Actualitate
CINE ERA ŞEFUL BINOMULUI SRI-DNA?/ Răspunsul care cutremură Sistemul a făcut RATINGUL SĂ EXPLODEZE
Binomul SRI-DNA a avut un şef! Informaţia momentului a fost lansată duminică seara, în direct la Antena 3, în cadrul emisiunii „Subiectiv”, moderate de Răzvan Dumitrescu şi la care au participat jurnaliştii Mirel Curea (prim redactor-şef adjunct la Evenimentul zilei), Cornel Nistorescu şi Bogdan Chirieac, dar şi şeful Comisiei SRI, Claudiu Manda.
Conform celor declarate de Manda (41 de ani), după primele audieri generate în urma dezvăluirilor făcute de fostul ofiţer SRI, Daniel Dragomir, există două piste: una care arată că fostul prim adjunct al Serviciului, Florian Coldea, ar fi fost şeful Binomului, si cea de-a doua, care indică faptul că fostul director al SRI, George Maior (în prezent ambasador în SUA) ar fi fost cel care coordona activităţile Binomului, precizeaza evz.ro.
Preşedintele Comisiei de control a activităţii SRI a mai declara că în urma audierilor a descoperit că au existat cazuri în care Serviciul Român de informații „a deraiat”.
„Au fost declarații făcute la un moment dat de doamna Bica, de exemplu și spunea diferite aspecte. Și la un moment dat s-a oprit și a întrebat dacă există întrebări. Iar reacția noastră a fost „lasați-ne un pic să ne tragem sufletul că nu ne revenim”. Nu aș vrea să dau foarte multe detalii. Cred că la momentul respectiv doamna Bica spunea că se făcuseră intervenții asupra domniei sale din partea unei persoane din conducerea SRI. (…) Eu cred că Serviciul Român de informații, și în perioada aceasta și în perioada anterioară, pe tot ce înseamnă protecție cibernetică, protecție anti-terorism, sunt atribuții pe care eu cred că și le-a făcut bine.
Celelalte lucruri în care a fost angrenat serviciul sau anumite persoane din conducere le avem în sesizarea comisiei și vrem să le lămurim. Pentru că sunt mii de oameni care lucrează acolo și nu le stă bine să există o bănuială asupra întregii activități”, a spus senatorul Claudiu Manda.
„Există sau aţi luat în cosiderare, în sensul în care existau birouri ale unor ofiţeri SRI în DNA?”, a fost una dintre întrebările gazdei.
„O doamnă a făcut referire la o emisiune tv şi a făcut referire la declaraţiile unei doamne judecătoare care a murit între timp. Eu cred că sunt încă lucruri care vor veni la Comisie şi vor trebuie analizate. Cred că sunt foarte multe lucruri importante precum dovezile pe care suspecţii le au”, a spus Manda.
(…)
„Fostul ofiţer Daniel Dragomir a vorbit despr eo listă de nume conţinând 65 de nume. Aţi audiat pe cineva de pe acea listă?”, a continuat gazda emisiunii.
„Dintre persoanele care au fost invitate la Comisie sunt persoane care nu se află pe listă sau care se află pe listă. Unele persoane nu trebuie audiate pentru că este posibil să nu vrea să vină la audieri sau pur şi simplu să nu aibă nicio treabă cu ancheta în desfăşurare”, a răspuns Claudiu Manda.
Punând în lumină cele mai recente evenimente, Cornel Nistorescu a ţinut să sublinieze că deşi este totuşi un început, este încă la un nivel slab.
„E abia un început firav pentru că este pt prima dată când din Comisia SRI apare aşa ceva. Abia acum avem pentru prima dată, eu am fost şocat, nu mă aşteptam ca domnul Manda să facă asemenea dezvăluiri, faptul că ia în seamă un ofiţer şi nişte surse. Toate sunt abateri de la lege”, a spus Cornel Nistorescu.
(…)
„Cine credeţi că ar mai trebui audiat?”
„Un ofiţer de contra informaţii militare, îl cheamă Doru Paraschiv.
România a fost un grup de putere care şi-a permis să arunce cu funcţiile, cu terenurile militare, să decidă care firmă creşte sau care dă faliment”, a mai adăugat Nistorescu.
(…)
„Şi pentru mine e o mare surpriză. Eu nu am văzut aşa ceva în 27 de ani. Nu am văzut decât spălări de morţi şi clisme la cadavre. E vorba şi de culoarul media, sunt lucruri pe care noi le cunoaştem, păi noi le-am trăit, le ştiu din redacţie de la Evenimentul Zilei.
La 8 – 9 seara, unii jurnalişti primeau telefon de la DNA şi spuneau şoferului că mâine la DNA să fie acolo, că e arestat un rechin. Ajunseseră în redacţie să se gleozească, ţie ţi-a dat Codruţa, mie nu mi-a dat. Mailuri, „Cucuveaua mov”… erau în redacţie”, a declarat Mirel Curea.
(…)
„Domnul Coldea nu ştiu daca mai e sau nu activ. E o întrebare pusă înainte să fiu eu preşedinte (de când era domnul Ţuţuianu preşedinte) şi încă n-am primit răspuns. Colegii din Comisie mi-au spus . Chiar dacă nu mai eşti ofiţer activ, nu mai eşti obligat să fii la Comisie. Dacă ne luăm după recenta hotărâre a Parlamentului, orice persoană chemată la Comisie este obligată sa vină”, a spus Manda.
„Aţi cerut cumva şi hotărârea CSAT 51/1991, de unde a pornit mortăciunea?”, a întrebat Mirel Curea.
Manda: Nu, în acest moment, nu.
(…)
„Cineva spunea că Maior era şef în această structură, cineva spunea că domnul de fapt Coldea era şi Maior doar… Orice persoană poate fi invitată la Comisie. Rămâne să vedem şi celelalte aspecte. Am dat acest exemplu în care Coldea ştia toate detaliile şi era şeful, o altă variantă în care invers. Pe noi ne interesează dacă orice variantă a fost adevarată şi dacă a încălcat legea. În acest moment nu putem da un răspuns, dacă este aşa sau nu”.
„Pot să vă spun că am mai auzit acest aspect despre culoarele media. Mai multe persoane au spus acest lucru: fie că au aflat de la TV de ce erau acuzaţi. O persoană din conducerea SRI a anunţat pe cineva că trebuie să lase totul şi să se ducă să fie arestat”, a spus Claudiu Manda.
(…)
Ati intrebat câţi acoperiţi aveţi? Din datele mele, si secretarele au contacte…
„Nu nu am întrebat acest lucru. Am făcut o adresă către ANPC, să ne spună câte persoane au fost încarcerate pe legea siguranţei naţionale. Sunt 13 persoane în condiţiile în care au fost mii de mandate. Cu domnul Ghiţă sunt aspecte care pot fi lămurite cu Domnia Sa. Putem si prin teleconferinta să o facem”, a mai declarat Manda. (Sava N.).
Actualitate
Sardinia: Acolo unde piloții de vânătoare învață să gândească, nu doar să zboare
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală
Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
-
Exclusivacum 4 zileBurcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Exclusivacum 18 oreCircul Teoroc își joacă ultima reprezentație: Lacrimi sindicale pentru „Finu” și un grad de chestor confiscat de la obraz!
-
Ancheteacum 4 zileANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 2 zileBăicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 4 zilePenitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 3 zileProtest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum o ziPenitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi
-
Exclusivacum 3 zileJilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!



