Actualitate
DNA Ploieşti se face că-l cercetează pe Portocală
România TV a intrat în posesia unui document care arată cum se face DNA Ploieşti că-l cercetează pe procurorul Mircea Negulescu, zis Portocală.
Documente atasate:
Procurorii Parchetului General au pe masă trei dosare în care este ceretat fostul procuror Mircea Negulescu, zis ”Portocală”. Cele trei dosare au fost înregistrate după ce mai multe persoane au făcut plângeri împotriva fostului magistrate care a fost exclus din Justiție în urma unor interceptări care prezentau detalii despre modul în care își făcea dosarele, dar toate au rămas la stadiu de „cercetare”. România TV a dezvăluit în ultimele zile episoade halucinante din abuzurile procurorului Negulescu.
Andreea Cosma a dezvăluit la România TVcum a debutat relaţia cu celebrul procuror Mircea Negulescu şi cum a fost supusă la presiunile acestuia.
Inspecţia Judiciară a dat publicităţii vineri raportul întocmit în urma controlului tematic făcut la DNA Ploieşti în privinţa activităţii procurorului Mircea Negulescu, după ce în spaţiul public au apărut înregistrări în care acesta discuta cu soţia unui inculpat, concluziile controlului fiind că ”nu se identifică propuneri de formulat de către Inspecţia Judiciară, în considerarea aspectului că la nivelul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Ploieşti nu au fost identificate disfuncţii, privind exerciţiul atribuţiilor profesionale în cauze penale sau manifestări ale procurorului, care să aducă atingere standardelor de conduită impuse magistraţilor în timp ce acesta a activat în cadrul acestei structuri de parchet”.

Procurorul Negulescu a fabricat prejudiciile în trei mari dosare: Lukoil, Chiliman şi Cosma
Luju.ro prezinta trei cazuri uluitoare in care vestitul anchetator de elita Portocala de la Ploiesti a raportat, cu mandrie patriotica, depasirea planului de prejudicii la hectar si care au fost desfiintate de instantele de judecata.
Spre exemplu, in faimoasa cauza Lukoil, care i-a si adus promovarea la DNA, Mircea Negulescu scria, negru pe alb, ca statul ar fi fost pagubit cu 1,8 miliarde euro. Instanta, insa, a restituit dosarul, intre altele, pentru „nedescrierea modului de calcul al prejudiciului”.
Iar in dosarul lotului Chiliman, ca sa dea bine la popor, un imprumut de 67.000 euro a fost completat, ca prejudiciu, cu inca patru zero-uri. Nu in ultimul rand, dupa ce a umflat aproape toata familia liderului PSD Prahova Mircea Cozma, a mers pe mai modesta suma de 6 milioane lei; condamnarea pe fond, contestata de inculpati, a venit pe aproximativ jumatate din bani, iar sase expertize contabile diferite sustin ca nu exista faptic prejudiciu.
Cazul Andrei Chiliman – prejudiciu demential, umflat cu patru “0”-ouri
Un alt dosar instrumentat de procurorul Mircea Negulescu, care in vara lui 2015 a fost promovat de la PCA Ploiesti, la DNA Ploiesti (individul a pasat continuu dosare de la parchetul curtii de apel, la DNA Ploiesti) a fost cel privind pe fostul primar al Sectorului 1 Andrei Chiliman, pe Vlad Moisescu (fiul fostului presedinte al ICCJ) si altii, care au fost acuzati de producerea unor pretinse prejudicii rezultate din atribuirea de-a lungul anilor unor contracte locale. Culmea, DNA Ploiesti a pus sechestru pe averea acuzatilor pana la concurenta sumei de 670 milioane euro, pe care anchetatorii au calculat-o ca prejudiciu pornind de la un contract de imprumut intre soacra si sotia lui Vlad Moisescu, care cica ar fi ascuns banii “furati”. Era evident ca acuzatii nu puteau sa aiba o asemenea suma, nici nu aveau cum sa-i detina fizic intrucat ar insemna sa fi umplut un camion de bancnote pentru transportul lor, insa presa a fost intoxicata cu aceasta informatie fantasmagorica, iar sechestrele, culmea, s-au instituit.
Lotul Chiliman a fost retinut de procurorii DNA Ploiesti, dar la instanta s-au decis numai controale judiciare, in locul arestarilor cerute de procurori. In realitate, contractul de imprumut gasit se referea la o suma de 67.000 euro. De unde au aparut patru “0”-uri in plus, si cum s-au putut stabili un asemenea prejudiciu acadabrand, cu instituire de sechestre, cu efectul intoxicarii opiniei publice, poate cineva va raspunde intr-o zi.
Cazul Mircea Cosma – prejudiciu inventat de DNA, contrazis de Curtea de Conturi, experti si chiar de instanta
Un al caz inceput de procurorul Mircea Negulescu si pasat conducerii DNA Ploiesti in 2015, cand era aproape gata, l-a vizat pe fostul presedinte al Consiliului Judetean Prahova Mircea Cosma, vicepresedinte al PSD. Rechizitoriul a fost semnat de Lucian Onea, seful DNA Ploiesti si procurorul Giluela Deaconu (cei doi fiind cumetri, adica nas – fin). Lui Mircea Cosma i s-a pus in carca un asa-zis abuz in serviciu legat de incheierea contractelor aferente lucrarilor de modernizare a drumului DJ 101 Buda – Nedelea din imprejurimile Ploiestiului, pentru care s-a stabilit un pretins prejudiciu de 6 milioane ron cu ajutorul specialistului DNA Vladimir Tulea (fost contabil la CAP Draganesti).
Acest dosar in care Mircea Cosma si altii au fost condamnati la fond este uluitor vazut din prisma prejudiciului deoarece:
-CJ Prahova a aprobat modernizarea drumului alocand suma de 11,4 milioane lei;
-Valoarea contractata la licitatie a fost de 7,3 milioane lei;
-Suplimentarea contractului a fost de 1,4 milioane lei, deci valoarea totala a modernizarii a costat 8,8 milioane lei;
-Au fost economisiti asadar 2,6 milioane lei, intrucat drumul a costat 8,8 milioane lei, in loc de 11,4 milioane lei cat a fost alocarea aprobata de consiliul judetean;
Mai mult, probele de la dosar arata ca prejudiciul apare ca fiind unul inventat la nivelul parchetului deoarece:
-Prejudiciul calculat de specialistul DNA Vladimir Tulea a fost de 6,1 milioane lei;
-In Rechizitoriu s-a trecut inexplicabil valoarea prejudiciului de 6 milioane lei;
-Curtea de Conturi nu a constatat prejudiciu;
-Expertiza extrajudiciara nu a constatat prejudiciu;
-patru expertize contabile cerute de judecatorii ICCJ nu au constatat prejudiciu;
-o alta expertiza contabila ceruta de ICCJ nu a constatat prejudiciu;
-condamnarea lui Mircea Cosma la fond (nedefinitiva) s-a dat pe abuz in serviciu stabilindu-i-se un prejudiciu de 3,6 milioane lei, care nu reiese din nicio expertiza favorabila sau contrarie aflata la dosar.( Cerasela N.).
Actualitate
Sardinia: Acolo unde piloții de vânătoare învață să gândească, nu doar să zboare
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală
Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
-
Exclusivacum 3 zileBurcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 4 zileANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Exclusivacum 13 oreCircul Teoroc își joacă ultima reprezentație: Lacrimi sindicale pentru „Finu” și un grad de chestor confiscat de la obraz!
-
Administratieacum 2 zileBăicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 4 zilePenitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 3 zileProtest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 3 zileJilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum o ziPenitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi



