Connect with us

Actualitate

LUSTRANGII LUI KOVESI

Publicat

pe

 Procurorii din CSM s-au transformat in avocatii sefei DNA si s-au dat peste cap incercand sa ii puna in dificultate pe adjunctul Inspectiei Judiciare Gheorghe Stan si pe inspectoarele Adriana Pampu Romanescu, Monica Plesea si Mihaela Hitruc. Lui Kovesi nu i-a iesit trucul cu biletelul pierdut. Ministrul Justitiei l-a suparat pe Codrut Olaru: “Vorbesc cu cine cred eu din aceasta incapere”.

Marea mascarada de la CSM inceputa vineri, 13 octombrie 2017, a continuat si luni, 16 octombrie 2017, totul cu scopul de a o scoate basma curata pe sefa DNA Laura Kovesi, in ciuda raportului devastator al Inspectiei Judiciare.

Daca saptamana trecuta procurorii Cristian Ban, Codrut Olaru, Nicolae Solomon, Tatiana Toader si Florin Deac (foto 1) i-au ridicat mingea la fileu lui Kovesi prin intrebarile adresate acesteia in timpul audierii, dandu-i ocazia sa se victimizeze la nesfarsit, in incercarea de a desfinta raportul intocmit de inspectoarele Sanda Mates, Monica Plesea si Mihaela Hitruc, care este distrugator pentru DNA, luni i-au anchetat pe procurorul Gheorghe Stan, adjunctul Inspectiei Judiciare, pe directoarea Directiei pentru procurori din Inspectia Judiciara Adriana Claudia Pampu Romanescu si pe inspectoarele Monica Plesea si Mihaela Hitruc (foto 2). Si nu o spunem doar noi, ci chiar ministrul Justitiei, Tudorel Toader, care a remarcat acest lucru si le-a cerut procurorilor Olaru, Ban, Solomon, Toader si Deac sa dea dovada de echilibru si impartialitate si sa ii lase pe cei de la IJ sa-si spuna parerea.
Audierile au inceput la ora 10.00, iar timp de aproape 60 de minute, procurorul Gheorghe Stan a lansat acuzatii fara precedent la adresa inspectoarei Elena Radescu, cea care a cordonat echipa de control: “O parte din inspectori au avut opinii si au interpretat regulamentul cum au vrut ei si nu cum ar fi trebuit. Aceasta stare de lucru s-a datorat atitidinii adoptate de doamna Elena Radescu. Imi este greu sa inteleg comportamentul autoritar, intruziv, necolegial atat fata de colegi, dar si fata de IJ. Elena Radescu a adus doar prejudicii actului de verificare, cu scopul decredibilizarii controlului facut de ceilalti colegi… In data de 3 iulie, doamna Radescu s-a dus la DNA fara sa se consulte cu membrii echipei si fara a consulta conducerea IJ. Regulamentul nu prevede o astfel de intalnire (…)
Ce este inedit in acest raport este o nota de opinie separata, intocmita de catre inspectorii Radescu, Prisacariu si Focica, in care ce fac doamnele inspector? Arata ca nu sunt de acord cu ce au retinut colegele lor in raport. Adica, mai precis, contesta constatarile facute de aceste colege. Aceasta procedura eu, personal, nu am intalnit-o in 19 ani de magistratura si sapte ani ca inspector — sa contesti constatarile faptice retinute de colegi intr-un raport de control… Raportul nu a respectat structura din ordinul inspectorului-sef, din cauza faptului ca, dupa incheierea propriu-zisa a activitatii de control, doamna inspector Radescu, in calitate de coordonator, a remis in scris colegelor inspector o adresa prin care solicita ca partea lor din raport sa fie intocmita dupa o noua structura, stabilita personal de ea, fara consultarea celorlalti membri ai echipei si in contradictie cu ce era mentionat, de altfel, in ordinul inspectorului-sef...”

Adjunctul IJ a declarat la CSM ca nu-si explica schimbarea brusca de atitudine a Elenei Radescu, si ca activitatea de control nu se poate realiza in mod corespunzator doar pe baza unor date vagi puse la dispozitie de catre procurori, fara a avea acces direct la informatii, la dosar. Atat Gheorge Stan cat si directoarea Directiei pentru procurori din IJ Romanescu Pampu, au desfintat asa-zisele abuzuri reclamate de Elena Radescu, care a sustinut ca inspectoarele Plesea, Hitruc si Mates au incalcat regulamentul cand au cerut sa vada si dosarele verificate si nu au facut controlul doar in baza unor fise, asa cum ar fi dorit Codruta Kovesi.
Potrivit lui Stan si lui Romanescu, cu prilejul altor controale, Elena Radescu a verificat si a cerut sa vada si dosarele, metodologia stabilita atunci fiind identica cu cea de la controlul la DNA. Si s-au intrebat ce anume s-a intamplat, avand in vederea schimbarea brusca a coordonatoarei controlului: “Este vorba de un control de fond la o unitate de parchet care nu a mai fost controlata de peste 10 ani de zile. Nu am avut in vedere efectuarea unei analize a dosarelor din punct de vedere al situatiei de fapt cercetate in cauza, ci realizarea unei verificari efective a modului de respectare a normelor procedurale si regulamentare de catre procurori, asa cum s-a procedat in cursul tuturor misiunilor de control desfasurate pana la aceasta data. Prin verificarea dosarelor doar pe baza de liste, fise sau referate prezentate de catre procurorii verificati nu se poate examina conformitatea datelor puse la dispozitie de catre procurori cu realitatea celor efectiv realizate in dosarele verificate.

Manevra nu a tinut

Procurorul Gheorghe Stan i-a dat replica Laurei Kovesi in legatura cu biletelul pe care aceasta l-a prezentat CSM si pe care a sustinut ca l-a pierdut unul din inspectori care scrisese anumite numere de dosare, si ca acest lucru, ar arata, in opinia sefei DNA, ca inspectorii ar fi venit special ca sa vada anumite dosare: “Ma intreb daca este in favoarea sistemului judiciar si a credibilitatii acestuia sa sustii in calitate de conducator de unitate de parchet controlata ca ai avut senzatia ca s-a venit cu anumite teme care trebuie verificate. Este destul de periculos, de neproductiv si de asemenea daunator atat sistemului judiciar, cat si societatii civile. (…)
Aceeasi senzatie a avut-o doamna procuror-sef si cu privire la acel biletel pe care inspectorul judiciar a scris numere de dosare penale, sustinand ca in realitate prin acest control s-au facut si alte chestiuni exterioare verificarilor. Ma gandesc ca prin aceste afirmatii s-a incercat sa se induca in mod public ideea ca inspectorii judiciari nu si-au exercitat atributiile de serviciu cu obiectivitate si impartialitate, senzatie care este departe de adevar. Respingem categoric astfel de insinuari. Probabil ca aceste demersuri se subsumeaza intentiei declarate de la inceput, si anume aceea de a crea premisele contestarii raportului prin invocarea unor vicii de procedura inexistente
. Referitor la audierea unor procurori care nu mai activau la momentul controlului in structura DNA, inspectorul sef adjunct Gheorghe Stan a explicat ca initial coordonatoarea echipei de control, Elena Radescu, a fost de acord, dar ulterior si-a schimbat opinia: „S-a decis in final, cu vot majoritar, ca daca in cursul verificarilor care vor fi efectuate vor rezulta indicii privind probleme de comunicare, se va aprecia de catre echipa de control daca se vor solicita puncte de vedere de la acestia. Totodata, s-a stabilit si ca, pentru motive intemeiate, inspectori din cadrul echipei pot efectua orice alte verificari, impreuna cu membrii celorlalte echipe. Acesta a fost cadrul in care, la datele de 23 si 24 august 2017, au fost realizate discutii cu procurorii care au functionat in cadrul structurii centrale a DNA in perioada verificata, care nu-si mai desfasoara activitatea in unitate la data verificarilor.
Monica Plesea a dezvaluit si ceea ce s-a intamplat in spatele usilor inchise, povestind cum Elena Radescu si-a informat colegii ce i-a transmis sefa DNA: “La ora 10, in data de 25 august, ne-am adunat toti inspectorii in sala de sedinte a DNA. Doamna Radescu ne-a comunicat ca din dispozitia procurorului sef directie, trebuie sa lamurim anumite aspecte privind audierile audierile procurorului care au plecat din DNA… Mi s-a vorbit urat de catre celelalte doua colege, asa ca am plecat…”. De altfel, inspectorii au mai dezvaluit la CSM ca Laura Kovesi a nu a fost vreun moment interesata de ceea ce au declarat procurorii din DNA, fiind interesata doar de declaratiile facute de cei care au plecat din parchetul anticoruptie.

Ban, Deac, Olaru si Toader, urecheati de ministrul Justitiei

Si a venit randul membrilor Sectiei de procurori din CSM sa puna intrebari. Nu, nu le-au ridicat mingea la fileu, asa cum au facut cu „mama catuselor”, ci Gheorghe Stan, Monica Plesea, Mihaela Hitruc si Romanescu Pampu au fost supusi unui tir de intrebari din partea procurorilor Ban, Toader, Solomon, Deac si Olaru. O ancheta, mai bine zis, desi rostul audierilor era cu totul altul. Membrii Sectiei de procurori pareau mai interesati sa-i puna pe inspectori in incurcatura decat sa-si formeze o parere clara si obiectiva asupra situatiei. Spre exemplu, vicepresedintele CSM Cristian Ban a intrebat cine a stabilit perioada controlului-17 iulie-11 august, avand in vedere ca era o perioda de concedii, si era foarte preocupat de experienta unuia dintre inspectori. Numai ca a primit replica chiar de la ministrul Justitiei, Tudorel Toader, singurul care parea interesat de neregulile constate de inspectori la DNA si de remedierea acestora: Ati pus in discutie experienta inspectorilor la momentul inceperii controlului. Eu n-as pune in discutie aceasta experienta, pentru ca inspectorii vin din sistem, au avut functii manageriale”.
Vazand ca audierea se transforma, de fapt, intr-o acuzare a IJ de catre procurori, Tudorel Toader a intervenit, lucru care nu a fost deloc pe placul celor patru: “Fac apel la dumneavoastra, daca nu va suparati, la un fel de echilibru, de egalitate de arme, de abordare. Sentimentul meu este ca faceti ancheta cu dansii acum, si am participat si la audierea cealalta. Doamna Kovesi cu adjunctii au relatat ce au avut de relatat, lasati-i si pe dansii in aceeasi maniera”.
Vicepresedintele CSM a simtit nevoia sa se justifice, insa nu a fost deloc convingator: “Nu mi se pare, trebuie lamurite anumite aspecte”. Replica ministrului Justitiei a fost o adevarata lovitura pentru Ban: “Adica nu vi se pare, este”.
Vizibil iritat de faptul ca ministrul Justitiei si-a permis sa le ceara membrilor Sectiei de procurori sa fie obiectivi si sa nu mai faca ancheta, pentru ca nu asta le era menirea, Codrut Olaru a avut o reactie teatrala. Pur si simplu a refuzat sa discute cu inspectoarele Plesa si Hitruc, dar si cu Pampu Romanescu, spunand, ironic, ca nu vrea ca acestea sa se simta presate: ”Vorbesc cu domnul inspector sef, nu vreau sa va simtiti presate, dati-mi libertatea sa vorbesc cu cine cred eu din aceasta incapere”.
Dupa care i-a reprosat adjunctului IJ ca nu a prezentat un raport unitar si l-a intrebat din ce cauza, in conditiile in care acesta explicase anterior ca nu a avut cum, avand in vedere ca inspectoarele Focica, Radescu si Prisacariu au intocmit un raport separat, lucru nemaintalnit de el pana acum.
Ultimul cuvant i-a apartinut ministrului Justitiei, care a spus, printre altele, ca este inadmisibil ca un dosar din 2004 de la DNA sa fie rezolvat, prin conexare, abia in 2017, asa cum s-a descoperit in urma controlului: “In momentul in care am solicitat acest control managerial am spus, si am raportul din 2007, ca de 10 ani de zile nu s-a procedat la o astfel de evaluare, astfel de control si am primit precizari publice ca in ultimii 10 ani s-au facut 136 de controale. Eu stiu lucrul asta, dar cele 136 de controale sunt punctuale… Dar o evaluare de fond nu s-a facut din 2007…Concluzia mea este ca cel putin la cinci ani, daca nu o fi prea mult, un astfel de control tematic de fond ar trebui facut la fiecare unitate de Parchet. Poate nu e bine la cinci ani, poate e la patru ani, sa coincidă cu durata mandatului celui care are functie de conducere, dar e nefiresc 10 ani de zile altii sa fie controlati de 10 ori si una sau alte entitati sa nu fie controlate niciodata (…)
Aici imi exprim o mare nedumerire. Sa ai dosar penal din 2004, sesizare penala, de 13 ani de zile si sa nu fie rezolvat decat prin conexare in 2017. Termenul rezonabil, celeritatea, lipsa unei proceduri penale selective sunt excluse. Se prescrie din 2004 de atatea ori. A venit noul cod penal. E ceva in neregula acolo... Si trei ani de zile mi se pare foarte mult”.(
www.luju.ro ).

 

Actualitate

Ministrul german al apărării: Armata germană poate asigura securitatea într-o zonă demilitarizată din Ucraina

Publicat

pe

De

Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a declarat pentru publicația Suddeutsche Zeitung că armata germană poate asigura securitatea într-o posibilă zonă demilitarizată din Ucraina, în contextul unui acord de încetare a păcii discutat în ultimele luni, conform Pravda Ukrainska.

Dislocarea trupelor germane
Întrebat despre dislocarea trupelor germane în zona tampon dintre Ucraina și Rusia, Pistorius a afirmat: „Acest lucru va fi discutat când va veni vremea.”

Responsabilitatea în cadrul NATO
„Suntem cel mai mare partener al NATO în Europa. Deci, evident, vom juca un rol și ne vom asuma responsabilitatea,” a adăugat ministrul german.

Crearea unui nivel de securitate pentru Ucraina
Pistorius a subliniat că principala problemă consta în crearea unui nivel de securitate pentru Ucraina care să prevină o nouă invazie a teritoriului ucrainean de către Rusia, în viitor. De asemenea, a menționat că va călători în curând în SUA pentru a discuta cu Administrația Trump despre acest subiect.

Confirmarea ideii unei misiuni de menținere a păcii
Ideea unei misiuni de menținere a păcii în Ucraina, în contextul unor posibile negocieri, a fost confirmată și de președintele Zelenski în decembrie 2024. Până acum, statele baltice și Franța au sugerat că ar putea participa la o astfel de misiune.

Citeste in continuare

Actualitate

Miopie vs. hipermetropie: cum să recunoști semnele la copilul tău

Publicat

pe

De

Vederea joacă un rol esențial în dezvoltarea copiilor, influențându-le performanțele școlare, relațiile sociale și activitățile zilnice. Două dintre cele mai frecvente probleme de vedere la copii sunt miopia (vederea slabă la distanță) și hipermetropia (vederea slabă de aproape). Deși par opuse, ambele condiții pot avea un impact semnificativ asupra calității vieții copilului tău.

 

Hai să descoperim diferențele dintre miopie și hipermetropie, cum poți identifica semnele fiecărei afecțiuni și ce opțiuni de tratament sunt disponibile.

Ce este miopia?

Miopia, cunoscută și ca „vederea slabă la distanță”, apare atunci când ochiul este mai lung decât ar trebui. Acest lucru determină focalizarea luminii înaintea retinei, ceea ce face ca obiectele aflate la distanță să pară neclare. Este una dintre cele mai frecvente afecțiuni oculare la copii și, de obicei, apare între 6 și 14 ani.

Semnele miopiei la copii:

– Strângerea din ochi pentru a vedea mai bine la distanță

– Apropierea foarte mult de televizor, cărți sau jucării

– Plângeri de dureri de cap sau oboseală oculară

– Frecarea frecventă a ochilor

– Acoperirea unui ochi sau clipitul excesiv

 

Miopia este în creștere la nivel global, afectând un număr tot mai mare de copii din cauza timpului petrecut la ecrane și a lipsei de expunere la lumina naturală.

Ce este hipermetropia?

Hipermetropia, sau „vederea slabă de aproape”, este opusul miopiei. Ochiul este mai scurt decât normal, ceea ce determină focalizarea luminii în spatele retinei. Copiii cu hipermetropie pot vedea obiectele aflate la distanță mai clar decât cele apropiate.

Semnele hipermetropiei la copii:

– Dificultăți de concentrare asupra obiectelor apropiate

– Ochii obosiți sau dureri oculare după citit sau alte activități de aproape

– Iritabilitate sau nervozitate după perioade prelungite de concentrare

– Vedere dublă

– Lipsa de interes pentru activități care implică focalizare aproape

Pot copiii să fie atât miopi, cât și hipermetropi?

Este rar, dar posibil ca un copil să fie miop la un ochi și hipermetrop la celălalt. Această condiție, deși neobișnuită, poate duce la dificultăți de focalizare și probleme în dezvoltarea vederii binoculare. Dacă observi că cel mic înclină capul pentru a vedea mai bine sau își folosește mai des un singur ochi, este important să consulți un oftalmolog pediatru.

Cum afectează aceste afecțiuni viața copilului tău?

Problemele de vedere pot avea un impact negativ asupra performanțelor școlare și asupra interacțiunilor sociale. Un copil care nu vede bine poate întâmpina dificultăți în a citi, în a urmări lecțiile la tablă sau în a participa la activități sportive. În plus, disconfortul vizual poate duce la frustrare, iritabilitate și chiar scăderea încrederii în sine.

Ce ar trebui să faci dacă suspectezi o problemă de vedere?

Primul pas este programarea unei consultații oftalmologice complete. Un specialist va evalua sănătatea ochilor copilului tău, va diagnostica problema și va recomanda soluțiile potrivite, cum ar fi ochelarii sau lentilele de contact.

Când ar trebui să îți duci copilul la oftalmolog?

– Între 6 și 12 luni, pentru o evaluare inițială

– La 3-5 ani, pentru o examinare completă înainte de a începe școala

– La fiecare 2 ani, dacă nu sunt necesare corecții vizuale

– Anual, dacă copilul poartă ochelari sau lentile de contact

Cum pot fi prevenite sau gestionate aceste probleme?

➔Timp în aer liber

Expunerea la lumina naturală ajută la sănătatea ochilor și poate reduce riscul dezvoltării miopiei. Încurajează-ți copilul să petreacă cel puțin 2 ore pe zi afară.

 

➔Limitarea timpului la ecrane

Regula 20-20-20 este extrem de utilă: la fiecare 20 de minute petrecute în fața unui ecran, copilul ar trebui să privească timp de 20 de secunde un obiect aflat la cel puțin 6 metri distanță.

 

➔Somnul adecvat

Un somn de calitate este esențial pentru sănătatea generală, inclusiv pentru ochi. Asigură-te că micuțul tău doarme cel puțin 8 ore pe noapte.

 

➔Consultații regulate

Examinările oftalmologice regulate sunt cheia pentru depistarea timpurie a problemelor și pentru gestionarea lor eficientă.

 

➔Ochelari sau lentile de contact

În funcție de diagnostic, medicul poate recomanda corecții optice pentru a îmbunătăți vederea și a preveni agravarea problemei.

Concluzie: Fii atent la semnalele copilului tău

Indiferent dacă este vorba despre miopie sau hipermetropie, depistarea timpurie și intervenția rapidă pot face o diferență enormă în viața copilului tău. Problemele de vedere nu trebuie să fie un obstacol în calea învățării, a jucatului sau a activităților zilnice.

 

La clinica KidOptik din București, specializată în oftalmologie pediatrică, medicii sunt pregătiți să îți ofere cele mai bune soluții pentru sănătatea vizuală a copilului tău. Programează o consultație astăzi și asigură-te că cel mic vede lumea clar și fără dificultăți!

Citeste in continuare

Actualitate

Mario Diaz-Balart, noul vicepreședinte al Comitetului de Aproprieri al Camerei Reprezentanților

Publicat

pe

De

Miercuri, 17 ianuarie 2025, reprezentantul Floridei, Mario Diaz-Balart, a fost numit noul vicepreședinte al Comitetului de Aproprieri al Camerei Reprezentanților, o poziție cheie pentru a rezolva problema bugetului pentru exercițiul fiscal 2025 și pentru a lucra la un pachet major de reconciliere susținut de președintele ales Donald Trump.

Provocări majore
Diaz-Balart a recunoscut într-un interviu acordat Breaking Defense că aceste provocări vor necesita multă abilitate. „Marjele noastre sunt atât de strâmte încât va fi o sarcină foarte, foarte grea,” a declarat el referitor la ușoara majoritate republicană în Cameră, „și există o serie de persoane care au istoria de a vota împotriva unei propuneri, nu din cauza conținutului acestuia, ci din cauza a ceea ce nu conține.”

Optimizarea negocierilor
Cu toate acestea, Diaz-Balart speră să reinițializeze negocierile pentru anul fiscal 2025 înainte ca Rezoluția Continuă să expire în mijlocul lunii martie. „Nu există niciun motiv pentru care ar trebui să așteptăm până în martie”, a spus el, subliniind că este optimist că se va ajunge la un acord rapid pentru a permite comisiei de aproprieri să înceapă lucrările.

Provocările 
Cu toate că apreciază conceptul de flexibilitate în bugetare, el evidențiază că Ministerul Apărării nu a reușit să treacă auditul financiar de rutină, ceea ce este îngrijorător. „Îmi place conceptul, dar având în vedere cantitatea uriașă de bani și faptul că este cea mai mare birocrație din lume, cum putem să ne asigurăm că nu avem, știți, ciocane de un milion de dolari sau alte exemple similare?” a spus el.

Obiectivele de evaluare
Diaz-Balart a menționat că ar dori să implementeze un buget bazat pe performanță, subliniind nevoia de a know exact ce se obține din investițiile financiare. Acesta a recunoscut că, deși se pot face îmbunătățiri, provocările legate de audituri și transparența cheltuielilor continuă să fie obstacole semnificative.

Legătura cu Libanul
În ceea ce privește sprijinul financiar pentru Forțele Armate Libaneze, Diaz-Balart a exprimat rezerve. „Forțele armate libaneze au fost una dintre puținele lucruri stabile acolo, dar sunt îngrijorat de influența pe care Hezbollah o are asupra țării,” a afirmat el.

Concluzie
Diaz-Balart este conștient de complexitatea situației din Liban și subliniază că orice suport financiar ar trebui să fie strict reglementat pentru a evita ca fondurile să ajungă în mâinile greșite. El a concluzionat că efectele situației din Liban sunt complexe și necesită o evaluare atentă înainte de a decide asupra unui sprijin suplimentar.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv2 ore ago

Indignați de ignorare. MAI ignoră protestele: Polițiștii cer leadership responsabil

Sindicatul Diamantul subliniază reacția indignată a polițiștilor în urma celui mai mare protest din 2010 încoace, acuzând Ministerul Afacerilor Interne...

Exclusiv2 ore ago

Polițiștii infruntă ‘Ordonanța Trenuleț‘: Continuarea protestelor pentru drepturi

Polițiștii protestează impotriva ‘Ordonanței Trenuleț‘: O luptă pentru drepturi Sindicatul Sidepol anunță continuarea protestelor polițiștilor, demarate la finalul anului 2024,...

Exclusiv22 de ore ago

Puterea maselor în influentarea deciziilor guvernamentale: Declarația Sindicatului Decus

Puterea maselor în influențarea deciziilor guvernamentale Declarația Sindicatului Decus Sindicatul Decus a subliniat importanța puterii maselor în influențarea deciziilor, inclusiv...

Exclusiv22 de ore ago

Acțiune a Poliției de Frontieră Nădlac: Depistarea cetățenilor străini fără drept de călătorie în Spațiul Schengen

Polițiștii de frontieră din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Nădlac au depistat, în urma unor controale nesistematice efectuate în zona...

Actualitateo zi ago

Tractări Auto Brașov: Partenerul Dumneavoastră de Încredere pentru Servicii de Tractare Non-Stop în Zona Brașov și Împrejurimi

În traficul aglomerat de astăzi, incidentele rutiere pot apărea în orice moment, fie că este vorba de o pană de...

Exclusiv2 zile ago

Protestul polițiștilor: O mobilizare impresionantă și solidară/Tandra abordare în timpul protestului

Emil Pascut de la Sindicatul Diamantul a descris recent o fotografie din timpul protestelor polițiștilor ca fiind „cea mai romantică...

Exclusiv2 zile ago

Sindicatul Europol reacționează la Ordonanța „Trenuleț”

Sindicatul Europol a criticat dur decizia guvernanților de a semna ordonanța cunoscută ca „Trenuleț,” subliniind că aceasta a distrus respectul...

Exclusiv3 zile ago

Inculpatul Cătălin Stavri: Pseudojurnalistul care a ingenuncheat justiția și a santajat afacerile locale/ Cazul White Tower și abuzurile din Ploiești

Poluarea și corupția în Prahova: Un sistem complex de abuz și infracțiuni O problematică endemică Poluarea și corupția au fost...

Exclusiv3 zile ago

Emil Pascut: Sondajul polițiștilor asupra activității conducerii a fost manipulat

Experiența cu Google Forms Emil Pascut, reprezentant al Sindicatului Diamantul, a relatat dificultățile întâmpinate în realizarea unui sondaj pentru polițiști,...

Exclusiv3 zile ago

Polițiștii din intreaga tară protestează pentru drepturi salariale

Avertismente și apeluri la acțiune Sindicatul Sidepol a anunțat că polițiștii din toată țara continuă să își exprime nemulțumirile sub...

Exclusiv3 zile ago

Plângere penală impotriva adjunctului Penitenciarului Spital Rahova

FSANP denunță abuzurile și haosul din sistem Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP) a formulat o plângere penală...

Exclusiv4 zile ago

Secretele dosarului White Tower/De ce informațiile sensibile din dosarul White Tower „transpirau” la gruparea de criminalitate economico-financiar organizată?

Transformarea Poliției și Impactul asupra Justiției în România Originea și Evoluția Miliției Populare La 22 ianuarie 1949, Poliția a fost...

Exclusiv4 zile ago

Afacerile clandestine ale lui Cătălin Mureșan: O poveste de corupție și interlopi

Miliardarul de carton și afacerile cu deșeuri Povestea din spatele afacerii „Bomba ecologică de la Pleașa” este demnă de un...

Exclusiv4 zile ago

Emil Pascut de la Sindicatul Diamantul denunță manipulările din cadrul MAI și îndeamnă la proteste

Creșterea nemulțumirii în rândul polițiștilor Emil Pascut, reprezentant al Sindicatului Diamantul, a observat o creștere exponențială a videoconferințelor cu conducerea...

Exclusiv4 zile ago

Sindicatul Național Decus anunță proteste împotriva eliminării drepturilor salariale

 Eliminarea drepturilor salariale prin OUG „TRENULȚUL” Sindicatul Național Decus a semnalat că Ordonanța de Urgență cunoscută sub numele de „trenulețul”...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Top Articole Incisiv