Actualitate
Comisia SRI a audiat un alt fost angajat al Serviciului, colonelul în rezervă Ion Dedu.
Comisia SRI a audiat, miercuri, un alt fost angajat al Serviciului, respectiv colonelul în rezervă Ion Dedu, care a adus în discuţie cazul său, legat de procesul intentat SRI, dar şi punerea în aplicare, de către serviciu, a autorizaţiilor de interceptare pe drept comun, pe care o consideră nelegală, conform http://www.mediafax.ro .
„Nu am venit pentru statul paralel, neapărat. Eu am venit pentru o problemă legată de ce mi s-a întâmplat mie când lucram în SRI, anume că am fost eliberat din funcţie şi am fost consemnat la domiciliu într-o perioadă în care consemnul la domiciliu însemna un arest la domiciliu, dar pe disciplinar. Am făcut un proces în România, din 2010, de când am ieşit şi până în 2016 a durat acest proces pe care l-am pierdut la toate nivelurile judecătoreşti – fond, recurs şi căi excepţionale. Eu am dat în judecată patru directori, din 2010”, a spus Dedu, după audierea sa, care a durat trei ore şi jumătate.
El a precizat că în prezent, în condiţiile în care nicio instanţă din România nu a considerat a fi o problemă în cazul său, apreciind că ordinele au fost date în mod legal de conducerea SRI din acea vreme, a mers la CEDO cu această speţă.
Dedu a spus că a adus în discuţie, în timpul audierilor, punerea în aplicare, de către SRI, a autorizaţiilor de interceptare pe drept comun.
„Am discutat despre mandatele de interceptare pe drept comun, combinaţia asta care se făcea în zona mandatului şi autorizarea dată de către procurori, autorizările procurorilor care erau realizate prin Centrul Naţional de Interceptare al Comunicaţiilor, care din punctul meu de vedere consider că e nelegal, în sensul că nu e stabilit prin lege, ci printr-o hotărâre CSAT”, a spus Dedu.
El a arătat că a vorbit şi despre existenţa unei decizii ANCOM care permite acest aspect, încă din 2008, respectiv ca toate serverele de interceptare ale operatorilor să fie în adminstrarea acestei autorităţi naţionale de interceptare.
„Am ridicat problema faptului că mandatele de interceptare, care sunt emise de ÎCCJ, în baza unei propuneri SRI, cu solicitarea procurorului general – ideea e că ele sunt clasificate. Acel mandat e emis de ÎCCJ, o instanţă judecătorească, şi nu există prevedere legală ca o instanţă să clasifice documente, adică să atribuie un nivel de secretizare unui document. Puterea judecătorească în România, conform Constituţiei, se ocupă de judecarea cetăţenilor în mod public, deci nu poţi să emiţi acte clasificate”, a spus Dedu.
El a susţinut că SRI punea în aplicare nelegal autorizaţiile pe drept comun.
„SRI (…) făcea în mod nelegal, din punctul meu de vedere, punerea în aplicare a autorizaţiilor pe drept comun, adică cele emise de procuror printr-un judecător, pentru că nu are legătură cu securitatea naţională. Autorizările de la procurori nu sunt secrete, pentru că justiţia nu e secretă în România. Eu am venit cu această problemă: cum e posibil ca un mandat de securitate naţională să aibă caracter clasificat de către o instanţă, de către un judecător? Pentru că legea nu permite judecătorilor şi procurorilor să lucreze cu informaţii clasificate în sensul să atribuie nivel de secretizare. Ei pot avea acces, dar accesul nu e tot una cu atribuirea”, a mai spus Dedu. (Paul D.).
Actualitate
Sardinia: Acolo unde piloții de vânătoare învață să gândească, nu doar să zboare
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală
Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
-
Exclusivacum 4 zileBurcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Exclusivacum 18 oreCircul Teoroc își joacă ultima reprezentație: Lacrimi sindicale pentru „Finu” și un grad de chestor confiscat de la obraz!
-
Ancheteacum 4 zileANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 2 zileBăicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 4 zilePenitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 3 zileProtest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum o ziPenitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi
-
Exclusivacum 3 zileJilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!



