Actualitate
DNA Ploieşti se face că-l cercetează pe Portocală

România TV a intrat în posesia unui document care arată cum se face DNA Ploieşti că-l cercetează pe procurorul Mircea Negulescu, zis Portocală.
Documente atasate:
Procurorii Parchetului General au pe masă trei dosare în care este ceretat fostul procuror Mircea Negulescu, zis ”Portocală”. Cele trei dosare au fost înregistrate după ce mai multe persoane au făcut plângeri împotriva fostului magistrate care a fost exclus din Justiție în urma unor interceptări care prezentau detalii despre modul în care își făcea dosarele, dar toate au rămas la stadiu de „cercetare”. România TV a dezvăluit în ultimele zile episoade halucinante din abuzurile procurorului Negulescu.
Andreea Cosma a dezvăluit la România TVcum a debutat relaţia cu celebrul procuror Mircea Negulescu şi cum a fost supusă la presiunile acestuia.
Inspecţia Judiciară a dat publicităţii vineri raportul întocmit în urma controlului tematic făcut la DNA Ploieşti în privinţa activităţii procurorului Mircea Negulescu, după ce în spaţiul public au apărut înregistrări în care acesta discuta cu soţia unui inculpat, concluziile controlului fiind că ”nu se identifică propuneri de formulat de către Inspecţia Judiciară, în considerarea aspectului că la nivelul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Ploieşti nu au fost identificate disfuncţii, privind exerciţiul atribuţiilor profesionale în cauze penale sau manifestări ale procurorului, care să aducă atingere standardelor de conduită impuse magistraţilor în timp ce acesta a activat în cadrul acestei structuri de parchet”.
Procurorul Negulescu a fabricat prejudiciile în trei mari dosare: Lukoil, Chiliman şi Cosma
Luju.ro prezinta trei cazuri uluitoare in care vestitul anchetator de elita Portocala de la Ploiesti a raportat, cu mandrie patriotica, depasirea planului de prejudicii la hectar si care au fost desfiintate de instantele de judecata.
Spre exemplu, in faimoasa cauza Lukoil, care i-a si adus promovarea la DNA, Mircea Negulescu scria, negru pe alb, ca statul ar fi fost pagubit cu 1,8 miliarde euro. Instanta, insa, a restituit dosarul, intre altele, pentru „nedescrierea modului de calcul al prejudiciului”.
Iar in dosarul lotului Chiliman, ca sa dea bine la popor, un imprumut de 67.000 euro a fost completat, ca prejudiciu, cu inca patru zero-uri. Nu in ultimul rand, dupa ce a umflat aproape toata familia liderului PSD Prahova Mircea Cozma, a mers pe mai modesta suma de 6 milioane lei; condamnarea pe fond, contestata de inculpati, a venit pe aproximativ jumatate din bani, iar sase expertize contabile diferite sustin ca nu exista faptic prejudiciu.
Cazul Andrei Chiliman – prejudiciu demential, umflat cu patru “0”-ouri
Un alt dosar instrumentat de procurorul Mircea Negulescu, care in vara lui 2015 a fost promovat de la PCA Ploiesti, la DNA Ploiesti (individul a pasat continuu dosare de la parchetul curtii de apel, la DNA Ploiesti) a fost cel privind pe fostul primar al Sectorului 1 Andrei Chiliman, pe Vlad Moisescu (fiul fostului presedinte al ICCJ) si altii, care au fost acuzati de producerea unor pretinse prejudicii rezultate din atribuirea de-a lungul anilor unor contracte locale. Culmea, DNA Ploiesti a pus sechestru pe averea acuzatilor pana la concurenta sumei de 670 milioane euro, pe care anchetatorii au calculat-o ca prejudiciu pornind de la un contract de imprumut intre soacra si sotia lui Vlad Moisescu, care cica ar fi ascuns banii “furati”. Era evident ca acuzatii nu puteau sa aiba o asemenea suma, nici nu aveau cum sa-i detina fizic intrucat ar insemna sa fi umplut un camion de bancnote pentru transportul lor, insa presa a fost intoxicata cu aceasta informatie fantasmagorica, iar sechestrele, culmea, s-au instituit.
Lotul Chiliman a fost retinut de procurorii DNA Ploiesti, dar la instanta s-au decis numai controale judiciare, in locul arestarilor cerute de procurori. In realitate, contractul de imprumut gasit se referea la o suma de 67.000 euro. De unde au aparut patru “0”-uri in plus, si cum s-au putut stabili un asemenea prejudiciu acadabrand, cu instituire de sechestre, cu efectul intoxicarii opiniei publice, poate cineva va raspunde intr-o zi.
Cazul Mircea Cosma – prejudiciu inventat de DNA, contrazis de Curtea de Conturi, experti si chiar de instanta
Un al caz inceput de procurorul Mircea Negulescu si pasat conducerii DNA Ploiesti in 2015, cand era aproape gata, l-a vizat pe fostul presedinte al Consiliului Judetean Prahova Mircea Cosma, vicepresedinte al PSD. Rechizitoriul a fost semnat de Lucian Onea, seful DNA Ploiesti si procurorul Giluela Deaconu (cei doi fiind cumetri, adica nas – fin). Lui Mircea Cosma i s-a pus in carca un asa-zis abuz in serviciu legat de incheierea contractelor aferente lucrarilor de modernizare a drumului DJ 101 Buda – Nedelea din imprejurimile Ploiestiului, pentru care s-a stabilit un pretins prejudiciu de 6 milioane ron cu ajutorul specialistului DNA Vladimir Tulea (fost contabil la CAP Draganesti).
Acest dosar in care Mircea Cosma si altii au fost condamnati la fond este uluitor vazut din prisma prejudiciului deoarece:
-CJ Prahova a aprobat modernizarea drumului alocand suma de 11,4 milioane lei;
-Valoarea contractata la licitatie a fost de 7,3 milioane lei;
-Suplimentarea contractului a fost de 1,4 milioane lei, deci valoarea totala a modernizarii a costat 8,8 milioane lei;
-Au fost economisiti asadar 2,6 milioane lei, intrucat drumul a costat 8,8 milioane lei, in loc de 11,4 milioane lei cat a fost alocarea aprobata de consiliul judetean;
Mai mult, probele de la dosar arata ca prejudiciul apare ca fiind unul inventat la nivelul parchetului deoarece:
-Prejudiciul calculat de specialistul DNA Vladimir Tulea a fost de 6,1 milioane lei;
-In Rechizitoriu s-a trecut inexplicabil valoarea prejudiciului de 6 milioane lei;
-Curtea de Conturi nu a constatat prejudiciu;
-Expertiza extrajudiciara nu a constatat prejudiciu;
-patru expertize contabile cerute de judecatorii ICCJ nu au constatat prejudiciu;
-o alta expertiza contabila ceruta de ICCJ nu a constatat prejudiciu;
-condamnarea lui Mircea Cosma la fond (nedefinitiva) s-a dat pe abuz in serviciu stabilindu-i-se un prejudiciu de 3,6 milioane lei, care nu reiese din nicio expertiza favorabila sau contrarie aflata la dosar.( Cerasela N.).
Actualitate
Australia achiziționează torpile MK-48 pentru modernizarea flotei sale submarine
Actualitate
Forțele Spațiale ale SUA: Priorități aliniate cu administrația Trump în fața unor reduceri bugetare
Actualitate
UE exclude SUA din pachetul de finanțare SAFE de 150 de miliarde de euro: drumul spre autonomia strategică

Inițiativa SAFE, parte a programului Readiness 2030, marchează o schimbare semnificativă în politica de apărare europeană, prioritizând reînarmarea și reducerea dependenței de Washington.
Uniunea Europeană a exclus Statele Unite din accesul la noul pachet de finanțare de 150 de miliarde de euro (163 de miliarde de dolari) pentru acțiuni de securitate în Europa (SAFE), demonstrând angajamentul său față de autonomia strategică, reînarmarea accelerată și o mai mică dependență de Statele Unite pentru armament. Inițiativa SAFE face parte din programul mai amplu Readiness 2030, anunțat de Comisia Europeană. Finanțarea se va realiza prin intermediul piețelor de capital, iar fondurile vor fi redistribuite statelor membre sub formă de împrumuturi, în funcție de cerere și de planurile naționale de înarmare.
Autonomie strategică și achiziții comune
SAFE va permite statelor membre să își mărească semnificativ investițiile în apărare prin achiziții comune din industria europeană de apărare, concentrându-se pe capabilitățile prioritare. Acest lucru va contribui la interoperabilitate, predictibilitate și reducerea costurilor pentru o bază industrială europeană de apărare puternică. Achizițiile comune SAFE necesită implicarea a cel puțin două țări, una dintre acestea fiind membră UE. Pe lângă statele membre UE, sunt eligibile Ucraina, țările Asociației Europene a Liberului Schimb (EFTA) – Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția – și țările Spațiului Economic European (SEE). SUA și Regatul Unit sunt excluse.
Îndoieli privind dependența de sistemele de armament americane
Decizia de a exclude SUA reflectă îngrijorările legate de independența operațională a unor sisteme de armament americane, precum avioanele de luptă F-35. Vicepreședintele Comisiei Europene, Kaja Kallas, a subliniat necesitatea ca armata să aibă „mâini libere” în situații de criză, sugerând limitări impuse de utilizarea armelor străine.
Pachetul ReArm Europe și noul document alb de apărare
SAFE reprezintă o parte importantă din pachetul ReArm Europe de 800 de miliarde de euro, restul urmând să fie alocat în patru ani printr-o clauză de excepție pentru bugetele naționale de apărare, până la maximum 1,5% din PIB. Noul document alb de apărare al UE se concentrează pe închiderea decalajelor de capacitate, consolidarea bazei industriale de apărare, sprijinirea Ucrainei și creșterea rapidă a gradului de pregătire până la sfârșitul deceniului. Documentul evidențiază ritmul accelerat al retragerii aliaților tradiționali, inclusiv SUA, de pe scena europeană, subliniind decizia ca fiind mai rapidă decât anticipat. Acest lucru este corelat cu declarațiile pro-ruse ale președintelui Donald Trump, precum și cu suspendarea ajutorului militar și a schimbului de informații cu Ucraina.
Priorități și proiecte viitoare
Printre decalajele de capacitate vizate se numără sistemele de apărare aeriană și antirachetă, munițiile, sistemele anti-drone, dronele, echipamentele de război electronic și tehnologiile emergente precum inteligența artificială și calculul cuantic. Documentul propune o serie de proiecte comune de apărare, detaliile urmând a fi stabilite ulterior de statele membre. Comisarul european pentru apărare și spațiu, Andrius Kubilius, a menționat că Consiliul European își propune să prezinte opțiuni pentru proiecte comune de apărare statelor membre în jurul lunii iunie. Documentul subliniază importanța programelor collaborative pentru a accelera livrarea echipamentelor și pentru a spori capacitatea de producție a industriei europene de apărare. Kubilius a evitat să ofere ținte precise pentru cheltuielile de apărare ale statelor membre, sugerând totuși că o cotă de peste 2% din PIB este în concordanță cu un „nou nivel de ambiție”.
-
Exclusivacum 4 zile
Scandal electoral în penitenciar: Acuzații grave de manipulare și presiuni
-
Exclusivacum 2 zile
Haos și bădărănie în Penitenciarul Botoșani: un ofițer ANP jignit de colegi
-
Exclusivacum 3 zile
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, vizită inedită la Penitenciarul Deva: un semnal puternic pentru reforma sistemului penitenciar
-
Exclusivacum 2 zile
Un milion de euro pentru plimbări în parc: Luxul de la ANP în contrast cu realitatea din penitenciare
-
Exclusivacum 4 zile
Muntele corupției: Iepuri și capcane în Vălenii de Munte
-
Exclusivacum 2 zile
Castelul de cărți de joc in scandalul White Tower & City Gate-Rețeaua de corupție imobiliară: Milioane furate, acte fără număr
-
Exclusivacum 4 zile
Scenariul fraudelor imobiliare: Figuri si umbre în dosarul White Tower & City Gate
-
Exclusivacum 3 zile
Mandat eșuat al ANP în asigurarea siguranței penitenciarelor