Actualitate
O NOUA „DISPARITTIE”? /SOC/PIERDERE GREA, DOAR PENTRU ROMANIA LIBERA/CEI PUTERNICI, RAMAN IN PRESA
Întrucât văd că mi-au luat-o înainte știrile de media, vă sunt dator cu niște explicații despre ce se întâmplă la România liberă.
- Da, este adevărat că am decis, de comun acord cu patronatul, să închei colaborarea cu acest ziar. Urmează o perioadă de tranziție, după care drumurile noastre se despart.
- Motive sunt mai multe, nu o să intru acum în detalii. Cert este că, după o binemeritată pauză, mă voi dedica altor proiecte. Unul jurnalistic, altul… cinematografic!
- Nu o să comentez în numele colegilor pomeniți de presă; fiecare poate să o facă după cum consideră de cuviință.
- Le mulțumesc, pe această cale, tuturor celor care m-au însoțit în aventura nebunească de a relansa România liberă la 140 de ani de la prima apariție. Și dumneavoastră, celor care ne citiți!
- Stați fără grijă, nu dispar nicăieri, mă puteți urmări în continuare. Deocamdată, aici și pe B1 TV. (Irinel I.).
Sabin Orcan, Mircea Marian, Catalin Prisacariu si ceilalti sefi de la Romania libera au decis sa paraseasca ziarul: e iminenta o „restructurare masiva”, directorul editorial – vizat ¬Sefii echipei editoriale a ziarului Romania libera au anuntat marti redactia ca isi dau demisia, pe fondul intentiei patronatului de a face restructurari masive ce-l vizeaza si pe directorul editorial Sabin Orcan, potrivit informatiilor HotNews.ro. Mai multi reprezentanti au confirmat pentru HotNews.ro aceasta decizie, ce urmeaza sa fie aplicata dupa ce patronul va anunta schimbarile dorite intr-un comunicat oficial si dupa ce vor expira preavizele fiecaruia. Despre valul de plecari a scris si Paginademedia.ro.
Potrivit jurnalistilor contactati de HotNews.ro, este vorba despre intreaga echipa de conducere a ziarului. Cotidianul este condus, in prezent, de:
- Sabin Orcan – director editorial
- Razvan Chiruta – redactor-sef
- Catalin Prisacariu – redactor-sef adjunct
- Petre Badica, Mihai Duta, Sabina Fati, Mircea Marian, Silviu Sergiu – senior editori
Cotidianul este detinut in prezent de Alexander Adamescu, fiul lui Dan Adamescu.
Potrivit surselor HotNews.ro, patronatul doreste, invocand ratiuni economice, schimbari masive in echipa redactionala si plecarea lui Sabin Orcan. Sabin Orcan declarase insa pentru Paginademedia.ro ca „ma despart in mod amiabil de ziar, cu acordul partilor. Urmeaza sa ma dedic altor proiecte”.
Alti jurnalisti din conducere au spus pentru HotNews.ro ca si-au anuntat decizia de a demisiona, dar ca nu doresc sa comenteze momentan, pana cand patronatul va da un comunicat oficial, asteptat „astazi sau maine”.
Unii dintre demisionari au declarat pentru HotNews.ro ca pleaca:
- Mircea Marian: „Voi pleca de la Romania libera impreuna cu Sabin Orcan, care a fost cel mai bun sef pe care l-am avut in ultimii ani”.
- Catalin Prisacariu: „Patronatul vrea restructurare masiva, Sabin s-a opus. In conditiile acestea, au decis sa intrerupa colaborarea. Noi ceilalti am decis sa pastram echipa si sa vedem ce facem mai departe. Dar e clar ca nu mai puteam ramane aici”.
Actualitate
Sardinia: Acolo unde piloții de vânătoare învață să gândească, nu doar să zboare
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală
Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
-
Exclusivacum 4 zileBurcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Exclusivacum 22 de oreCircul Teoroc își joacă ultima reprezentație: Lacrimi sindicale pentru „Finu” și un grad de chestor confiscat de la obraz!
-
Ancheteacum 4 zileANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 2 zileBăicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 4 zilePenitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 3 zileProtest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 12 oreFamilia Teoroc: De la padoc de lux la circ de strada – Râsul plânsului în sistemul penitenciar! (Ediția cu polițiști santajați și vuvuzele sub frică)
-
Exclusivacum o ziPenitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi



