Actualitate
LUSTRANGII LUI KOVESI
Procurorii din CSM s-au transformat in avocatii sefei DNA si s-au dat peste cap incercand sa ii puna in dificultate pe adjunctul Inspectiei Judiciare Gheorghe Stan si pe inspectoarele Adriana Pampu Romanescu, Monica Plesea si Mihaela Hitruc. Lui Kovesi nu i-a iesit trucul cu biletelul pierdut. Ministrul Justitiei l-a suparat pe Codrut Olaru: “Vorbesc cu cine cred eu din aceasta incapere”.
Marea mascarada de la CSM inceputa vineri, 13 octombrie 2017, a continuat si luni, 16 octombrie 2017, totul cu scopul de a o scoate basma curata pe sefa DNA Laura Kovesi, in ciuda raportului devastator al Inspectiei Judiciare.

Daca saptamana trecuta procurorii Cristian Ban, Codrut Olaru, Nicolae Solomon, Tatiana Toader si Florin Deac (foto 1) i-au ridicat mingea la fileu lui Kovesi prin intrebarile adresate acesteia in timpul audierii, dandu-i ocazia sa se victimizeze la nesfarsit, in incercarea de a desfinta raportul intocmit de inspectoarele Sanda Mates, Monica Plesea si Mihaela Hitruc, care este distrugator pentru DNA, luni i-au anchetat pe procurorul Gheorghe Stan, adjunctul Inspectiei Judiciare, pe directoarea Directiei pentru procurori din Inspectia Judiciara Adriana Claudia Pampu Romanescu si pe inspectoarele Monica Plesea si Mihaela Hitruc (foto 2). Si nu o spunem doar noi, ci chiar ministrul Justitiei, Tudorel Toader, care a remarcat acest lucru si le-a cerut procurorilor Olaru, Ban, Solomon, Toader si Deac sa dea dovada de echilibru si impartialitate si sa ii lase pe cei de la IJ sa-si spuna parerea.
Audierile au inceput la ora 10.00, iar timp de aproape 60 de minute, procurorul Gheorghe Stan a lansat acuzatii fara precedent la adresa inspectoarei Elena Radescu, cea care a cordonat echipa de control: “O parte din inspectori au avut opinii si au interpretat regulamentul cum au vrut ei si nu cum ar fi trebuit. Aceasta stare de lucru s-a datorat atitidinii adoptate de doamna Elena Radescu. Imi este greu sa inteleg comportamentul autoritar, intruziv, necolegial atat fata de colegi, dar si fata de IJ. Elena Radescu a adus doar prejudicii actului de verificare, cu scopul decredibilizarii controlului facut de ceilalti colegi… In data de 3 iulie, doamna Radescu s-a dus la DNA fara sa se consulte cu membrii echipei si fara a consulta conducerea IJ. Regulamentul nu prevede o astfel de intalnire (…)
Ce este inedit in acest raport este o nota de opinie separata, intocmita de catre inspectorii Radescu, Prisacariu si Focica, in care ce fac doamnele inspector? Arata ca nu sunt de acord cu ce au retinut colegele lor in raport. Adica, mai precis, contesta constatarile facute de aceste colege. Aceasta procedura eu, personal, nu am intalnit-o in 19 ani de magistratura si sapte ani ca inspector — sa contesti constatarile faptice retinute de colegi intr-un raport de control… Raportul nu a respectat structura din ordinul inspectorului-sef, din cauza faptului ca, dupa incheierea propriu-zisa a activitatii de control, doamna inspector Radescu, in calitate de coordonator, a remis in scris colegelor inspector o adresa prin care solicita ca partea lor din raport sa fie intocmita dupa o noua structura, stabilita personal de ea, fara consultarea celorlalti membri ai echipei si in contradictie cu ce era mentionat, de altfel, in ordinul inspectorului-sef...”

Adjunctul IJ a declarat la CSM ca nu-si explica schimbarea brusca de atitudine a Elenei Radescu, si ca activitatea de control nu se poate realiza in mod corespunzator doar pe baza unor date vagi puse la dispozitie de catre procurori, fara a avea acces direct la informatii, la dosar. Atat Gheorge Stan cat si directoarea Directiei pentru procurori din IJ Romanescu Pampu, au desfintat asa-zisele abuzuri reclamate de Elena Radescu, care a sustinut ca inspectoarele Plesea, Hitruc si Mates au incalcat regulamentul cand au cerut sa vada si dosarele verificate si nu au facut controlul doar in baza unor fise, asa cum ar fi dorit Codruta Kovesi.
Potrivit lui Stan si lui Romanescu, cu prilejul altor controale, Elena Radescu a verificat si a cerut sa vada si dosarele, metodologia stabilita atunci fiind identica cu cea de la controlul la DNA. Si s-au intrebat ce anume s-a intamplat, avand in vederea schimbarea brusca a coordonatoarei controlului: “Este vorba de un control de fond la o unitate de parchet care nu a mai fost controlata de peste 10 ani de zile. Nu am avut in vedere efectuarea unei analize a dosarelor din punct de vedere al situatiei de fapt cercetate in cauza, ci realizarea unei verificari efective a modului de respectare a normelor procedurale si regulamentare de catre procurori, asa cum s-a procedat in cursul tuturor misiunilor de control desfasurate pana la aceasta data. Prin verificarea dosarelor doar pe baza de liste, fise sau referate prezentate de catre procurorii verificati nu se poate examina conformitatea datelor puse la dispozitie de catre procurori cu realitatea celor efectiv realizate in dosarele verificate” .
Manevra nu a tinut
Procurorul Gheorghe Stan i-a dat replica Laurei Kovesi in legatura cu biletelul pe care aceasta l-a prezentat CSM si pe care a sustinut ca l-a pierdut unul din inspectori care scrisese anumite numere de dosare, si ca acest lucru, ar arata, in opinia sefei DNA, ca inspectorii ar fi venit special ca sa vada anumite dosare: “Ma intreb daca este in favoarea sistemului judiciar si a credibilitatii acestuia sa sustii in calitate de conducator de unitate de parchet controlata ca ai avut senzatia ca s-a venit cu anumite teme care trebuie verificate. Este destul de periculos, de neproductiv si de asemenea daunator atat sistemului judiciar, cat si societatii civile. (…)
Aceeasi senzatie a avut-o doamna procuror-sef si cu privire la acel biletel pe care inspectorul judiciar a scris numere de dosare penale, sustinand ca in realitate prin acest control s-au facut si alte chestiuni exterioare verificarilor. Ma gandesc ca prin aceste afirmatii s-a incercat sa se induca in mod public ideea ca inspectorii judiciari nu si-au exercitat atributiile de serviciu cu obiectivitate si impartialitate, senzatie care este departe de adevar. Respingem categoric astfel de insinuari. Probabil ca aceste demersuri se subsumeaza intentiei declarate de la inceput, si anume aceea de a crea premisele contestarii raportului prin invocarea unor vicii de procedura inexistente”. Referitor la audierea unor procurori care nu mai activau la momentul controlului in structura DNA, inspectorul sef adjunct Gheorghe Stan a explicat ca initial coordonatoarea echipei de control, Elena Radescu, a fost de acord, dar ulterior si-a schimbat opinia: „S-a decis in final, cu vot majoritar, ca daca in cursul verificarilor care vor fi efectuate vor rezulta indicii privind probleme de comunicare, se va aprecia de catre echipa de control daca se vor solicita puncte de vedere de la acestia. Totodata, s-a stabilit si ca, pentru motive intemeiate, inspectori din cadrul echipei pot efectua orice alte verificari, impreuna cu membrii celorlalte echipe. Acesta a fost cadrul in care, la datele de 23 si 24 august 2017, au fost realizate discutii cu procurorii care au functionat in cadrul structurii centrale a DNA in perioada verificata, care nu-si mai desfasoara activitatea in unitate la data verificarilor„.
Monica Plesea a dezvaluit si ceea ce s-a intamplat in spatele usilor inchise, povestind cum Elena Radescu si-a informat colegii ce i-a transmis sefa DNA: “La ora 10, in data de 25 august, ne-am adunat toti inspectorii in sala de sedinte a DNA. Doamna Radescu ne-a comunicat ca din dispozitia procurorului sef directie, trebuie sa lamurim anumite aspecte privind audierile audierile procurorului care au plecat din DNA… Mi s-a vorbit urat de catre celelalte doua colege, asa ca am plecat…”. De altfel, inspectorii au mai dezvaluit la CSM ca Laura Kovesi a nu a fost vreun moment interesata de ceea ce au declarat procurorii din DNA, fiind interesata doar de declaratiile facute de cei care au plecat din parchetul anticoruptie.
Ban, Deac, Olaru si Toader, urecheati de ministrul Justitiei
Si a venit randul membrilor Sectiei de procurori din CSM sa puna intrebari. Nu, nu le-au ridicat mingea la fileu, asa cum au facut cu „mama catuselor”, ci Gheorghe Stan, Monica Plesea, Mihaela Hitruc si Romanescu Pampu au fost supusi unui tir de intrebari din partea procurorilor Ban, Toader, Solomon, Deac si Olaru. O ancheta, mai bine zis, desi rostul audierilor era cu totul altul. Membrii Sectiei de procurori pareau mai interesati sa-i puna pe inspectori in incurcatura decat sa-si formeze o parere clara si obiectiva asupra situatiei. Spre exemplu, vicepresedintele CSM Cristian Ban a intrebat cine a stabilit perioada controlului-17 iulie-11 august, avand in vedere ca era o perioda de concedii, si era foarte preocupat de experienta unuia dintre inspectori. Numai ca a primit replica chiar de la ministrul Justitiei, Tudorel Toader, singurul care parea interesat de neregulile constate de inspectori la DNA si de remedierea acestora: ”Ati pus in discutie experienta inspectorilor la momentul inceperii controlului. Eu n-as pune in discutie aceasta experienta, pentru ca inspectorii vin din sistem, au avut functii manageriale”.
Vazand ca audierea se transforma, de fapt, intr-o acuzare a IJ de catre procurori, Tudorel Toader a intervenit, lucru care nu a fost deloc pe placul celor patru: “Fac apel la dumneavoastra, daca nu va suparati, la un fel de echilibru, de egalitate de arme, de abordare. Sentimentul meu este ca faceti ancheta cu dansii acum, si am participat si la audierea cealalta. Doamna Kovesi cu adjunctii au relatat ce au avut de relatat, lasati-i si pe dansii in aceeasi maniera”.
Vicepresedintele CSM a simtit nevoia sa se justifice, insa nu a fost deloc convingator: “Nu mi se pare, trebuie lamurite anumite aspecte”. Replica ministrului Justitiei a fost o adevarata lovitura pentru Ban: “Adica nu vi se pare, este”.
Vizibil iritat de faptul ca ministrul Justitiei si-a permis sa le ceara membrilor Sectiei de procurori sa fie obiectivi si sa nu mai faca ancheta, pentru ca nu asta le era menirea, Codrut Olaru a avut o reactie teatrala. Pur si simplu a refuzat sa discute cu inspectoarele Plesa si Hitruc, dar si cu Pampu Romanescu, spunand, ironic, ca nu vrea ca acestea sa se simta presate: ”Vorbesc cu domnul inspector sef, nu vreau sa va simtiti presate, dati-mi libertatea sa vorbesc cu cine cred eu din aceasta incapere”.
Dupa care i-a reprosat adjunctului IJ ca nu a prezentat un raport unitar si l-a intrebat din ce cauza, in conditiile in care acesta explicase anterior ca nu a avut cum, avand in vedere ca inspectoarele Focica, Radescu si Prisacariu au intocmit un raport separat, lucru nemaintalnit de el pana acum.
Ultimul cuvant i-a apartinut ministrului Justitiei, care a spus, printre altele, ca este inadmisibil ca un dosar din 2004 de la DNA sa fie rezolvat, prin conexare, abia in 2017, asa cum s-a descoperit in urma controlului: “In momentul in care am solicitat acest control managerial am spus, si am raportul din 2007, ca de 10 ani de zile nu s-a procedat la o astfel de evaluare, astfel de control si am primit precizari publice ca in ultimii 10 ani s-au facut 136 de controale. Eu stiu lucrul asta, dar cele 136 de controale sunt punctuale… Dar o evaluare de fond nu s-a facut din 2007…Concluzia mea este ca cel putin la cinci ani, daca nu o fi prea mult, un astfel de control tematic de fond ar trebui facut la fiecare unitate de Parchet. Poate nu e bine la cinci ani, poate e la patru ani, sa coincidă cu durata mandatului celui care are functie de conducere, dar e nefiresc 10 ani de zile altii sa fie controlati de 10 ori si una sau alte entitati sa nu fie controlate niciodata (…)
Aici imi exprim o mare nedumerire. Sa ai dosar penal din 2004, sesizare penala, de 13 ani de zile si sa nu fie rezolvat decat prin conexare in 2017. Termenul rezonabil, celeritatea, lipsa unei proceduri penale selective sunt excluse. Se prescrie din 2004 de atatea ori. A venit noul cod penal. E ceva in neregula acolo... Si trei ani de zile mi se pare foarte mult”.( www.luju.ro ).
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală
Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
-
Exclusivacum 3 zileBurcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zileANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum o ziBăicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 4 zilePenitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 3 zileProtest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 9 oreCircul Teoroc își joacă ultima reprezentație: Lacrimi sindicale pentru „Finu” și un grad de chestor confiscat de la obraz!
-
Exclusivacum 2 zileJilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 22 de orePenitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi



