lungime.
Mobilitatea ar putea reduce riscul ca adversarii să localizeze aerostatul și să-l atace cu drone kamikaze. Bar a invocat experiența recentă a Israelului, unde Hezbollah a vizat un aerostat de mari dimensiuni din nordul țării. El a descris un scenariu în care sistemul este strâns la lăsarea serii și mutat pe un alt deal, astfel încât să nu mai fie în aceeași poziție dimineața.
IAI vede posibile utilizări ale sistemului atât în misiuni de securitate internă, cât și pentru Comandamentul Central al SUA și alte comandamente militare. Tehnologia de bază este dezvoltată, însă Point@Air se află încă în faza de demonstrație. IAI lucrează cu compania americană TCOM pentru ajustarea dimensiunilor și configurației platformei. TCOM este principalul contractant pentru platformele aerostatice ale Armatei SUA.
HawkGuard: interceptare fără explozibili
IAI a prezentat la AUSA și sistemul HawkGuard, destinat combaterii dronelor. Bar a descris apărarea antidronă drept una dintre cele mai dificile provocări pentru companiile din domeniul apărării, aflate în căutarea unor interceptori cu costuri foarte reduse.
HawkGuard folosește un interceptor inert, echipat cu o plasă în locul unui focos exploziv. Radarul și senzorii optici contribuie la ghidarea interceptorului către țintă, într-un sistem pe care Bar l-a descris drept unul cu buclă închisă. Absența explozibililor ar putea face soluția potrivită pentru zone populate sau pentru protejarea unor obiective sensibile, precum instalațiile care depozitează combustibil ori materiale explozive.
Potrivit lui Bar, sistemul a fost testat pe scară largă împotriva mai multor tipuri de amenințări și este deja utilizat de câțiva clienți. El poate intercepta mai multe categorii de drone, inclusiv aparate care nu folosesc legături de comunicații. Sistemul combină radarul, senzorii electro-optici și tehnologia de comandă și control pentru detectarea, urmărirea și ghidarea interceptorului.
HawkGuard are o rază de acțiune relativ scurtă, însă IAI nu a făcut publică distanța exactă. Compania îl consideră un nivel suplimentar de apărare, nu o soluție independentă. Bar a subliniat că experiența războiului din Ucraina arată că nu există un singur sistem capabil să neutralizeze toate dronele. IAI estimează că HawkGuard ar putea avea potențial și în America de Nord, inclusiv pentru protejarea bazelor militare americane.
Fire Storm 250: dronă echipată cu mitralieră
Al treilea sistem, Fire Storm 250, a fost dezvoltat de IAI împreună cu Sig Sauer. Este o configurație tactică a dronei APUS, echipată cu o stație de armament telecomandată Microlight (RCWS) produsă de Sig Sauer și cu o mitralieră M250.
Companiile au anunțat finalizarea unui test de tragere în care drona a rămas în zbor deasupra unui câmp de luptă simulat și a deschis focul asupra unor ținte. Potrivit comunicatului comun, tragerile au fost efectuate de la distanțe și altitudini diferite, pentru a demonstra flexibilitatea operațională, siguranța integrată și precizia sistemului în condiții variate.
Nu a fost precizată cantitatea de muniție pe care drona o poate transporta. Sistemul folosește un motor cu ardere internă, compatibil cu mai multe tipuri de combustibil și realimentabil în teren cu combustibili disponibili în mod obișnuit. Astfel, el nu depinde de cicluri îndelungate de încărcare a bateriilor sau de infrastructură specializată.
Potrivit companiilor, testul a demonstrat capacitatea dronei de a combina supravegherea aeriană, identificarea țintelor și utilizarea precisă a armamentului într-un scenariu realist. Reprezentanții IAI au prezentat integrarea armelor cu aeronavele fără echipaj drept o direcție cu potențial operațional, iar viitoarele sisteme fără pilot ar urma să îmbine mai eficient senzorii, luarea deciziilor și acțiunea în mediul de luptă.
Sig Sauer a evidențiat, la rândul său, caracterul alimentat cu bandă al mitralierei M250 și avantajele sale în privința razei de acțiune și a greutății față de sisteme mai vechi. Potrivit companiei, reducerea greutății poate aduce beneficii la nivelul echipei de infanterie și poate facilita integrarea armamentului pe drone.
Actualitate
Drone, sisteme antiaeriene și vehicule electrice: imagini din prima zi a expoziției AUSA 2026
Companii internaționale din industria de apărare au adus la Centrul de Convenții Walter E. Washington, din centrul capitalei americane, o gamă variată de vehicule aeriene și terestre pentru ediția din acest an a conferinței Asociației Armatei SUA.
Cel mai mare târg anual de profil din Statele Unite atrage mii de participanți. La ediția din 2026, exponatele includ numeroase drone și tehnologii anti-drone, alături de echipamente militare de mari dimensiuni. Iată câteva dintre momentele surprinse în prima zi a expoziției.
Un câine de asistență întâmpină vizitatorii
Patriot, câine aflat în pregătire pentru a fi repartizat unui veteran rănit după încheierea antrenamentului, îi întâmpină pe participanți în fața standului Shield AI.
Brawlr: lansator reconfigurabil pentru apărare antiaeriană
Sierra Nevada a prezentat sistemul de apărare antiaeriană Brawlr — lansator reconfigurabil de armament, cu mecanism rotativ pe baterii. Expoziția a inclus atât sistemul, cât și o muniție prezentată în detaliu.
Vehicule electrice și muniție de artilerie
Oshkosh a expus un vehicul electric Joint Light Tactical Vehicle. Hanwha Defense USA a prezentat, la rândul său, proiectile de artilerie de 155 mm.
Supraveghere și drone cu decolare verticală
AEO Night Hawk Systems a adus un ansamblu de supraveghere ale cărui senzori urmăreau persoanele aflate în apropiere pe podeaua expoziției.
Deasupra vizitatorilor a fost suspendată și aeronava fără pilot VAPOR, produsă de AeroVironment. Sistemul este un elicopter fără pilot, cu un singur rotor, propulsie complet electrică și decolare și aterizare verticală.
Anvelope pentru Lună și optică pentru arme
Goodyear a expus o anvelopă robustă, cu un design neobișnuit, destinată explorării lunare.
Standul Colt Optics a atras numeroși participanți, care au privit un panou cu zeci de puști de asalt echipate cu sisteme optice specializate.
-
Exclusivacum 5 zile„Cascadorii girofarului”: IPJ Prahova mai face praf o autospecială, iar Biroul Rutier Ploiești își anchetează propriul „erou accidentat”
-
Exclusivacum 3 zileBatman (procurorul Eduard Stasie), creta dispărută și placa de OSB ruptă: cum a ajuns IPJ Prahova să explice cu „drafturi”/FALSURI dispariția probelor chiar din Camera de Corpuri Delicte (I)
-
Exclusivacum 2 zileI.P.J. Prahova – „Cascadorii girofarului” – episodul „mita uitată până a doua zi”: cum devine Poliția Rutieră Ploiești propriul serial de comedie neagră
-
Exclusivacum 4 zileI.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă: cum i-a prins Parchetul pe polițiștii din Boldești-Scăeni cu memoria varză și spray-ul la vedere! – Episodul 1 din noua investigație Incisiv de Prahova
-
Exclusivacum 4 zileDosarul antigrindină, partea a XII‑a: Florin Diaconu, APM Prahova și Garda de Mediu Prahova – când paznicii mediului dau cu iodură în aer
-
Exclusivacum 3 zileRepublica Mocirlei Penitenciare: ANP se scufundă, MJ numără broaștele, iar unii își lustruiesc epoletul de „chestor de carton”
-
Exclusivacum 15 oreI.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă (Episodul 2). Agentul „Spray-Picioruș” versus propriul body-cam: când te dă pe mâna Parchetului chiar filmarea ta
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova, campion la recursuri pierdute: concediul polițistului nu e pauză de drepturi




