Actualitate
LUSTRANGII LUI KOVESI
Procurorii din CSM s-au transformat in avocatii sefei DNA si s-au dat peste cap incercand sa ii puna in dificultate pe adjunctul Inspectiei Judiciare Gheorghe Stan si pe inspectoarele Adriana Pampu Romanescu, Monica Plesea si Mihaela Hitruc. Lui Kovesi nu i-a iesit trucul cu biletelul pierdut. Ministrul Justitiei l-a suparat pe Codrut Olaru: “Vorbesc cu cine cred eu din aceasta incapere”.
Marea mascarada de la CSM inceputa vineri, 13 octombrie 2017, a continuat si luni, 16 octombrie 2017, totul cu scopul de a o scoate basma curata pe sefa DNA Laura Kovesi, in ciuda raportului devastator al Inspectiei Judiciare.

Daca saptamana trecuta procurorii Cristian Ban, Codrut Olaru, Nicolae Solomon, Tatiana Toader si Florin Deac (foto 1) i-au ridicat mingea la fileu lui Kovesi prin intrebarile adresate acesteia in timpul audierii, dandu-i ocazia sa se victimizeze la nesfarsit, in incercarea de a desfinta raportul intocmit de inspectoarele Sanda Mates, Monica Plesea si Mihaela Hitruc, care este distrugator pentru DNA, luni i-au anchetat pe procurorul Gheorghe Stan, adjunctul Inspectiei Judiciare, pe directoarea Directiei pentru procurori din Inspectia Judiciara Adriana Claudia Pampu Romanescu si pe inspectoarele Monica Plesea si Mihaela Hitruc (foto 2). Si nu o spunem doar noi, ci chiar ministrul Justitiei, Tudorel Toader, care a remarcat acest lucru si le-a cerut procurorilor Olaru, Ban, Solomon, Toader si Deac sa dea dovada de echilibru si impartialitate si sa ii lase pe cei de la IJ sa-si spuna parerea.
Audierile au inceput la ora 10.00, iar timp de aproape 60 de minute, procurorul Gheorghe Stan a lansat acuzatii fara precedent la adresa inspectoarei Elena Radescu, cea care a cordonat echipa de control: “O parte din inspectori au avut opinii si au interpretat regulamentul cum au vrut ei si nu cum ar fi trebuit. Aceasta stare de lucru s-a datorat atitidinii adoptate de doamna Elena Radescu. Imi este greu sa inteleg comportamentul autoritar, intruziv, necolegial atat fata de colegi, dar si fata de IJ. Elena Radescu a adus doar prejudicii actului de verificare, cu scopul decredibilizarii controlului facut de ceilalti colegi… In data de 3 iulie, doamna Radescu s-a dus la DNA fara sa se consulte cu membrii echipei si fara a consulta conducerea IJ. Regulamentul nu prevede o astfel de intalnire (…)
Ce este inedit in acest raport este o nota de opinie separata, intocmita de catre inspectorii Radescu, Prisacariu si Focica, in care ce fac doamnele inspector? Arata ca nu sunt de acord cu ce au retinut colegele lor in raport. Adica, mai precis, contesta constatarile facute de aceste colege. Aceasta procedura eu, personal, nu am intalnit-o in 19 ani de magistratura si sapte ani ca inspector — sa contesti constatarile faptice retinute de colegi intr-un raport de control… Raportul nu a respectat structura din ordinul inspectorului-sef, din cauza faptului ca, dupa incheierea propriu-zisa a activitatii de control, doamna inspector Radescu, in calitate de coordonator, a remis in scris colegelor inspector o adresa prin care solicita ca partea lor din raport sa fie intocmita dupa o noua structura, stabilita personal de ea, fara consultarea celorlalti membri ai echipei si in contradictie cu ce era mentionat, de altfel, in ordinul inspectorului-sef...”

Adjunctul IJ a declarat la CSM ca nu-si explica schimbarea brusca de atitudine a Elenei Radescu, si ca activitatea de control nu se poate realiza in mod corespunzator doar pe baza unor date vagi puse la dispozitie de catre procurori, fara a avea acces direct la informatii, la dosar. Atat Gheorge Stan cat si directoarea Directiei pentru procurori din IJ Romanescu Pampu, au desfintat asa-zisele abuzuri reclamate de Elena Radescu, care a sustinut ca inspectoarele Plesea, Hitruc si Mates au incalcat regulamentul cand au cerut sa vada si dosarele verificate si nu au facut controlul doar in baza unor fise, asa cum ar fi dorit Codruta Kovesi.
Potrivit lui Stan si lui Romanescu, cu prilejul altor controale, Elena Radescu a verificat si a cerut sa vada si dosarele, metodologia stabilita atunci fiind identica cu cea de la controlul la DNA. Si s-au intrebat ce anume s-a intamplat, avand in vederea schimbarea brusca a coordonatoarei controlului: “Este vorba de un control de fond la o unitate de parchet care nu a mai fost controlata de peste 10 ani de zile. Nu am avut in vedere efectuarea unei analize a dosarelor din punct de vedere al situatiei de fapt cercetate in cauza, ci realizarea unei verificari efective a modului de respectare a normelor procedurale si regulamentare de catre procurori, asa cum s-a procedat in cursul tuturor misiunilor de control desfasurate pana la aceasta data. Prin verificarea dosarelor doar pe baza de liste, fise sau referate prezentate de catre procurorii verificati nu se poate examina conformitatea datelor puse la dispozitie de catre procurori cu realitatea celor efectiv realizate in dosarele verificate” .
Manevra nu a tinut
Procurorul Gheorghe Stan i-a dat replica Laurei Kovesi in legatura cu biletelul pe care aceasta l-a prezentat CSM si pe care a sustinut ca l-a pierdut unul din inspectori care scrisese anumite numere de dosare, si ca acest lucru, ar arata, in opinia sefei DNA, ca inspectorii ar fi venit special ca sa vada anumite dosare: “Ma intreb daca este in favoarea sistemului judiciar si a credibilitatii acestuia sa sustii in calitate de conducator de unitate de parchet controlata ca ai avut senzatia ca s-a venit cu anumite teme care trebuie verificate. Este destul de periculos, de neproductiv si de asemenea daunator atat sistemului judiciar, cat si societatii civile. (…)
Aceeasi senzatie a avut-o doamna procuror-sef si cu privire la acel biletel pe care inspectorul judiciar a scris numere de dosare penale, sustinand ca in realitate prin acest control s-au facut si alte chestiuni exterioare verificarilor. Ma gandesc ca prin aceste afirmatii s-a incercat sa se induca in mod public ideea ca inspectorii judiciari nu si-au exercitat atributiile de serviciu cu obiectivitate si impartialitate, senzatie care este departe de adevar. Respingem categoric astfel de insinuari. Probabil ca aceste demersuri se subsumeaza intentiei declarate de la inceput, si anume aceea de a crea premisele contestarii raportului prin invocarea unor vicii de procedura inexistente”. Referitor la audierea unor procurori care nu mai activau la momentul controlului in structura DNA, inspectorul sef adjunct Gheorghe Stan a explicat ca initial coordonatoarea echipei de control, Elena Radescu, a fost de acord, dar ulterior si-a schimbat opinia: „S-a decis in final, cu vot majoritar, ca daca in cursul verificarilor care vor fi efectuate vor rezulta indicii privind probleme de comunicare, se va aprecia de catre echipa de control daca se vor solicita puncte de vedere de la acestia. Totodata, s-a stabilit si ca, pentru motive intemeiate, inspectori din cadrul echipei pot efectua orice alte verificari, impreuna cu membrii celorlalte echipe. Acesta a fost cadrul in care, la datele de 23 si 24 august 2017, au fost realizate discutii cu procurorii care au functionat in cadrul structurii centrale a DNA in perioada verificata, care nu-si mai desfasoara activitatea in unitate la data verificarilor„.
Monica Plesea a dezvaluit si ceea ce s-a intamplat in spatele usilor inchise, povestind cum Elena Radescu si-a informat colegii ce i-a transmis sefa DNA: “La ora 10, in data de 25 august, ne-am adunat toti inspectorii in sala de sedinte a DNA. Doamna Radescu ne-a comunicat ca din dispozitia procurorului sef directie, trebuie sa lamurim anumite aspecte privind audierile audierile procurorului care au plecat din DNA… Mi s-a vorbit urat de catre celelalte doua colege, asa ca am plecat…”. De altfel, inspectorii au mai dezvaluit la CSM ca Laura Kovesi a nu a fost vreun moment interesata de ceea ce au declarat procurorii din DNA, fiind interesata doar de declaratiile facute de cei care au plecat din parchetul anticoruptie.
Ban, Deac, Olaru si Toader, urecheati de ministrul Justitiei
Si a venit randul membrilor Sectiei de procurori din CSM sa puna intrebari. Nu, nu le-au ridicat mingea la fileu, asa cum au facut cu „mama catuselor”, ci Gheorghe Stan, Monica Plesea, Mihaela Hitruc si Romanescu Pampu au fost supusi unui tir de intrebari din partea procurorilor Ban, Toader, Solomon, Deac si Olaru. O ancheta, mai bine zis, desi rostul audierilor era cu totul altul. Membrii Sectiei de procurori pareau mai interesati sa-i puna pe inspectori in incurcatura decat sa-si formeze o parere clara si obiectiva asupra situatiei. Spre exemplu, vicepresedintele CSM Cristian Ban a intrebat cine a stabilit perioada controlului-17 iulie-11 august, avand in vedere ca era o perioda de concedii, si era foarte preocupat de experienta unuia dintre inspectori. Numai ca a primit replica chiar de la ministrul Justitiei, Tudorel Toader, singurul care parea interesat de neregulile constate de inspectori la DNA si de remedierea acestora: ”Ati pus in discutie experienta inspectorilor la momentul inceperii controlului. Eu n-as pune in discutie aceasta experienta, pentru ca inspectorii vin din sistem, au avut functii manageriale”.
Vazand ca audierea se transforma, de fapt, intr-o acuzare a IJ de catre procurori, Tudorel Toader a intervenit, lucru care nu a fost deloc pe placul celor patru: “Fac apel la dumneavoastra, daca nu va suparati, la un fel de echilibru, de egalitate de arme, de abordare. Sentimentul meu este ca faceti ancheta cu dansii acum, si am participat si la audierea cealalta. Doamna Kovesi cu adjunctii au relatat ce au avut de relatat, lasati-i si pe dansii in aceeasi maniera”.
Vicepresedintele CSM a simtit nevoia sa se justifice, insa nu a fost deloc convingator: “Nu mi se pare, trebuie lamurite anumite aspecte”. Replica ministrului Justitiei a fost o adevarata lovitura pentru Ban: “Adica nu vi se pare, este”.
Vizibil iritat de faptul ca ministrul Justitiei si-a permis sa le ceara membrilor Sectiei de procurori sa fie obiectivi si sa nu mai faca ancheta, pentru ca nu asta le era menirea, Codrut Olaru a avut o reactie teatrala. Pur si simplu a refuzat sa discute cu inspectoarele Plesa si Hitruc, dar si cu Pampu Romanescu, spunand, ironic, ca nu vrea ca acestea sa se simta presate: ”Vorbesc cu domnul inspector sef, nu vreau sa va simtiti presate, dati-mi libertatea sa vorbesc cu cine cred eu din aceasta incapere”.
Dupa care i-a reprosat adjunctului IJ ca nu a prezentat un raport unitar si l-a intrebat din ce cauza, in conditiile in care acesta explicase anterior ca nu a avut cum, avand in vedere ca inspectoarele Focica, Radescu si Prisacariu au intocmit un raport separat, lucru nemaintalnit de el pana acum.
Ultimul cuvant i-a apartinut ministrului Justitiei, care a spus, printre altele, ca este inadmisibil ca un dosar din 2004 de la DNA sa fie rezolvat, prin conexare, abia in 2017, asa cum s-a descoperit in urma controlului: “In momentul in care am solicitat acest control managerial am spus, si am raportul din 2007, ca de 10 ani de zile nu s-a procedat la o astfel de evaluare, astfel de control si am primit precizari publice ca in ultimii 10 ani s-au facut 136 de controale. Eu stiu lucrul asta, dar cele 136 de controale sunt punctuale… Dar o evaluare de fond nu s-a facut din 2007…Concluzia mea este ca cel putin la cinci ani, daca nu o fi prea mult, un astfel de control tematic de fond ar trebui facut la fiecare unitate de Parchet. Poate nu e bine la cinci ani, poate e la patru ani, sa coincidă cu durata mandatului celui care are functie de conducere, dar e nefiresc 10 ani de zile altii sa fie controlati de 10 ori si una sau alte entitati sa nu fie controlate niciodata (…)
Aici imi exprim o mare nedumerire. Sa ai dosar penal din 2004, sesizare penala, de 13 ani de zile si sa nu fie rezolvat decat prin conexare in 2017. Termenul rezonabil, celeritatea, lipsa unei proceduri penale selective sunt excluse. Se prescrie din 2004 de atatea ori. A venit noul cod penal. E ceva in neregula acolo... Si trei ani de zile mi se pare foarte mult”.( www.luju.ro ).
Actualitate
SpaceX lansează „Stargaze”: Un far de siguranță gratuit pe autostrada orbitală?
SpaceX a dezvăluit recent o platformă online inedită, denumită „Stargaze”, concepută pentru a monitoriza obiectele spațiale și a emite avertismente în cazul unor potențiale coliziuni pe orbită. Compania a promis că va oferi gratuit datele de conștientizare situațională spațială (SSA) generate de acest sistem altor operatori de sateliți, marcând un moment potențial decisiv în gestionarea traficului orbital.
O nouă eră în monitorizarea spațială
Necesitatea stringentă a unei astfel de inovații a devenit evidentă în decembrie, când un satelit chinez a efectuat o manevră neanunțată în apropierea unuia dintre sateliții de comunicații Starlink ai SpaceX, generând un pericol iminent de coliziune. Acest incident, alături de alte situații la limită înregistrate pe parcursul anului trecut, a determinat compania să coboare aproximativ 4.400 de sateliți Starlink la o altitudine de circa 480 de kilometri. Această decizie strategică reduce riscul de aglomerație, având în vedere că, la această altitudine, sateliții morți și alte deșeuri spațiale sunt eliminate mai rapid de pe orbită datorită atracției gravitaționale mai puternice a Pământului.
Platforma Stargaze generează date SSA utilizând informațiile de auto-orientare colectate de aproape 9.600 de sateliți Starlink. Potrivit SpaceX, acest sistem „îmbunătățește semnificativ siguranța și sustenabilitatea operațiunilor satelitare pe orbita terestră joasă (LEO)”. Sistemul detectează autonom observațiile obiectelor aflate pe orbită, le agregă pentru a genera estimări precise ale orbitei și predicții de poziție și viteză pentru toate obiectele detectate, aproape în timp real. Aceste predicții sunt integrate într-o platformă de management al traficului spațial care identifică potențialele abordări periculoase între obiecte și generează Mesaje de Date de Conjuncție (MDC). Un avantaj major este că Stargaze furnizează aceste rezultate în doar câteva minute, spre deosebire de standardul actual al industriei, care poate dura ore.
O soluție proactivă pentru traficul orbital
SpaceX a declarat că va pune la dispoziția operatorilor de sateliți aceste MDC-uri, cu condiția ca aceștia să partajeze, la rândul lor, date despre locația și mișcările propriilor sateliți. Prin oferirea gratuită a acestui serviciu de partajare a efemeridelor și de screening al conjuncțiilor, compania speră să „motiveze operatorii să ia măsuri similare pentru partajarea efemeridelor și pentru un zbor sigur”. Această inițiativă nu este doar un pas tehnologic, ci și un apel la colaborare în spațiul aglomerat.
Unde inovația intâlnește controversele
Intrarea SpaceX în arena SSA comercială, având în vedere resursele considerabile ale lui Elon Musk și poziția sa dominantă pe piața spațială americană, ar putea crea valuri puternice. Această mișcare ar putea afecta atât firmele concurente de monitorizare spațială, cât și efortul de ani de zile al Departamentului Comerțului (DoC) de a dezvolta un serviciu civil de urmărire spațială. Acest program, Traffic Coordination System for Space (TraCSS), este conceput pentru a elibera Departamentul Apărării, permițându-i să-și concentreze capacitățile de monitorizare spațială asupra potențialelor amenințări orbitale din partea adversarilor.
Administrația Trump, în solicitarea sa de buget pentru anul fiscal 2026, a încercat să anuleze programul TraCSS al DoC, argumentând că societățile private, orientate spre profit, sunt mai mult decât pregătite să preia sarcina de a urmări obiectele spațiale și de a oferi avertismente de coliziune operatorilor, utilizând baza de date gratuită Space-Track.org a DoD. Un fost expert guvernamental a avertizat că această situație „are consecințe potențiale asupra comunității SSA comerciale emergente și asupra TraCSS”.
Limite și necesități ale unui sistem complet
Pe de altă parte, mai mulți experți au subliniat că Stargaze, în configurația sa actuală, nu este, din punct de vedere tehnic, capabil să ofere o soluție universală de SSA pentru operatorii spațiali. De exemplu, Stargaze va furniza date SSA relevante doar pentru operatorii cu sateliți aflați pe „orbita terestră joasă inferioară” (low LEO), deoarece nu poate monitoriza alte regimuri orbitale. Un expert guvernamental a precizat că „sistemele lor de urmărire a stelelor nu sunt telescoape”, indicând o limitare inerentă a tehnologiei folosite.
Richard DalBello, fostul șef al Oficiului pentru Comerț Spațial și responsabil cu programul TraCSS, a salutat inițiativa SpaceX ca o contribuție la siguranța și securitatea spațială. Cu toate acestea, el a avertizat că un sistem civil de SSA este în continuare absolut necesar. Într-o postare pe LinkedIn, DalBello a subliniat că „TraCSS încă contează. Coordonarea traficului spațial civil are nevoie de o coloană vertebrală neutră, bazată pe standarde, care să nu fie legată de platforma, stimulentele sau termenii de serviciu ai unui singur operator. Un strat de arhitectură deschisă, administrat public, este cel care construiește interoperabilitatea, încrederea și durabilitatea întregului ecosistem – și pe care guvernul SUA îl poate susține alături de aliați și parteneri.”
În concluzie, lansarea Stargaze de către SpaceX reprezintă un pas important spre o mai bună conștientizare situațională în spațiu, aducând un instrument puternic și accesibil. Totuși, ea reaprinde și dezbaterea fundamentală despre rolul sectorului privat versus cel public în asigurarea siguranței spațiale globale și despre necesitatea unui cadru cuprinzător și independent pentru gestionarea traficului orbital, un domeniu în care miza este din ce în ce mai mare.
Actualitate
Garda de Coastă a SUA, pe drumul unei modernizări fără precedent: Miliarde investite în flota viitorului
Garda de Coastă a Statelor Unite se pregătește pentru o transformare monumentală, alimentată de o infuzie masivă de capital de 25 de miliarde de dolari provenind din recenta lege de reconciliere a cheltuielilor. Noul comandant, amiralul Kevin Lunday, proaspăt învestit în funcție, a subliniat ambiția de a „supraîncărca” capacitățile forței, cu planuri concrete pentru extinderea flotei de spărgătoare de gheață construite pe teritoriul american și o retragere accelerată a elicopterelor MH-65 Dolphin.
Infuzia de capital și viziunea strategică
„Supraîncărcare este exact cuvântul potrivit,” a declarat amiralul Lunday în fața parlamentarilor. „Acesta este motorul succesului programului ‘Force Design 2028’… și mută oamenii mai aproape de liniile frontului pentru a eficientiza și a crea o ‘superautostradă’ de achiziții și contractare.” Lunday, care a preluat comanda ca al 28-lea șef al Gărzii de Coastă a SUA pe 15 ianuarie, și-a prezentat viziunea în cadrul Subcomitetului pentru Garda de Coastă, Afaceri Maritime și Pescuit al Comitetului Senatului pentru Comerț, Știință și Transport, răspunzând la o serie de întrebări, inclusiv cele referitoare la tipurile de spărgătoare de gheață.
Revoluția spărgătoarelor de gheață: Prioritate națională
În centrul acestei modernizări stă o ambiție navală considerabilă: o flotă de 11 noi spărgătoare de gheață. Până în prezent, șase contracte pentru noi nave de securitate arctice de tip mediu (Arctic Security Cutters – ASC) au fost deja atribuite, dintre care două urmează să fie construite în Finlanda și până la patru, pe teritoriul Statelor Unite. Cu toate acestea, atenția se îndreaptă acum spre celelalte cinci vase rămase, care ar putea fi o combinație de ASC-uri și variante mai ușoare, cu o cerință fermă ca acestea să fie construite integral în SUA. „Lucrăm la atribuirea de contracte suplimentare pentru încă cinci, care vor aduce mai multă construcție navală în șantierele navale americane și vor consolida baza industrială a Americii,” a subliniat Lunday. Oficialii analizează intens feedback-ul din industrie privind ambele variante (ușoară și medie) pentru a elabora un plan de achiziții. „Nu avem încă o defalcare specifică a numărului de nave pentru fiecare variantă,” a adăugat comandantul.
Alaska, un nou punct strategic pe harta maritimă
Un aspect cheie al planurilor viitoare îl reprezintă potențiala bază permanentă a spărgătoarelor de gheață în Alaska. Senatorul Dan Sullivan, președintele subcomitetului, a insistat pe acest subiect, iar amiralul Lunday a confirmat că echipa sa analizează opțiunile, indicând că până la patru dintre aceste nave ar putea fi staționate în statul arctic. „Va trebui să alocăm personalul foarte curând și va trebui să luăm decizii în consultare cu Departamentul [de Securitate Internă] și apoi în comunicare cu Congresul cu privire la deciziile de bazare acasă, iar acest lucru se va întâmpla în 2026,” a explicat comandantul. Această mișcare vine în contextul unei cereri anterioare din partea fostului președinte Donald Trump, care, anul trecut, a pledat pentru achiziționarea a până la 40 de spărgătoare de gheață în total, ca parte a unui efort pe termen lung de modernizare.
Flota aeriană la răscruce: Adio Dolphin, bun venit Jayhawk?
Pe lângă discuțiile despre nave, comitetul a abordat și planurile de modernizare a flotei de elicoptere, inclusiv posibila achiziție de aeronave MH-60 Jayhawk de la Sikorsky. Lunday a recunoscut că serviciul analizează încă ce să facă cu elicopterele mai vechi MH-65 Dolphin, fabricate de Airbus. Cu toate acestea, pare din ce în ce mai probabil ca aceste aeronave să fie retrase din serviciu mult mai devreme decât data inițială prevăzută, 2037. „Dolphin-ul este mult mai dificil de întreținut. Producătorul original de echipamente nu mai furnizează piese, așa că le eliminăm treptat… dar credem că retragerea va veni mult mai repede, având în vedere obsolescența,” a informat el membrii subcomitetului, semnalând o schimbare semnificativă în strategia aeriană a Gărzii de Coastă.
Actualitate
Alarmă roșie în spațiu: Programul american de apărare antirachetă, amenințat de eșec
Un nou raport guvernamental aruncă o umbră serioasă de îndoială asupra viitorului programului cheie al Agenției de Dezvoltare Spațială (SDA), cel care vizează crearea unei constelații de sateliți pentru avertizare și urmărire a rachetelor, pe orbita joasă a Pământului (LEO). Se pare că inițiativa, menită să protejeze împotriva amenințărilor hipersonice, riscă să rateze atât obiectivele proprii, cât și nevoile operaționale esențiale.
Deficiențe tehnologice și intârzieri cronice
Documentul, intitulat „Sateliți de Avertizare Rachetă: Agenția de Dezvoltare Spațială Ar Trebui să Fie Mai Realistică și Transparentă cu Privire la Riscurile de Livrare a Capacităților”, publicat recent de Oficiul de Responsabilitate Guvernamentală (GAO), detaliază o serie de probleme. Deși analiza s-a concentrat pe „Stratul de Urmărire” (Tracking Layer) al SDA, constatările sugerează că multe dintre aceste probleme se extind la întregul efort al SDA de a construi o rețea de constelații LEO pentru Arhitectura sa Spațială Proliferată de Război (PWSA), care include și „Stratul de Transport” (Transport Layer) pentru releu de date și sisteme terestre.
GAO acuză SDA că „supraestimează maturitatea tehnologică a unor elemente critice pe care intenționează să le utilizeze.” Aceasta include navetele spațiale dezvoltate și operate de multiple companii, care, conform GAO, au necesitat modificări ce au generat „muncă suplimentară neplanificată” pentru contractori și „au adăugat la programele deja întârziate.”
Incertitudine în fața amenințărilor moderne
Poate cea mai îngrijorătoare constatare este că SDA și contractorii săi „nu au demonstrat încă dezvoltarea de trasee bidimensionale la timp, acționabile și precise pe orbită și trasee tridimensionale la sol, necesare pentru a contracara amenințările hipersonice și alte amenințări în evoluție.” Această deficiență ridică semne de întrebare serioase cu privire la capacitatea reală a sistemului de a îndeplini misiunea sa vitală.
Deși SDA raportează „atingerea unor etape inițiale” pe măsură ce avansează la fiecare doi ani cu noi variante de sateliți, numite Tranșe, GAO subliniază că aceste rapoarte „nu reflectă riscurile de program” și că agenția nu a „dezvoltat un program general sau la nivel de arhitectură” care ar permite o înțelegere mai bună a progresului real.
Miliarde investite, costuri viitoare neclare
Până în iulie 2025, raportul indică faptul că SDA a acordat contracte în valoare de 4,7 miliarde de dolari pentru 101 sateliți din Tranșele 0, 1 și 2 ale Stratului de Urmărire, către șase contractori principali: L3Harris Technologies, Lockheed Martin, Northrop Grumman, Raytheon, Sierra Space și SpaceX. În decembrie, agenția a emis încă patru contracte, în valoare totală de 3,5 miliarde de dolari, pentru un total de 72 de sateliți din Tranșa 3, către echipe conduse de Lockheed Martin, Rocket Lab USA, Northrop Grumman și L3Harris.
Însă, raportul subliniază că sateliții din Stratul de Urmărire sunt proiectați să aibă o durată de viață de doar cinci ani, moment în care SDA va trebui să îi înlocuiască – un cost a cărui valoare nu a fost încă definită. „Departamentul Apărării (DOD) nu cunoaște costul pe ciclu de viață pentru a livra capacități de avertizare și urmărire a rachetelor, deoarece nu a creat o estimare fiabilă a costurilor,” critică GAO.
Lipsa transparenței și nevoile operatorilor în umbră
În plus, procesul de stabilire a cerințelor de către SDA este considerat netransparent, inclusiv pentru operatorii care ar trebui să utilizeze constelația Tracking Layer. „De exemplu, SDA nu colaborează suficient cu comandamentele combatante, care raportează că au o înțelegere insuficientă despre modul în care SDA definește cerințele și când, sau dacă, SDA va livra capacitățile planificate. În consecință, SDA riscă să livreze sateliți care nu corespund nevoilor luptătorilor,” se arată în raport.
Recomandări pentru o redresare urgentă
GAO a formulat șase recomandări pentru Oficiul Secretarului Forțelor Aeriene, care supraveghează achizițiile și planurile bugetare ale SDA, pentru a îmbunătăți situația:
- Asigurarea că SDA „efectuează și documentează o evaluare adaptată a maturității tehnologice pentru noile elemente tehnologice critice inserate în fiecare tranșă viitoare,” începând cu Tranșa 3.
- Asigurarea că agenția respectă procesul stabilit în statutul Consiliului său de Război („Warfighter Council”) pentru „identificarea, definirea și prioritizarea colaborativă a cerințelor.”
- Asigurarea că SDA poate urmări „între cerințele generale de avertizare și urmărire a misiunii și eforturile de dezvoltare a tranșelor.”
- Asigurarea că SDA „dezvoltă și menține un program de rețea la nivel de arhitectură” pentru PWSA, care „să reflecte atât activitățile guvernamentale, cât și pe cele ale contractorilor.”
- Solicitarea ca agenția să impună contractorilor să furnizeze „Raportarea Datelor de Cost și Software.”
- Asigurarea că SDA „dezvoltă și stabilește estimări fiabile, bazate pe date, ale costurilor și un proces pentru actualizarea regulată a acestor estimări, care să sprijine luarea deciziilor bazate pe costuri, începând cu Tranșa 3.”
Într-o scrisoare adresată GAO din 16 decembrie, de la șeful interimar al achizițiilor spațiale al Forțelor Aeriene, generalul-maior Stephen Purdy, Pentagonul a fost de acord cu cinci dintre recomandări și a fost parțial de acord cu una, comentând că SDA respectă deja cerințele Departamentului Forțelor Aeriene privind Raportarea Datelor de Cost și Software și va continua să o facă.
SDA, în schimb, a contestat unele dintre evaluările GAO. Jennifer Elzea, purtător de cuvânt al SDA, a declarat că „Agenția de Dezvoltare Spațială apreciază timpul și atenția la detalii pe care Oficiul de Responsabilitate Guvernamentală le-a acordat revizuirii pregătirii pentru livrarea Stratului de Urmărire pentru Arhitectura Spațială Proliferată de Război (PWSA). În general, SDA a fost în dezacord cu specificul multor afirmații din raport; cu toate acestea, agenția va analiza recomandările raportului pentru a determina domeniile în care am putea îmbunătăți procesul nostru, transparența și livrarea capacităților către luptători.”
-
Exclusivacum 2 zileClanul contabililor fericiți” din Boldești-Scăeni: Cifra de afaceri a rudei, profitul din banii publici!(I)
-
Exclusivacum 4 zileCircul de la Ploiești: Poliția Locală Ploiesti, azilul „ospătarilor” și coșmarul paraclinicilor politic activi – Statul de drept, în vacanță la „Revelion”!
-
Exclusivacum 2 zileIPJ Prahova: „Clanul nod în papură” – Când moralitatea e o păpușă gonflabilă și poliția, o afacere de „famiglie”!
-
Exclusivacum 4 zilePenitenciarul Giurgiu: Unde „spionii” au rămas fără baterii, iar informațiile critice mor pe drumul spre sefi
-
Exclusivacum o ziIPJ Prahova: „Clanul nod în papură” contra adevărului! Când amenințările legale vin de la… analfabeții juridici în uniformă!
-
Exclusivacum 4 zileSCANDAL NAȚIONAL! „LEGEA MARIO”: FARSA MACABRĂ A STATULUI ROMÂN! CUM NE-A MĂCELĂRIT COPIII, APOI NE VINDE PEDEPSE PENTRU PROPRIA-I INCOMPETENȚĂ!
-
Exclusivacum 2 zileVărbilău S.A. – Apă fără acte, balastieră cu acte, iar candidații se dau fecioare politice”
-
Exclusivacum 3 zileMAI, CAMPION LA JAF LEGALIZAT: Cum Ministerul fura 50% din salariul polițiștilor, cu justiția la mână!



