Actualitate
DENUNTATORII DE SERVICIU AI DNA AU FOST TRIMISI IN JUDECATA

În cauzele mediatizate prin comunicatele nr. 340 din 10 aprilie 2017 și nr. 912 din 26 septembrie 2017, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus trimiterea în judecată, a inculpaților:
SANDU GABRIEL, aflat în executarea unei pedepse privative de libertate, la data faptei ministru al Comunicațiilor și Societății Informaționale, pentru infracțiunea de abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul,
FLORICĂ CLAUDIU IONUȚ, la data faptelor reprezentant al D.Con-Net AG, cercetat sub control judiciar pentru săvârșirea infracțiunilor de:
– instigare la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit,
– spălare a banilor (2 fapte),
PESCARIU DINU MIHAIL, la data faptelor reprezentant al D.Con-Net AG, cercetat sub control judiciar pentru săvârșirea infracțiunilor de:
– instigare la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit,
– spălare a banilor,
TATOMIR CĂLIN, la data faptelor director general Microsoft România SRL, cercetat sub control judiciar pentru săvârșirea infracțiunilor de:
– complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit,
– spălare a banilor.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În condițiile în care, în luna aprilie 2009 expira contractul comercial privind închirierea de licențe Microsoft nr. 0115RO/15.04.2004, inculpatul Sandu Gabriel, în calitate de ministru al Comunicațiilor și Societății Informaționale, cu încălcarea dispozițiilor legale și la instigarea inculpaților Florică Claudiu Ionuț și Pescariu Dinu Mihail, a depus diligențele necesare pentru încheierea unui nou contract de închiriere software.
Acest lucru nu se putea realiza decât prin organizarea unei licitații publice în condițiile OUG 34/2006 privind achizițiile publice.
În acest context, inculpații Pescariu Dinu Mihail și Florică Claudiu Ionuț, în calitate de reprezentanți în fapt/drept ai societății D.Con.Net AG, pentru a fi favorizați în câștigarea licitației publice, prin intermediul unui om de afaceri, au luat legătura cu ministrul de la acea vreme, Sandu Gabriel, căruia i-au și plătit în acest scop suma de 2.196.035 euro (pentru aceste fapte, prin Sentința nr. 258/24.03.2016 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Penală, în dosarul nr. 1191/1/2015, au fost condamnați Cocoș Dorin și Sandu Gabriel pentru trafic de influență).
În urma înțelegerii avute de Pescariu Dinu Mihail și Florică Claudiu Ionuț cu ministrul Sandu Gabriel, acesta din urmă a aprobat documentația de atribuire aferentă procedurii de licitație deschisă, inițiată pentru „Achiziționarea dreptului de utilizare de produse software prin închiriere cu opțiune de cumpărare”. Documentația care a stat la baza licitației (referat de necesitate și caiet de sarcini) conținea condiții restrictive nejustificate de participare la licitația organizată de către MCSI, fiind favorizată în acest mod D.Con-Net AG, în calitate de lider al unei asocieri din pare făcea parte și firma Dim Soft SRL.
De asemenea, prin răspunsurile la solicitările de clarificări formulate în cadrul procedurii de licitație, inculpatul Sandu Gabriel a menținut condițiile restrictive prin care să fie favorizată D.Con-Net AG.
Astfel, s-au impus condiții conform cărora participante la licitație puteau să fie doar firme care avuseseră încheiate contracte de un anumit tip și peste o anumită valoare și care să fi fost executate în România, în ultimii trei ani. Condițiile respective erau îndeplinite de o singură societate din lume, respectiv Dim Soft SRL.
În vederea stabilirii condițiilor restrictive de participare la licitație prin care să fie favorizată asocierea D.Con-Net AG din care făcea parte firma Dim Soft SRL, inculpatul Florică Claudiu Ionuț a avut mai multe întâlniri cu Sandu Gabriel pentru a-i transmite acele condiții restrictive care să fie inserate în caietul de sarcini.
La favorizarea D.Con-Net AG în câștigarea licitației, s-a implicat și Tatomir Călin, directorul general Microsoft România la acel moment, prin cooptarea firmei SC Dim Soft SRL în cadrul asociației de firme care urma să participe și să câștige licitația publică. Acesta a contribuit și la stabilirea acelor condiții restrictive pe care să le îndeplinească doar firma cooptată de el în cadrul asocierii.
Sprijinul acordat de către Tatomir Călin firmei D.Con-Net AG, lider al asocierii, a rezultat și din faptul că acesta a refuzat să transmită către un alt potențial participant la licitație, o scrisoare de confirmare din partea producătorului privind acordul acestuia pentru livrarea orelor de consultanță și suport (aceasta fiind una dintre cerințele restrictive impuse în documentația de atribuire).
În urma câștigării licitației publice, a fost încheiat contractul de furnizare de produse nr. 35/09.09.2009 dintre MCSI și consorțiul D.Con-Net AG, în calitate de lider al asocierii. Din asociere făcea parte și Dim Soft S.R.L. Valoarea totală a contractului reprezentând suma ce trebuia plătită de minister era de 90.182.344,76 euro.
Prejudiciul reținut este în sumă de 51.396.344,76 euro și reprezintă diferența dintre suma plătită de Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale (90.182.344,76 euro) și suma care a fost facturată de către furnizorul de licențe către S.C. Dim Soft S.R.L. (38.786.000 euro). Totodată, a fost creat în același cuantum un folos necuvenit în favoarea D.Con-Net AG.
În perioada septembrie – octombrie 2009, din folosul patrimonial obținut în mod abuziv de către D.Con-Net AG ca urmare a câștigării licitației publice (în sumă totală de 51.396.344,76 euro), au fost plătite către Microsoft România S.R.L. orele de consultanță și suport subcontractate către această societate.
În continuare, din dispoziția inculpatului Tatomir Călin, Microsoft România S.R.L. a subcontractat în mod fictiv cea mai mare parte a orelor de consultanță și suport către societățile controlate de acesta și inculpatul Florică Claudiu Ionuț, scopul subcontractării fiind acela de a ascunde originea ilicită a sumei de 11.930.096,98 lei, reprezentând o parte din folosul patrimonial necuvenit obținut din infracțiunea de abuz în serviciu de către D.Con-Net AG.
Din totalul sumei de 11.930.096,98 lei, disimulată în maniera de mai sus, suma de 4.109.224,57 lei, a fost însușită de inculpatul Tatomir Călin, iar diferența de 7.820.872,41 lei, a fost însușită de inculpatul Florică Claudiu Ionuț, ambele persoane cunoscând faptul că banii respectivi reprezentau o parte din folosul patrimonial necuvenit obținut din infracțiunea de abuz în serviciu de către D.Con-Net AG, în urma câștigării licitației publice.
În aceeași perioadă, în scopul de a ascunde originea ilicită a sumei de 18.153.058 euro, reprezentând o parte din folosul patrimonial obținut în aceeași manieră, inculpații Florică Claudiu Ionuț și Pescariu Dinu Mihail au dispus transferarea respectivei sume din contul D.Con-Net AG, societate controlată de cei doi inculpați, în contul unei societăți offshore, înființată și controlată de acesta din urmă.
Pentru a crea aparența de legalitate a transferului respectiv a fost încheiat în mod fictiv un contract de suport tehnic și help-desk, în valoare de 18.153.058 euro, între D.Con-Net AG, în calitate de client, și firma respectivă, în calitate de consultant, prin care consultantul era dispus să presteze servicii IT și suport tehnic în conformitate cu prevederile contractului nr.35/09.09.2009 semnat de D.Con-Net AG cu Ministerul Comunicațiilor și Societății Informațiale.
Ulterior, în perioada octombrie 2009 – februarie 2010, Pescariu Dinu Mihail a transferat într-un cont personal deschis la o bancă elvețiană suma de 9.620.000 euro, deși cunoștea faptul că aceasta reprezenta o parte din folosul patrimonial necuvenit obținut din infracțiunea de abuz în serviciu de către D.Con-Net AG, în maniera de mai sus.
În cauză s-a dispus măsura asigurătorie a sechestrului asupra unor bani aflați în conturi bancare, bunuri și părți sociale, ce aparțin inculpaților.
Dosarul a fost trimis spre judecare Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu propunere de a se menține măsurile preventive și asigurătorii dispuse în cauză.
Față de Stănescu Ion Adrian și Săvulescu Andrei, procurorii anticorupție au dispus soluția clasării.
Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
-
Exclusivacum 3 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum o zi
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 3 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 5 ore
Circul Teoroc își joacă ultima reprezentație: Lacrimi sindicale pentru „Finu” și un grad de chestor confiscat de la obraz!
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 18 ore
Penitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi