Actualitate
Scrisoare (foarte) deschisă adresată domnului Hans G. Klemm, ambasadorul Statelor Unite ale Americii în România
Domnule ambasador,
Vă adresez această scrisoare în dubla calitate de cetăţean şi jurnalist român şi american, stabilit la New York în urmă cu 28 de ani. Ca orice persoană cu dublă cetăţenie, dar şi ca jurnalist, editor şi fondator al celui mai vechi ziar de limba română în activitate la New York, „New York Magazin – Romanian-American News“, urmăresc cu atenţie viaţa politică, social-economică şi cultural din ţara mea de origine, România, dar şi cea din ţara de adopţie, Statele Unite, unde am solicitat (şi primit) azil politic în luna februarie 1989.
Iubesc ambele ţări deopotrivă, căci România este locul unde m-am născut şi am fost educat, iar America mi-a întins mâna într-un moment dificil al vieţii mele şi pentru asta îi voi fi recunoscător tot restul vieţii. Dar să trec la subiectul acestei scrisori.
Domnule ambasador,
Consider că ieşirile Dvs. publice, partizane şi lipsite de o cunoaştere profundă a realităţilor româneşti, nu sunt compatibile cu misiunea încredinţată de fostul preşedinte Barack Obama şi de actualul preşedinte Donald Trump.
Nu cunosc un alt ambasador american într-o ţară membră a Uniunii Europene şi a Alianţei Nord-Atlantice, cum este cazul României, care să intervină în viaţa politică în modul în care o faceţi Dvs., mai ales că aşa-zisa luptă anticorupţie în România, de care sunteţi atât de preocupat, a devenit o perdea de fum sub care se ascund infracţiuni niciodată semnalate în intervenţiile Dvs.
Cazul cel mai recent îl reprezintă denunţul fostului ministru al Societăţii Informaţionale şi al Comunicaţiilor, Gabriel Sandu, în care doi foşti ambasadori americani în România, Nicholas Taubman şi Mark Gitenstein, sunt acuzaţi că au participat la mega-escrocheria Microsoft, unde statul român a fost păgubit de zeci de milioane de euro, cu complicitatea unor înalţi demnitari români – inclusiv a fostului preşedinte Traian Băsescu!
În aceste condiţii, dacă tot v-aţi implicat în lupta anticorupţie şi în apărarea statului de drept în România, lucru nepermis pentru un diplomat străin, aşteptam de la Dvs. o reacţie pe măsura gravităţii faptelor semnalate în denunţul fostului ministru Gabriel Sandu.
Domnule ambasador,
În finalul acestui mesaj, îmi permit să vă întreb dacă Departamentul de Stat, Congresul SUA şi actualul preşedinte Donald Trump, pe care l-am susţinut personal în campania prezidenţială din 2016, au cunoştinţă despre marile dosare de corupţie în care au fost (sau sunt) implicaţi înalţi oficiali americani şi români.
Cât despre intervenţiile Dvs. publice, consider că ele alimentează sentimentul antiamerican în România şi aduc un deserviciu relaţiilor dintre cele două ţări prietene şi partenere. Mi-am permis să fac aceste observaţii din dorinţa de a contribui cu un punct de vedere la o evaluare corectă a modului în care vă implicaţi – poate cu cele mai bune intenţii – într-o chestiune sensibilă cum este anticorupţia, dar care îi priveşte deopotrivă atât pe români cât şi pe americani.
Cu stimă, Grigore L. Culian
New York, 29 septembrie 2017
Actualitate
Sardinia: Acolo unde piloții de vânătoare învață să gândească, nu doar să zboare
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală
Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
-
Exclusivacum 4 zileBurcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Exclusivacum 22 de oreCircul Teoroc își joacă ultima reprezentație: Lacrimi sindicale pentru „Finu” și un grad de chestor confiscat de la obraz!
-
Ancheteacum 4 zileANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 2 zileBăicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 4 zilePenitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 3 zileProtest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 12 oreFamilia Teoroc: De la padoc de lux la circ de strada – Râsul plânsului în sistemul penitenciar! (Ediția cu polițiști santajați și vuvuzele sub frică)
-
Exclusivacum o ziPenitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi



