Actualitate
Kovesi – acuzata de implicare in contractele cu Microsoft
Afaceristul Dinu Pescariu, denunțător cu ștate vechi la DNA, a făcut ieri o dezvăluire de proporții, într-un interviu pentru România TV, potrivit căreia Laura Kovesi se numără printre personajele care și-au pus semnătura pe documente din contractul cu Microsoft.
”Mă mir că nimeni n-a sesizat că acest dosar are o parte care nu e anchetată deloc. Există o HG din 2008 cu semnătura dnei Kovesi pe ea? Mă gândesc că da. Are legătură cu licitaţiile pentru Microsoft? Eu aşa zic. Vă explicaţi de ce partea aceea nu e cercetată? Păi îmi pun şi eu aceeaşi întrebare. De exemplu, că s-ar fi făcut totul cu avizul lui Băsescu şi mulţi bani din dosarul ăsta şi banii pentru licenţe au fost folosiţi în campania prezidenţială…fiţi sigură de treaba asta. Nu pot să vorbesc acuma mai departe de ce v-am spus mai devreme” a spus Pescariu.
În 2008, trebuie spus, au existat patru HG cu legătură cu Microsoft.
E vorba de Hotararea de Guvern nr.199/2008 , prin care Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatie(MCTI) a preluat competentele Secretariatului General al Guvernului, aferente contractului comercial de inchiriere de licente referitor la produsele Microsoft , incheiat la 15.04.2004 .
O alta a fost Hotararea de Guvern nr. 634/2008 prin care i s-a atribuit MCTI dreptul de a semna, impreuna cu Fujitsu – Siemens GmbH Austria, Actul Aditional nr. 2 cu o valoare totala de 31.144.865,64 USD pentru un numar de 39.385 licente cu drept de utilizare incepind cu anul 2006 pina in anul 2009 .
A treia a fost Hotararea de Guvern nr.1193/2008 pentru incheierea Actului aditional nr. 3 de modificare a Actului aditional nr. 2 din 11 iunie 2008 la Contractul comercial de inchiriere de licente nr. 0115 RO, incheiat la Bucuresti la data de 15 aprilie 2004, pentru produsele Microsoft, intre Guvernul Romaniei si Microsoft Ireland Operation Limited, aprobat prin Hotararea Guvemului nr. 634/2008. Acesta prevede plata TVA catre Fujitsu Siemens Computers GesmbH Viena, sucursala Bucuresti
În fine, a patra, Hotararea de Guvern nr.1451/2008 i s-a atribuit Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei dreptul de a semna Actul aditional nr. 4. Valoarea totala a Actului aditional nr. 4 a fost de 26.725.491,36 USD pentru un numar de 40.939 licente cu drept de utilizare incepand cu anul 2007 pina in anul 2009 respectiv 22.860 licente cu drept de utilizare incepand cu anut 2008 pane in anul 2009.
Suma nu a fost achitata datorita unor deficiente constatate in actul aditional incheiat, cu efecte in derulare. Factura a fost stomata cu acceptul firmei. Precizam ca incepand cu anul 2009 Fujitsu – Siemens GmbH Austria, titular al contractului comercial de inchiriere de licente nr. 0115R0, Actele Aditionale nr. 1, 2, 3, 4 si-a incetat activitatea.
Contactat de Inpolitics, ministrul de Finanțe din 2008, Varujan Vosganian, cel care a semnat toate aceste hotărîri de guvern, a declarat, sec, că nu își amintește dacă pe vreuna dintre acestea apărea și semnătura procurorului general de atunci, Laura Kovesi. ”Sunt aproape 10 ani de atunci, nu îmi amintesc, nici nu știu dacă procurorul general poate contrasemna hotărîri de guvern” a declarat fostul ministru. (Bogdan Tiberiu Iacob)
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală
Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
-
Exclusivacum 3 zileBurcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zileANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum o ziBăicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 4 zilePenitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 3 zileProtest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 9 oreCircul Teoroc își joacă ultima reprezentație: Lacrimi sindicale pentru „Finu” și un grad de chestor confiscat de la obraz!
-
Exclusivacum 2 zileJilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 22 de orePenitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi



