Actualitate
LUSTRANGII LUI KOVESI
Procurorii din CSM s-au transformat in avocatii sefei DNA si s-au dat peste cap incercand sa ii puna in dificultate pe adjunctul Inspectiei Judiciare Gheorghe Stan si pe inspectoarele Adriana Pampu Romanescu, Monica Plesea si Mihaela Hitruc. Lui Kovesi nu i-a iesit trucul cu biletelul pierdut. Ministrul Justitiei l-a suparat pe Codrut Olaru: “Vorbesc cu cine cred eu din aceasta incapere”.
Marea mascarada de la CSM inceputa vineri, 13 octombrie 2017, a continuat si luni, 16 octombrie 2017, totul cu scopul de a o scoate basma curata pe sefa DNA Laura Kovesi, in ciuda raportului devastator al Inspectiei Judiciare.

Daca saptamana trecuta procurorii Cristian Ban, Codrut Olaru, Nicolae Solomon, Tatiana Toader si Florin Deac (foto 1) i-au ridicat mingea la fileu lui Kovesi prin intrebarile adresate acesteia in timpul audierii, dandu-i ocazia sa se victimizeze la nesfarsit, in incercarea de a desfinta raportul intocmit de inspectoarele Sanda Mates, Monica Plesea si Mihaela Hitruc, care este distrugator pentru DNA, luni i-au anchetat pe procurorul Gheorghe Stan, adjunctul Inspectiei Judiciare, pe directoarea Directiei pentru procurori din Inspectia Judiciara Adriana Claudia Pampu Romanescu si pe inspectoarele Monica Plesea si Mihaela Hitruc (foto 2). Si nu o spunem doar noi, ci chiar ministrul Justitiei, Tudorel Toader, care a remarcat acest lucru si le-a cerut procurorilor Olaru, Ban, Solomon, Toader si Deac sa dea dovada de echilibru si impartialitate si sa ii lase pe cei de la IJ sa-si spuna parerea.
Audierile au inceput la ora 10.00, iar timp de aproape 60 de minute, procurorul Gheorghe Stan a lansat acuzatii fara precedent la adresa inspectoarei Elena Radescu, cea care a cordonat echipa de control: “O parte din inspectori au avut opinii si au interpretat regulamentul cum au vrut ei si nu cum ar fi trebuit. Aceasta stare de lucru s-a datorat atitidinii adoptate de doamna Elena Radescu. Imi este greu sa inteleg comportamentul autoritar, intruziv, necolegial atat fata de colegi, dar si fata de IJ. Elena Radescu a adus doar prejudicii actului de verificare, cu scopul decredibilizarii controlului facut de ceilalti colegi… In data de 3 iulie, doamna Radescu s-a dus la DNA fara sa se consulte cu membrii echipei si fara a consulta conducerea IJ. Regulamentul nu prevede o astfel de intalnire (…)
Ce este inedit in acest raport este o nota de opinie separata, intocmita de catre inspectorii Radescu, Prisacariu si Focica, in care ce fac doamnele inspector? Arata ca nu sunt de acord cu ce au retinut colegele lor in raport. Adica, mai precis, contesta constatarile facute de aceste colege. Aceasta procedura eu, personal, nu am intalnit-o in 19 ani de magistratura si sapte ani ca inspector — sa contesti constatarile faptice retinute de colegi intr-un raport de control… Raportul nu a respectat structura din ordinul inspectorului-sef, din cauza faptului ca, dupa incheierea propriu-zisa a activitatii de control, doamna inspector Radescu, in calitate de coordonator, a remis in scris colegelor inspector o adresa prin care solicita ca partea lor din raport sa fie intocmita dupa o noua structura, stabilita personal de ea, fara consultarea celorlalti membri ai echipei si in contradictie cu ce era mentionat, de altfel, in ordinul inspectorului-sef...”

Adjunctul IJ a declarat la CSM ca nu-si explica schimbarea brusca de atitudine a Elenei Radescu, si ca activitatea de control nu se poate realiza in mod corespunzator doar pe baza unor date vagi puse la dispozitie de catre procurori, fara a avea acces direct la informatii, la dosar. Atat Gheorge Stan cat si directoarea Directiei pentru procurori din IJ Romanescu Pampu, au desfintat asa-zisele abuzuri reclamate de Elena Radescu, care a sustinut ca inspectoarele Plesea, Hitruc si Mates au incalcat regulamentul cand au cerut sa vada si dosarele verificate si nu au facut controlul doar in baza unor fise, asa cum ar fi dorit Codruta Kovesi.
Potrivit lui Stan si lui Romanescu, cu prilejul altor controale, Elena Radescu a verificat si a cerut sa vada si dosarele, metodologia stabilita atunci fiind identica cu cea de la controlul la DNA. Si s-au intrebat ce anume s-a intamplat, avand in vederea schimbarea brusca a coordonatoarei controlului: “Este vorba de un control de fond la o unitate de parchet care nu a mai fost controlata de peste 10 ani de zile. Nu am avut in vedere efectuarea unei analize a dosarelor din punct de vedere al situatiei de fapt cercetate in cauza, ci realizarea unei verificari efective a modului de respectare a normelor procedurale si regulamentare de catre procurori, asa cum s-a procedat in cursul tuturor misiunilor de control desfasurate pana la aceasta data. Prin verificarea dosarelor doar pe baza de liste, fise sau referate prezentate de catre procurorii verificati nu se poate examina conformitatea datelor puse la dispozitie de catre procurori cu realitatea celor efectiv realizate in dosarele verificate” .
Manevra nu a tinut
Procurorul Gheorghe Stan i-a dat replica Laurei Kovesi in legatura cu biletelul pe care aceasta l-a prezentat CSM si pe care a sustinut ca l-a pierdut unul din inspectori care scrisese anumite numere de dosare, si ca acest lucru, ar arata, in opinia sefei DNA, ca inspectorii ar fi venit special ca sa vada anumite dosare: “Ma intreb daca este in favoarea sistemului judiciar si a credibilitatii acestuia sa sustii in calitate de conducator de unitate de parchet controlata ca ai avut senzatia ca s-a venit cu anumite teme care trebuie verificate. Este destul de periculos, de neproductiv si de asemenea daunator atat sistemului judiciar, cat si societatii civile. (…)
Aceeasi senzatie a avut-o doamna procuror-sef si cu privire la acel biletel pe care inspectorul judiciar a scris numere de dosare penale, sustinand ca in realitate prin acest control s-au facut si alte chestiuni exterioare verificarilor. Ma gandesc ca prin aceste afirmatii s-a incercat sa se induca in mod public ideea ca inspectorii judiciari nu si-au exercitat atributiile de serviciu cu obiectivitate si impartialitate, senzatie care este departe de adevar. Respingem categoric astfel de insinuari. Probabil ca aceste demersuri se subsumeaza intentiei declarate de la inceput, si anume aceea de a crea premisele contestarii raportului prin invocarea unor vicii de procedura inexistente”. Referitor la audierea unor procurori care nu mai activau la momentul controlului in structura DNA, inspectorul sef adjunct Gheorghe Stan a explicat ca initial coordonatoarea echipei de control, Elena Radescu, a fost de acord, dar ulterior si-a schimbat opinia: „S-a decis in final, cu vot majoritar, ca daca in cursul verificarilor care vor fi efectuate vor rezulta indicii privind probleme de comunicare, se va aprecia de catre echipa de control daca se vor solicita puncte de vedere de la acestia. Totodata, s-a stabilit si ca, pentru motive intemeiate, inspectori din cadrul echipei pot efectua orice alte verificari, impreuna cu membrii celorlalte echipe. Acesta a fost cadrul in care, la datele de 23 si 24 august 2017, au fost realizate discutii cu procurorii care au functionat in cadrul structurii centrale a DNA in perioada verificata, care nu-si mai desfasoara activitatea in unitate la data verificarilor„.
Monica Plesea a dezvaluit si ceea ce s-a intamplat in spatele usilor inchise, povestind cum Elena Radescu si-a informat colegii ce i-a transmis sefa DNA: “La ora 10, in data de 25 august, ne-am adunat toti inspectorii in sala de sedinte a DNA. Doamna Radescu ne-a comunicat ca din dispozitia procurorului sef directie, trebuie sa lamurim anumite aspecte privind audierile audierile procurorului care au plecat din DNA… Mi s-a vorbit urat de catre celelalte doua colege, asa ca am plecat…”. De altfel, inspectorii au mai dezvaluit la CSM ca Laura Kovesi a nu a fost vreun moment interesata de ceea ce au declarat procurorii din DNA, fiind interesata doar de declaratiile facute de cei care au plecat din parchetul anticoruptie.
Ban, Deac, Olaru si Toader, urecheati de ministrul Justitiei
Si a venit randul membrilor Sectiei de procurori din CSM sa puna intrebari. Nu, nu le-au ridicat mingea la fileu, asa cum au facut cu „mama catuselor”, ci Gheorghe Stan, Monica Plesea, Mihaela Hitruc si Romanescu Pampu au fost supusi unui tir de intrebari din partea procurorilor Ban, Toader, Solomon, Deac si Olaru. O ancheta, mai bine zis, desi rostul audierilor era cu totul altul. Membrii Sectiei de procurori pareau mai interesati sa-i puna pe inspectori in incurcatura decat sa-si formeze o parere clara si obiectiva asupra situatiei. Spre exemplu, vicepresedintele CSM Cristian Ban a intrebat cine a stabilit perioada controlului-17 iulie-11 august, avand in vedere ca era o perioda de concedii, si era foarte preocupat de experienta unuia dintre inspectori. Numai ca a primit replica chiar de la ministrul Justitiei, Tudorel Toader, singurul care parea interesat de neregulile constate de inspectori la DNA si de remedierea acestora: ”Ati pus in discutie experienta inspectorilor la momentul inceperii controlului. Eu n-as pune in discutie aceasta experienta, pentru ca inspectorii vin din sistem, au avut functii manageriale”.
Vazand ca audierea se transforma, de fapt, intr-o acuzare a IJ de catre procurori, Tudorel Toader a intervenit, lucru care nu a fost deloc pe placul celor patru: “Fac apel la dumneavoastra, daca nu va suparati, la un fel de echilibru, de egalitate de arme, de abordare. Sentimentul meu este ca faceti ancheta cu dansii acum, si am participat si la audierea cealalta. Doamna Kovesi cu adjunctii au relatat ce au avut de relatat, lasati-i si pe dansii in aceeasi maniera”.
Vicepresedintele CSM a simtit nevoia sa se justifice, insa nu a fost deloc convingator: “Nu mi se pare, trebuie lamurite anumite aspecte”. Replica ministrului Justitiei a fost o adevarata lovitura pentru Ban: “Adica nu vi se pare, este”.
Vizibil iritat de faptul ca ministrul Justitiei si-a permis sa le ceara membrilor Sectiei de procurori sa fie obiectivi si sa nu mai faca ancheta, pentru ca nu asta le era menirea, Codrut Olaru a avut o reactie teatrala. Pur si simplu a refuzat sa discute cu inspectoarele Plesa si Hitruc, dar si cu Pampu Romanescu, spunand, ironic, ca nu vrea ca acestea sa se simta presate: ”Vorbesc cu domnul inspector sef, nu vreau sa va simtiti presate, dati-mi libertatea sa vorbesc cu cine cred eu din aceasta incapere”.
Dupa care i-a reprosat adjunctului IJ ca nu a prezentat un raport unitar si l-a intrebat din ce cauza, in conditiile in care acesta explicase anterior ca nu a avut cum, avand in vedere ca inspectoarele Focica, Radescu si Prisacariu au intocmit un raport separat, lucru nemaintalnit de el pana acum.
Ultimul cuvant i-a apartinut ministrului Justitiei, care a spus, printre altele, ca este inadmisibil ca un dosar din 2004 de la DNA sa fie rezolvat, prin conexare, abia in 2017, asa cum s-a descoperit in urma controlului: “In momentul in care am solicitat acest control managerial am spus, si am raportul din 2007, ca de 10 ani de zile nu s-a procedat la o astfel de evaluare, astfel de control si am primit precizari publice ca in ultimii 10 ani s-au facut 136 de controale. Eu stiu lucrul asta, dar cele 136 de controale sunt punctuale… Dar o evaluare de fond nu s-a facut din 2007…Concluzia mea este ca cel putin la cinci ani, daca nu o fi prea mult, un astfel de control tematic de fond ar trebui facut la fiecare unitate de Parchet. Poate nu e bine la cinci ani, poate e la patru ani, sa coincidă cu durata mandatului celui care are functie de conducere, dar e nefiresc 10 ani de zile altii sa fie controlati de 10 ori si una sau alte entitati sa nu fie controlate niciodata (…)
Aici imi exprim o mare nedumerire. Sa ai dosar penal din 2004, sesizare penala, de 13 ani de zile si sa nu fie rezolvat decat prin conexare in 2017. Termenul rezonabil, celeritatea, lipsa unei proceduri penale selective sunt excluse. Se prescrie din 2004 de atatea ori. A venit noul cod penal. E ceva in neregula acolo... Si trei ani de zile mi se pare foarte mult”.( www.luju.ro ).
Actualitate
Orizont 2041: Pușcașii Marini își trasează viitorul aerian în umbra programului F/A-XX al Marinei
Corpul Pușcașilor Marini din SUA (USMC) a început oficial demersurile pentru definirea unui avion de vânătoare de generația a șasea. Deși designul final rămâne o necunoscută, strategia actuală indică o aliniere strânsă cu dezvoltările tehnologice ale Marinei Americane, marcând o nouă etapă în evoluția aviației de luptă.
Dincolo de F-35: Primele schițe pentru generația a șasea
Deși atenția actuală este concentrată pe modernizarea flotei către standardul F-35 Block 4, Corpul Pușcașilor Marini privește deja peste pragul anului 2041. Planul de Aviație pentru 2026, publicat recent, include primele referințe oficiale la un succesor de generație a șasea, un proiect ce începe să prindă contur în cadrul discuțiilor strategice de la Quantico.
Generalul-locotenent William Swan, adjunctul comandantului pentru aviație, a subliniat că viitoarea aeronavă va reflecta probabil nevoile specifice operațiunilor de pe portavioane. „Dacă ar fi să decidem acum, cred că va semăna mult cu ceea ce face Marina, deoarece operăm de pe aceleași platforme navale”, a explicat Swan. Acesta a clarificat însă că misiunile de înaltă complexitate strategică vor rămâne apanajul Forțelor Aeriene, Pușcașii Marini optând pentru o soluție care să augmenteze eficient forța actuală de generația a cincea.
Strategia „Fast Follower”: Monitorizarea giganților și adaptarea la amenințări
Pușcașii Marini nu se grăbesc să dezvolte o platformă izolată, ci adoptă rolul de „urmăritor rapid” al programelor majore. În timp ce Forțele Aeriene avansează cu programul F-47, iar Marina explorează conceptul F/A-XX, USMC își acordă un răgaz de cinci până la zece ani înainte de a lua o decizie finală. Această perioadă este considerată critică pentru a evalua modul în care va evolua amenințarea globală și ce tehnologii vor deveni mature.
Prioritatea imediată rămâne consolidarea flotei de F-35, un proces estimat să mai dureze un deceniu. Totuși, includerea voluntară a conceptului de generație a șasea în planul de aviație are rolul de a forța gândirea strategică a Corpului spre noi modalități de atingere a superiorității aeriene în deceniile următoare.
Finanțarea viitorului: Sute de milioane pentru programul F/A-XX
În ciuda incertitudinilor bugetare anterioare, viitorul aviației de generația a șasea pare securizat prin proiectul de lege privind cheltuielile de apărare pentru anul fiscal 2026. Acesta include aproape 900 de milioane de dolari pentru programul F/A-XX, fonduri destinate accelerării capacității operaționale inițiale.
Deși Casa Albă și-a exprimat în trecut îngrijorarea cu privire la sustenabilitatea dezvoltării simultane a două avioane de vânătoare de generație nouă, alocările recente, care includ și fonduri de reconciliere, confirmă angajamentul Pentagonului pentru modernizarea radicală a flotei aeriene a Marinei. Această infuzie de capital oferă cadrul necesar pentru ca Pușcașii Marini să își poată calibra propriile cerințe în funcție de succesul platformei F/A-XX.
Actualitate
Giganții mărilor își unesc forțele: Parteneriat strategic între TKMS și Navantia pentru viitorul apărării europene
O alianță împotriva blocajelor: Răspunsul industrial la noua realitate geopolitică
Într-o mișcare strategică menită să redefinească peisajul industriei de apărare de pe continent, doi dintre cei mai importanți constructori navali din Europa, grupul german ThyssenKrupp Marine Systems (TKMS) și compania spaniolă Navantia, au semnat oficial un memorandum de înțelegere. Această colaborare istorică deschide calea pentru un proiect ambițios: posibilitatea ca submarinele proiectate de germani să fie construite direct pe șantierele navale din Spania.
Acordul vine într-un moment critic, marcat de o presiune fără precedent asupra sectorului maritim european. Escaladarea tensiunilor geopolitice din ultimii ani a generat o explozie a cererii de tehnică navală modernă, însă industria se lovește de un obstacol major: deficite severe de capacitate de producție și resurse tehnologice limitate la nivel continental.
Eficiență sub presiune: Obiectivele colaborării germano-spaniole
Parteneriatul dintre TKMS și Navantia nu este doar o formalitate, ci o tentativă de a găsi soluții pentru implementarea proiectelor militare într-un mod mai rapid și mai rentabil. Cele două companii au inițiat deja discuții la nivel de management, bazate pe o încredere reciprocă și pe respectarea strictă a reglementărilor privind concurența și controlul exporturilor.
Miza este uriașă: explorarea unor noi modele de cooperare industrială care să permită Europei să își onoreze contractele de apărare fără a sacrifica performanța sau termenele de livrare, în ciuda limitărilor actuale ale șantierelor navale.
Dincolo de protocol: Managementul unor portofolii complexe
Deși entuziasmul este mare, rămâne de văzut cum vor prioritiza cei doi coloși noile oportunități de afaceri, având în vedere portofoliile lor actuale extrem de încărcate. TKMS este angrenată în prezent în producția submarinelor Type 212CD pentru Germania și Norvegia, model care se află și pe lista scurtă pentru proiectul canadian de patrulare submarină.
De cealaltă parte, Navantia își concentrează eforturile pe finalizarea celor patru submarine din clasa S-80 destinate marinei spaniole. În afara sectorului subacvatic, ambele companii gestionează game vaste de nave de suprafață, de la fregatele germane din clasele 123 sau 125, până la distrugătoarele de clasă Hobart și nava strategică de proiecție „Juan Carlos I” din portofoliul spaniol. Această fuziune de expertiză promite să creeze un pol de putere capabil să susțină suveranitatea maritimă a Europei în deceniile următoare.
Actualitate
Când tratamentul nu e de ajuns: cum descoperă tot mai mulți români medicina integrativă Newmedicine.ro
Andreea are 38 de ani, lucrează în publicitate și a luat pastile pentru anxietate timp de doi ani. Nu se simțea mai bine, se simțea amorțită. „Am ajuns la un punct în care am zis că trebuie să existe și altceva,” povestește ea. A ajuns pe NewMedicine.ro căutând pe Google ceva despre tehnici de respirație. A rămas pentru că, spune ea, „în sfârșit cineva explica lucrurile fără să mă facă să mă simt ori naivă, ori bolnavă.”
Povestea Andreei nu e singulară. Ea reflectă o schimbare care se petrece discret, dar constant, în felul în care românii se raportează la propria sănătate.
Un concept vechi, o nevoie nouă
Medicina integrativă nu este o invenție recentă. Ideea că trupul și mintea funcționează împreună, că stilul de viață contează la fel de mult ca rețeta medicului, există de secole în diverse culturi. Ce s-a schimbat este că acum știința confirmă ceea ce tradiția intuia cu foarte mult timp in urma.
Daca nu stiai sunt statistici foarte relevante precum cele de la National Center for Complementary and Integrative Health (NCCIH), care spune ca aproximativ 38% dintre adulții americani au inglobat deja terapii complementare în paralel cu medicina convențională, iar aceasta tendința este în creștere. In intreaga lume, mai exact la nivel global, piața medicinei alternative și complementare a depășit valoare de 100 de miliarde de dolari și crește anual cu peste 20%, potrivit Global Market Insights. Sunt cifre si statistici care spun o realitate clară: oamenii caută mai mult decât un diagnostic și o rețetă.
În România, această tranziție este încă la început, dar se simte. Stresul cronic, burnout-ul, problemele de somn, alimentatia deficitara, poluarea toate acestea au împins mulți oameni să caute răspunsuri dincolo de cabinetul medical tradițional.
Ce face NewMedicine.ro diferit
NewMedicine.ro nu este un forum de remedii populare și nici un site care să promită vindecări miraculoase. Este o revistă digitală serioasă, dedicată medicinei integrative, adică acelei zone de mijloc în care medicina clasică și terapiile complementare nu se contrazic, ci se completează.
Platforma pornește de la o premisă simplă: un pacient informat ia decizii mai bune. Studiile confirmă și asta ca pacienții cu acces la informații de calitate au o apartenenta mai bună la tratamente și rezultate medicale superioare.
Conținutul de pe NewMedicine.ro acoperă mai multe paliere:
Medicina integrativă explicată accesibil — fără jargon inutil, fără promisiuni exagerate. Articolele despre echilibrul minte-corp sau rolul emoțiilor în boala fizică sunt scrise pentru omul obișnuit, nu pentru medicul specialist.
Psihoterapia ca pilon central precum ne spune Organizația Mondială a Sănătății (OMS) care estimează că depresia și anxietatea afectează peste 300 de milioane de oameni la nivel global. Conexiunea dintre stres, traumă emoțională și afecțiuni fizice nu mai poate fi ignorată. NewMedicine.ro tratează psihoterapia nu ca pe un lux, ci ca pe o componentă esențială a sănătății moderne.
Terapii alternative analizate obiectiv precum acupunctura, homeopatia, terapia Bowen, medicina tradițională chineză, yoga, Tai Chi toate sunt prezentate atât din perspectivă tradițională, cât și prin prisma cercetărilor recente. Fără misticism nejustificat, fără respingere reflexivă.
Nutriție și stilul de viață echilibrat astfel ca un studiu publicat în The Lancet arată că peste 11 milioane de decese anual sunt asociate cu alimentația nesănătoasă. NewMedicine.ro oferă recomandări practice, nu diete-minune.
Echilibrul pe care medicina modernă îl caută
Unul dintre miturile persistente este că medicina alternativă și cea clasică sunt dușmani. Realitatea e mai nuanțată: un tratament medicamentos poate fi completat cu psihoterapie, recuperarea fizică poate include meditație sau yoga, iar nutriția poate accelera vindecarea. Medicii din ce în ce mai mulți recunosc asta.
Aproximativ 70% dintre pacienții cu boli cronice caută la un moment dat terapii complementare, potrivit unor studii realizate de Harvard Health Publishing. Problema nu e că le caută ci adevarata problema e că o fac adesea fără informații corecte, fără să înțeleagă ce funcționează și ce nu, fără să știe când o terapie completează tratamentul și când îl sabotează.
Asta este golul pe care NewMedicine.ro încearcă să îl acopere cu informatiile relevante.
O comunitate, nu doar un site
Dincolo de articole, platforma conectează medici, terapeuți, pacienți și oameni pur și simplu curioși despre sănătatea lor. Secțiunile dedicate specialiștilor și evenimentelor fac din NewMedicine.ro un ecosistem real, nu doar o colecție de texte.
Andreea, cea din introducerea acestui articol, a ajuns în cele din urmă la un psihoterapeut recomandat prin comunitatea platformei. Mai ia pastile dar mai puține. „Nu am renunțat la medic,” spune ea. „Am adăugat și altceva.”
Poate că asta e cel mai bun rezumat al medicinei integrative: nu în loc de, ci și altceva.
Descoperi mai multe pe NewMedicine.ro — ghidul modern pentru sănătate integrativă.
-
Exclusivacum 22 de oreJUSTIȚIA DIN VĂLENII DE MUNTE: „PROTECȚIE” CU PORȚIA ȘI CITARE PRIN TELEPATIE (I)
-
Exclusivacum 3 zileMISIUNEA „OARBA” LA NATO/DOCUMENTE: CUM SĂ CUCEREȘTI BRUXELLES-UL CU UN CAZIER „REPUTAȚIONAL” ȘI DOUĂ FUNCȚII ÎN BUZUNAR
-
Exclusivacum 4 zileRăzboi total între IGPR și Sindicatul Europol: Poliția Română denunță o campanie de dezinformare privind concursurile de management
-
Exclusivacum 22 de orePloieștiul, între ghenă și tribunal: Cum a ajuns „Republica lui Caragiale” un „Bingo” penal pe 10 milioane de euro, sub bagheta Magicianului-Fanfară!
-
Exclusivacum 2 zilePoliția, transformată în agent de asigurări: Proiectul legislativ care pune în pericol siguranța publică pentru a proteja interesele electorale ale primarilor
-
Featuredacum 4 zilePariul de 1,5 trilioane de dolari: Pentagonul forțează limitele Industriei de apărare cu o creștere de 188% a achizițiilor de rachete
-
Ancheteacum 2 zileVerdict amânat în „războiul” ierarhic: Răsturnare de situație în dosarul disciplinar al procurorului militar Bogdan Pîrlog
-
Featuredacum 3 zileUnda de șoc a prețurilor: Facturile la apă și energie explodează sub „dictatul” Băncii Mondiale și al PNRR-ului negociat de USR



