Actualitate
VIDEO / “Dosarul” TAROM, episodul 1: Cursa de Roma, în pericol din cauza unui cauciuc uzat ”cosmetizat” cu vaselină. Ce spune compania
Libertatea publică, începând de astăzi, o serie de dezvăluiri menite să explice problemele tehnice și financiare de la Compania Naţională de Transporturi Aeriene TAROM SA. Ministerul Transporturilor cunoaște situația, dar ține totul sub cheie. Demersul nostru este în slujba interesului public.
Ministerul Transporturilor cunoaște situația, dar ține totul sub cheie. Demersul nostru este în slujba interesului public.
- În 2015, TAROM a înregistrat 291.987 de minute de întârziere, adică 202 zile.
- 130.939 de minute de întârziere, adică 90 de zile, s-au înregistrat din cauza transbordării pasagerilor dintr-o aeronavă într-alta sau a schimbării aeronavei înainte de îmbarcare.
- TAROM a plătit despăgubiri pasagerilor de aproape un milion de dolari.
- Controalele guvernamentale au scos la iveală “acțiuni care ar fi putut pune în pericol siguranța și securitatea pasagerilor”.
La 63 de ani de la înființare, TAROM este în topul companiilor de stat cu probleme. Pierderile de 47 milioane de lei în 2016, dar și cifra de afaceri redusă cu 5,6% față de anul anterior vin în contextul în care compania este pe cale să piardă și locul al treilea pe piața internă de transporturi aeriene. Defecțiunile tehnice, întârzierile de sute de mii de ore, flota “pestriță” și organizarea deficitară sunt doar câteva dintre piesele unui puzzle “construit” în ultimii 27 de ani.
UPDATE: Compania Tarom a transmis, la scurt timp de la publicarea investigației Libertatea, că unul dintre cei doi tehnicieni sancționați de comisia de disciplină nu mai figurează în organigrama Tarom, iar cel de-al doilea are contract de muncă pe perioadă determinată.
”Compania TAROM vă precizează faptul că dl. L. Constantin-Cristian nu mai este angajat al Companiei, iar dl. C. Vasile este angajat pe perioadã determinatã pânã la data de 02.01.2018 în funcția de tehnician aeronave, în cadrul Secţiei Întreţinere Linie, Departament Întreţinere Linie din Direcţia Tehnicã”, se arată în răspunsul transmis de echipa de comunicare a companiei de stat.
19 iulie 2015. Lângă pista de pe Aeroportul Internațional “Henri Coandă” Otopeni se pregătesc de decolare mai multe aeronave ale unor companii low-cost. Destinațiile sunt în zone unde diaspora românească este numeroasă: Spania și Italia.
Dinspre platforma nr.2, o zonă de maximă siguranță, este tractată una dintre cele patru Airbus 318, înmatriculată YR-ASA, ale Companiei Naționale “TAROM”. Aeronava, dotată „full service”, tocmai a ieșit din revizie și este pregătită să intre în program de exploatare pentru cursa RO 0403 OTP-FCO, Bucureşti Otopeni – Roma Fiumicino.
Ultimul “ok” trebuie să vină de la pilotul aeronavei. Procedurile de securitate din aviație impun inclusiv o inspecție vizuală a exteriorului, înainte de a semna de luare în primire și a urca la manșa aeronavei.
Comandantul observă însă ceva greu de crezut. O anvelopă a trenului de aterizare are o imperfecțiune. Pilotul vede o umflătură, pe lateralul uneia dintre roți. La o privire mai atentă, umflătura este de fapt pânza ieșită din anvelopă. Imperfecțiunea s-a vrut a fi mascată și trecută cu vederea: fibrele deschise la culoare fuseseră astupate cu vaselină de culoare neagră.
Comandantul întrerupe inspecția, anunță Serviciul de Control Operațiuni, iar Airbus-ul 318 este oprit de la zbor. Cursa este amânată, iar pasagerii sunt preluați, cu întârziere, de o altă aeronavă.
Incidentul întărește statistica privind întârzierile curselor TAROM.
“Vlaicu șchiopătează”
Airbus-ul 318, înmatriculat YR-ASA și botezat “Aurel Vlaicu”, a intrat în flota companiei de stat în noiembrie 2006. Cu doi ani înainte, în 2004, Ministerul Transporturilor autorizează pentru TAROM un ajutor de stat în scopul restructurării. Mai exact, Guvernul acceptă să garanteze o serie de credite interne și externe, inclusiv dobânzile aferente, destinate în principal finanțării flotei de aeronave pentru compania de stat. La acest moment, TAROM deține monopolul pe piața internă, iar sprijinul oferit de Ministerul Transporturilor este ultimul de acest fel. Aderarea la Uniunea Europeană, programată pentru 2007, interzice orice fel de ajutor bănesc, acordat de la bugetul public, pentru entitățile private. TAROM este o societate pe acțiuni, al cărei pachet majoritar de dividende este deținut de stat, prin Ministerul Transportului. În teorie, compania trebuie să producă profit și să alimenteze astfel bugetul de stat.
Cum sprijină statul compania TAROM
“Între 2004 și 2016, statul decontează, în contul TAROM, 1.124.411.000 lei (244.679.603 euro). Sumele virate de la bugetul național pentru plata ratelor au constituit capitalizări ale statului ca acționar, modificându-și numărul de acțiuni și cotele de participare.” Sursa: Ministerul Transporturilor
În 2015, la nouă ani de la intrarea în flota TAROM, aeronava “Aurel Vlaicu” este una dintre cele mai tinere aeronave din flota companiei. În termeni aviatici, asta înseamnă că și-a atins abia jumătate din speranța de viață și că, pentru moment, costurile cu mentenanța sunt încă scăzute. Anvelopa care a generat întârzierea cursei către Roma intră la capitolul “consumabile”.
La câteva luni de la incident, un control al Ministerului Transporturilor verifică activitatea companiei. Raportul întocmit de auditorii Guvernului include, între altele, o analiză a “Situației privind cercetările disciplinare din cadrul Direcției Tehnice”. Patru angajați apar în scriptele condicii cu abateri grave, între ianuarie și decembrie 2015.

Captură raport nr. 48730/2015 Ministerul Transporturilor
Doi tehnicieni au fost sancționați pentru absențe nemotivate și refuzul de a-și îndeplini sarcinile, iar alți doi, pentru neîndeplinirea corespunzătoare a atribuțiilor de serviciu. Ultimii au legătură directă cu zborul RO 0403 OTP-FCO, Bucureşti Otopeni – Roma Fiumicino. Din motive ce țin de protecția datelor cu caracter personal, Libertatea nu va face publice numele celor cercetați disciplinar.
“N-a fost decât o glumă”
În ziua în care este programată cursa către Peninsulă, revizia dispusă de șeful Direcției Tehnice are loc doar de formă, stabilește ancheta ministerului. Potrivit concluziilor auditorilor, menționate în raportul 48730/2015, „în mod intenționat, Cristian Constantin L. aplică vaselină de culoare neagă pe anvelopa roții numărul trei, unde se vedea pânza, acoperind un defect/uzură vizibilă, justificându-și comportamentul prin faptul că a dorit să îi facă o glumă unui coleg de echipă, cunoscând că aeronava nu avea să plece la ora stabilită prin program”.
În cadrul acelorași concluzii, însușite de experții Ministerului Transporturilor, se stabilește că atât Cristian Constantin L. cât și colegul său, Vasile C., cel care a avizat tractarea aeronavei în afara zonei de siguranță, s-au făcut vinovați de “neîndeplinirea corespunzătoare a atribuțiilor de serviciu”.
Deși fapta are loc pe 19 iulie 2015, Comisia de cercetare discipinară se întrunește după două luni, pe 21 septembrie.
Șefii direcți ai celor doi tehnicieni, între care directorul tehnic și președintele comisiei Adrian Sandu, propun aplicarea sancțiunii de “Avertisment scris”, unul dintre consilierii juridici ai companiei, Andreea Simion, propune “Reducerea salariului de bază cu 10% pentru o perioadă de trei luni”, iar șefa Direcției de Resurse Umane, Claudia Crăița, propune “Desfacerea disciplinară a Contractului Individual de Muncă”.
Sancțiunile sunt dispuse abia în decembrie 2015, chiar în timpul controlului de la minister. Cu trei zile înainte de prescrierea faptelor, stabilită prin Codul Muncii, auditorii constată că Rapoartele de cercetare disciplinară nu sunt finalizate și încep să pună întrebări.
Concluzie control “Situație cercetări disciplinare” Direcția Tehnică
“[…]s-a pus în pericol siguranța și securitatea aeronavei în cauză […] cu consecințe grave privind securitatea patrimoniului companiei, a altor salariați, a clienților companiei și a pasagerilor dar și incidente de aviație.”
Sursa: raport 48730/2015
A doua zi, pe 17 decembrie, documentele primesc avizul comisie de anchetă.
Cei doi tehnicieni sunt sancțioanați efectiv cu o zi înainte de prescripția faptelor. Pe 18 decembrie li se reține 10 la sută din salariu de bază, pentru o perioadă de trei luni. Asta deși, subliniază același raport, “[…] de importanţa muncii personalului tehnic nenavigant […] depinde viața întregului echipaj de zbor cât şi a pasagerilor. […] lipsa de seriozitate cu care au fost tratate faptele de indisciplină, săvârşite de cei doi salariaţi care prin acţiunile lor incalificabile au putut sau ar fi putut pune în pericol siguranţa şi securitatea pasagerilor şi a aeronavei, poate avea efecte greu de cuantificat.”
Reporterii Libertatea au înaintat o cerere scrisă biroului de presă al TAROM cu privire la cei doi salariați, dacă mai sunt sau nu angajați ai companiei. Echipa de comunicare a companiei a transmis că „vom reveni cu un răspuns imediat ce vom deține totalitatea informațiilor solicitate.”

Captură raport nr. 48730/2015 – Ministerul Transporturilor, la Direcția Tehnică Tarom
Accident din cauza cauciucului, la o companie africană
Potrivit The Aviation Herald, o platformă on-line care conține informații cu privire la incidentele apărute cu precădere în spațiul public, din martie 2016 și până în iunie 2017, TAROM a înregistrat 11 probleme de natură tehnică cu aeronave aflate în program de zbor. Ultimul dintre acestea, deși nu figurează în listă, a avut loc pe 20 septembrie 2017. Pasagerii unei cursei care ar fi trebuit să decoleze din Timișoara către București au fost ținuți o oră în aeronavă, din cauza unei defecțiuni tehnice. Ulterior, membrii echipajului au cerut ca 15 pasageri să renunțe în mod voluntar la cursă. Abia după debarcarea călătorilor, aeronava de tip ATR a putut decola în siguranță către Otopeni.
În istoria incidentelor aviatice sunt extrem de rare cazurile când o aeronava este pusă în pericol de integritatea anvelopelor. Defecțiunile raportate au mențiuni care privesc trenurile de aterizare, privite în ansamblu, ca o piesă distinctă.
Totuși, de-a lungul timpului, au fost consemnate accidente fatale cauzate de un simplu cauciuc. Unul dintre acestea a avut loc pe 11 iulie 1991, în Arabia Saudită. O aeronavă a Nigeria Airways s-a prăbușit la scurt timp de la decolare. Raportul investigatorilor a concluzionat că anvelopa nu a avut suficientă presiune, s-a supraîncălzit din cauza fricțiunii cu asfaltul, și a luat foc la scurt timp după retragerea în corpul aeronavei a trenului de aterizare.
Investigația a mai stabilit că angajații Direcției Tehnice, care s-au ocupat de pregătirea aeronavei pentru zbor, nu au respectat standardele de siguranță aeronautică. 261 de persoane, cu tot cu echipaj, și-au pierdut atunci viața.
În episodul următor, Libertatea continuă seria dezvăluirilor: ce au descoperit inspectorii guvernamentali în condicile Direcției Tehnice și cum au ajuns tehnicienii TAROM să lucreze, în paralel, pentru companii aeriene concurente.(Irinel I.).
Actualitate
Schimbare de gardă în spațiu: Boeing câștigă un contract de 2 miliarde de dolari pentru sateliții MUOS
Într-o mișcare surprinzătoare care modifică peisajul furnizorilor de apărare, Space Force a desemnat compania Boeing pentru a extinde constelația de comunicații critice, preluând ștafeta de la constructorul original al sistemului.
O victorie strategică în fața rivalilor de la Lockheed Martin
Space Systems Command (SSC) a anunțat oficial atribuirea unui contract de 2 miliarde de dolari către Boeing pentru dezvoltarea și livrarea a doi noi sateliți din cadrul sistemului Mobile User Objective System (MUOS). Decizia marchează o schimbare semnificativă de direcție, Boeing reușind să se impună în fața celor de la Lockheed Martin, compania care a proiectat și construit primele cinci unități ale acestei flote orbitale.
Noul acord acoperă întregul proces, de la dezvoltare și integrare până la testarea pe orbită. Această extindere a duratei de viață a serviciului MUOS este rezultatul unei competiții strânse, începută în 2024, când ambii giganți ai industriei au primit contracte inițiale de design în valoare de 66 de milioane de dolari.
Securizarea comunicațiilor navale până în anul 2035
Noile unități spațiale sunt programate pentru lansare începând cu anii 2031 și 2032, urmând să ridice numărul total de sateliți din constelația MUOS la șapte. Această infrastructură este vitală pentru armata americană și aliații săi, oferind comunicații securizate în banda ultra-înaltă (UHF), esențiale în special pentru coordonarea forțelor navale la nivel global.
Odată cu implementarea acestor noi sateliți, sistemul va putea rămâne operațional cel puțin până în 2035. Efortul financiar este unul considerabil, bugetul estimat pentru cercetare, dezvoltare și achiziții ridicându-se la peste 2,6 miliarde de dolari până în anul 2031, reflectând importanța strategică a menținerii unei conexiuni sigure în teatrele de operațiuni.
Orizontul comercial și viitorul comunicațiilor militare
În timp ce Boeing se pregătește pentru faza de construcție, arhitectura viitoare a comunicațiilor militare ar putea suferi transformări profunde. Dincolo de investiția actuală, autoritățile militare explorează o strategie pe termen lung care ar putea implica transferul parțial sau total al misiunilor de comunicații în bandă îngustă către furnizori comerciali.
Această abordare hibridă ar putea oferi o mai mare flexibilitate și reziliență, într-un moment în care spațiul devine un domeniu din ce în ce mai contestat. Până la implementarea noilor viziuni comerciale, sateliții MUOS construiți de Boeing vor rămâne coloana vertebrală a dialogului criptat pentru forțele de intervenție rapidă.
Actualitate
O nouă frontieră pentru marina italiană: Pierroberto Folgiero anunță planurile Fincantieri pentru propulsia nucleară
Într-o mișcare strategică menită să redefinească puterea navală a Italiei, cel mai mare constructor de nave din țară explorează integrarea reactoarelor nucleare de ultimă generație, în timp ce armata studiază fezabilitatea primelor sale forțe navale propulsate atomic.
Tehnologie de ultimă generație pe mare: Proiectul Minerva și viitorul reactoarelor nucleare
Pierroberto Folgiero, CEO-ul Fincantieri, a confirmat recent interesul major al companiei pentru propulsia nucleară, subliniind că studiile actuale vizează reactoarele din generațiile a treia și a patra. Deși o implementare imediată nu este iminentă, constructorul italian caută activ parteneriate pentru a acoperi întregul lanț de valoare al acestei tehnologii complexe. Această inițiativă se aliniază cu Proiectul Minerva, lansat de Ministerul Apărării din Italia, care evaluează modul în care reactoarele nucleare mici pot asigura atât propulsia, cât și producția de energie electrică pentru navele de suprafață și submarinele viitorului. În prezent, în Europa, doar Franța, Marea Britanie și Rusia dețin astfel de capacități, însă oficialii italieni consideră că este momentul ca Roma să adopte o atitudine vizionară în acest domeniu.
Inovație sub presiune: Lecțiile din Ucraina și revoluția comunicațiilor subacvatice
Dincolo de ambițiile nucleare, Fincantieri își îndreaptă atenția către tehnologiile fără echipaj, inspirându-se din dinamica războiului din Ucraina. Folgiero a evidențiat faptul că interesul principal nu rezidă neapărat în construcția dronelor de suprafață, ci în sistemele sofisticate de comandă și control. Abilitatea de a menține legături satelitare sigure în zone fără acoperire telecom reprezintă lecția esențială preluată de pe frontul ucrainean. În acest sens, compania colaborează deja pentru integrarea tehnologiilor wireless în dronele subacvatice destinate protecției infrastructurii critice, un sector considerat esențial pentru securitatea maritimă modernă.
O singură flotă pentru Europa: Colaborarea multinațională prin programul corvetei europene
O altă prioritate pe agenda constructorului italian este consolidarea cooperării la nivel continental pentru a evita duplicarea costurilor de cercetare și producție. Programul Corvetei Europene de Patrulare (EPC), care implică Italia, Franța, Spania și Grecia, este oferit ca exemplu de succes în armonizarea cerințelor militare. Conform conducerii Fincantieri, standardizarea platformelor navale este singura cale logică pentru viitor, argumentând că nu există „valuri italiene sau franceze”, ci un singur mediu maritim care necesită soluții comune. Această abordare colaborativă urmărește să creeze nave interconectate, capabile să opereze eficient în cadrul unei arhitecturi de apărare europene integrate.
Actualitate
Schimbare de gardă în spațiu: Boeing câștigă contractul de 2 miliarde de dolari pentru noii sateliți MUOS
Într-o mișcare strategică ce reconfigurează ierarhia marilor contractori de apărare, Space Force a desemnat compania Boeing pentru construcția următoarelor două unități ale sistemului de comunicații prin satelit MUOS (Mobile User Objective System). Decizia marchează o turnură semnificativă, având în vedere că Lockheed Martin a fost partenerul istoric care a realizat primele cinci componente ale acestei constelații esențiale pentru securitatea națională.
Contractul, evaluat la 2 miliarde de dolari, vizează dezvoltarea, livrarea și testarea pe orbită a două noi platforme de comunicații în bandă îngustă. Acestea sunt programate pentru lansare nu mai devreme de anii 2031 și 2032, moment în care rețeaua MUOS va ajunge la un total de șapte sateliți activi, asigurând o acoperire globală superioară și o reziliență sporită în teatrele de operațiuni.
Continuitate și modernizare pentru comunicațiile ultra-secrete ale forțelor navale
Sistemul MUOS reprezintă coloana vertebrală a comunicațiilor securizate de frecvență ultra-înaltă (UHF) pentru armata americană și aliații săi, fiind un instrument vital în special pentru forțele navale. Deși programul a fost transferat sub tutela Space Force, importanța sa tactică rămâne neschimbată: oferă legături de date critice și comunicații vocale protejate chiar și în cele mai austere medii de luptă.
Această etapă de extindere a duratei de viață a sistemului vine după o competiție acerbă desfășurată pe parcursul ultimilor doi ani. Atât Boeing, cât și Lockheed Martin au beneficiat inițial de contracte de proiectare în valoare de 66 de milioane de dolari, însă oferta Boeing a fost cea care a convins autoritățile de achiziții să schimbe furnizorul principal pentru această fază critică a programului.
O privire spre viitor: De la investiții masive la potențiala integrare a sectorului comercial
Efortul financiar pentru susținerea acestui program este unul considerabil, reflectând prioritatea acordată supremației tehnologice în spațiu. Bugetul pentru cercetare și dezvoltare va atinge un vârf de peste 850 de milioane de dolari în anul fiscal 2027, totalizând investiții de 2,6 miliarde de dolari până în 2031. Aceste resurse sunt menite să garanteze că actuala constelație va rămâne pe deplin operațională cel puțin până în anul 2035.
Totuși, în paralel cu acest contract mamut, se prefigurează o schimbare de paradigmă. Space Force lucrează deja la o strategie pe termen lung care ar putea vedea transferul misiunilor de comunicații în bandă îngustă către furnizori comerciali. Această viziune sugerează că, deși prezentul aparține giganților industriali tradiționali, viitorul infrastructurii orbitale ar putea fi definit de agilitatea și inovația sectorului privat privatizat.
-
Exclusivacum 3 zile„Prestij” cu reacție întârziată: după ani de Maneliadă în centru, IPJ Prahova scoate din joben… 4 percheziții
-
Exclusivacum 3 zileO feuda numită MEDAT: cumetrie, falsuri și caracatița bugetarilor de lux sub mantia lui Irineu Darău (USR)
-
Exclusivacum 3 zilePrahova sub talpa clanurilor: Polițiști cu dosare la comandă, interlopi cu protecție la purtător
-
Exclusivacum 2 zileDe la „Frumușelu’ Sifon” la Maneliadă pe Bulevard: cum se eliberează trotuarul doar când vor clanurile, nu IPJ Prahova
-
Exclusivacum 4 zileCatedrala ipocriziei reformiste: Cum „reorganizarea către eficiență” ascunde dublă semnătură și epurări la Ministerul Economiei/ Documente
-
Exclusivacum 3 zileBebe-chestorul și CIRP-ul de buzunar: cum a ajuns Drăgan stăpân pe informarea publică a Poliției Române
-
Exclusivacum 5 zileFurați la stat, furați la pensie: jaf cu ștampilă oficială în lumea militarilor și polițiștilor
-
Exclusivacum 4 zileCoca-Cola Ploiești – O nouă eră în reciclarea “transparentă”: cum se reciclează banii, nu doar sticlele



