Actualitate
Kovesi, un nou record/15 afirmaţii false, parţial false, confuze, inexacte sau contradictorii. Distorsionarea şi contorsionarea realităţilor factuale la fiecare 3 minute şi un pic

Un procuror şef al unei instituţii de luptă anticorupţie nu poate minţi sau induce în eroare opinia publică. Un interviu de 50 minute ce a cuprins 15 afirmaţii false, parţial false, confuze, inexacte sau contradictorii. Distorsionarea şi contorsionarea realităţilor factuale la fiecare 3 minute şi un pic.
*Despre participarea în lucrările comisiei parlamentare de anchetă
- LCK: “Aşa cum am procedat şi în 2007, când eram Procuror General. Nu există nicio prevedere legală în baza căreia un procuror să fie obligat să meargă să dea explicaţii în Parlament. Atunci am cerut punctul de vedere al CSM, s-a dat o hotărâre de principiu. Acelaşi lucru am făcut şi acum.”
Afirmaţie parţial falsă
Realitate: Deşi CSM nu a instituit în 2007 obligativitatea prezenţei în comisiile parlamentare, aceeaşi hotărâre a CSM din 2007 invocată şi în 2017 stipulează următoarele: “s-a hotarat ca, in mod exceptional, pot participa in calitate de invitati la Comisiile parlamentare atunci cand este necesara clarificarea unor aspecte de natura tehnica sau a unor informatii de interes public.”
Link Hotărârea CSM 2007, punctul 12
https://www.juridice.ro/…/exclusiv-sedintele-csm-din-24-mai…
- LCK: “Ca atare, potrivit legii, eu nu mă pot prezenta undeva, într-o comisie de anchetă care nu are atribuţii să ancheteze activitatea profesională pe care eu am desfăşurat-o sau o desfăşor. (…) Nu există nicio obligaţie legală de a te prezenta în calitate de martor sau altă calitate la o altă comisie de anchetă”
Afirmaţie falsă
Realitate: Decizia 430 din 2017 a CCR, punctul 43: “Persoanele care sunt invitate, respectiv cele care reprezintă, în virtutea funcției lor de conducere autorități/instituții publice ce nu se află sub control parlamentar, care, în considerarea principiului colaborării loiale între instituțiile/autoritățile statului, au obligația să ia parte la lucrările comisiei în toate cazurile și indiferent de obiectul anchetei parlamentare ”. CCR decide în numele legii iar decizia e definitivă şi general obligatorie pentru toate instituţiile statului.
Link Decizie CCR 430 din 2017
https://www.ccr.ro/files/products/Decizie_430_2017.pdf
- LCK: “Am răspuns de fiecare dată la ceea ce am fost întrebată”
Afirmaţie falsă
Realitate: Din iunie 2017 până în august 2017, în 4 corespondenţe cu comisia parlamentară procurorul şef DNA a refuzat să se prezinte la invitaţiile comisiei iar în a 4-a scrisoare trimisă comisiei parlamentare, datată 11 august, în 7 pagini nu a răspuns la cele 2 întrebări transmise de comisie: dacă a fost în noaptea alegerilor prezidenţiale din 2009 acasă la G.Oprea şi, dacă da, în ce scop. Aşadar, procurorul şef DNA nu a răspuns de fiecare dată la ceea ce a fost întrebat.
Link a 4-a scrisoare din 11 august, de 7 pagini în care nu a răspuns la 2 întrebări
http://m.gandul.info/…/scrisoarea-in-15-puncte-trimisa-de-k…
Link ultima scrisoare trimisă de comisia parlamentară în care a adresat 2 întrebări
http://romanialibera.ro/…/foto–comisia-care-anchetea…/img/2
*Despre conflictul cu Inspecţia Judiciară
4. LCK:“Noi nu suntem în conflict cu Inspecţia Judiciară.”
Afirmaţie falsă
Realitate: Trei note apărute în public arată, pe de o parte, conflictul dintre Inspecţia Judiciară şi DNA şi, pe de altă parte, conflictul între inspectorii Inspecţiei Judiciare. O primă notă, datată 25 august 2017, descrie conflictul dintre procurorii DNA şi inspectori, prin manifestări “lipsite de calm şi răbdare, bazate pe un ton ridicat”, ce a creat mai multor procurori o stare de discomfort “manifestată prin plâns”- “lucru care poate fi confirmat şi de procurorul şef directie Laura Codruţa Kovesi”.
A doua notă, datată 29 august 2017, arată că şefa DNA le-a transmis inspectorilor pe “ton autoritar” că dacă vorbesc cu procurorii care şi-au încetat activitatea în cadrul DNA va contesta raportul Inspecţiei Judiciare. A treia notă, datată 25 august 2017 şi trimisă Inspecţiei, semnată de Laura Codruţa Koveşi şi alţi procurori DNA, arată nemulţumirile DNA în privinţa Inspecţiei referindu-se la aceeaşi temă a discuţiilor cu foşti procurori DNA.
Link notă 25 august 2017
https://www.luju.ro/…/inspectoarea-otravita-procuroarea-ele…
+
Link notă 29 august 2017
https://www.luju.ro/…/inspectorii-csm-amenintati-si-ironiza…
+
Link notă 25 august 2017- trimisă de DNA la Inspecţie
https://www.luju.ro/…/smiorcaitii-de-la-dna-intr-o-miorlaia…
*Despre ancheta DNA pe OUG 13
5. LCK: “Ancheta a început undeva în luna martie”
Afirmaţie falsă
Realitate. Ancheta DNA pe OUG 13 a început pe 2 Februarie, potrivit comunicatelor DNA din 2 şi 27 Februriarie 2017. Încă din 24 Februarie 2017, cauza era deja clasată la DNA, disjunsă şi declinată la Parchetul General, potrivit DNA.
Link comunicat DNA 2 Februarie 2017
http://www.pna.ro/comunicat.xhtml?id=8004
+
Link comunicat Dna 27 Februarie 2017
http://www.pna.ro/comunicat.xhtml?id=8044
*Despre nota/memoriul inspectorului Elena Rădescu
6. LCK:“Acest memoriu (n.m. memoriul depus de Elena Rădescu) vizează o chestiune internă a Inspecţiei Judiciare cu care DNA nu are nimic de-a face. Ce se întâmplă între membrii echipei de control, între echipa de control şi conducerea inspecţiei nu are nicio legătură cu DNA”
Afirmaţie parţial falsă
Realitate. Nota datată 25 august 2017 descrie inclusiv conflictul dintre procurorii DNA şi inspectori, prin manifestări “lipsite de calm şi răbdare, bazate pe un ton ridicat”, ce a creat mai multor procurori o stare de discomfort “manifestată prin plâns”- “lucru care poate fi confirmat şi de procurorul şef directie Laura Codruţa Kovesi”. Descrierea în note apărute în public şi depuse la CSM şi Inspecţia Judiciară a unui conflict cu procurorii DNA nu poate fi considerată numai o chestiune internă a Inspecţiei Judiciare cu care DNA nu are nimic de-a face.
Link notă 25 august 2017
https://www.luju.ro/…/inspectoarea-otravita-procuroarea-ele…
*Despre fugarii din România, Sebastian Ghiţă, Puiu Popoviciu
7. LCK:“Nu a întrebat nimeni Poliţia română cum au reuşit să treacă frontiera, nu ştiu dacă s-au constituit dosare penale pentru trecere frauduloasă a frontierei pentru că ei aveau interdicţie de a se prezenta, dar în niciun caz nu e treaba DNA ca în momentul în care a instituit un control judiciar la un inculpat să-l păzească. E treaba Poliţiei ”
Afirmaţii parţial false
Realitate. În cazul Sebastian Ghiţă, aflat sub control judiciar, DNA Ploieşti a dispus prin ordonanţă de supraveghere, emisă pe 48 de ore, măsuri ce nu au presupus control în trafic sau limitarea libertăţii inculpatului. Măsurile din ordonanţă au fost coordonate de procurorul DNA Ploieşti care a emis actul, măsurile au fost în responsabilitatea lui de coordonator al anchetei penale şi doar au fost puse în aplicare de DOS care a lucrat în subordinea procurorului DNA Ploieşti. Aşadar, cel puţin în cazul S.Ghiţă, nu a fost numai treaba Poliţiei, ci şi a coordonatorului anchetei- DNA Ploieşti.
Link măsuri dispuse de DNA Ploieşti
https://www.agerpres.ro/…/ancheta-interna-in-politia-romana…
*Despre procurorii care gândesc cu sufletul nu cu legea
8. LCK:“Pot să vă spun doar că noi nu gândim cu sufletul. Deci noi ca procurori trebuie să fim reci şi să aplicăm dispoziţiile legale(…) Noi nu gândim cu sentimentele. Noi nu judecăm, noi nu ne trăim viaţa prin prisma acestor evenimente”
Afirmaţie falsă.
Realitate. Chiar şefa DNA în declaraţii publice a arătat că gândeşte emoţional şi în funcţie de aşteptările din spaţiul public.
Declaraţie 21 Septembrie 2016, Laura Codruţa Kovesi, în cazul Gigină:”Deci o mamă rămâne să aştepte”
Declaraţie 30 Septembrie 2016, Laura Codruţa Kovesi, Europa FM:”E vorba de un caz în care așteptarea socială a fost extrem de mare și este foarte mare. Acel vot a blocat justiția. Deci toate așteptările din spațiul public, toate așteptările justificate sau nu ale oamenilor au rămas în așteptare pentru că nu se mai poate da niciun verdict în urma acelui vot politic.
CTP: V-aţi referit la opinia publică, la oameni din spaţiul public. Dvs n-aţi vorbit de dânşii, aţi vorbit de mamă, de o persoană care era mama lui Bogdan Gigină, cel care a murit, care era parte în procesul ce urma să se desfăşoare.
Declaraţie 30 Septembrie 2016, Laura Codruţa Kovesi, Europa FM: Da, m-am referit și la așteptările tuturor oamenilor, inclusiv la ale părților din dosar. (…) Era vorba de blocarea anchetei şi de aşteptarea pe care trebuie să o aibă şi cetăţenii sau pe care o au cetăţenii şi părţile din dosar.
CTP: Nu mi-aţi răspuns la întrebare. Consideraţi în continuare că această declaraţie este în concordanţă cu regulile meseriei de procuror
Declaraţie 30 Septembrie 2016, Laura Codruţa Kovesi, Europa FM: Bun. Meseria de procuror sau declarațiile mele în calitate de șef al DNA nu pot fi ca la matematică unu cu unu fac doi. Este posibil câteodată să existe anumite nuanţări, să existe anumite interpretări, este posibil ca mesajul pe care vreau să-l transmit să fie interpretat sau să fie perceput altfel. M-am referit la aceste aşteptări care există pe marginea acestui dosar, implicit şi a mamei care este parte în dosar”
Link Kovesi declaraţie mamă
https://www.agerpres.ro/…/kovesi-despre-cazul-oprea-este-un…
+
Link Kovesi declaratie mamă Europa FM
https://www.europafm.ro/laura-codruta-kovesi-la-avocatul-di…
*Despre recuperarea prejudiciilor
9. LCK:“Spre exemplu, anul trecut am instituit sechestre de peste 667 milioane de euro.(…) Problemele apar atunci când, prin hotărâre judecătorească se decide confiscarea acestor bunuri şi celelalte instituţii nu ştim cât reuşesc să confişte efectiv aceste bunuri sau nu…”
Î: Cât s-a recuperat din aceste sechestre de 667 de milioane?
LCK: “Într-unele din dosare s-au pronunţat hotărâri judecătoreşti definitive. Anul trecut suma care a rămas definitivă de confiscat este undeva la 200 de milioane de euro. Mai departe, nu ştiu cât s-a confiscat că nu este de competenţa DNA”
Î: Deci din mai bine de jumătate de miliard de euro s-au recuperat vreo 200 de milioane…
LCK: “Da, efectiv, da, pentru că nu toate procesele au fost
judecate în acelaşi an. Sunt procese care se judecă în 2-3 ani. Dar din cele 200 de milioane de euro, decise de instanţă, trebuie întrebat ministerul de Finanţe cât % din cele 200 de milioane a reuşit să confişte efectiv sau nu”
Afirmaţii confuze şi parţial inexacte.
Realitate.
În 2016, DNA a dispus măsuri asiguratorii în echivalentul a 667,94 milioane de euro. Însă tot în 2016, numai din cauzele DNA- instanţele, prin 204 hotărâri judecătoreşti rămase definitive, au confirmat/validat/hotărât recuperarea a doar 226 milioane de euro din dosarele DNA. Aşadar, anual, doar o treime din cifrele DNA indicate ca măsuri asiguratorii sunt şi confirmate de instanţă prin decizii definitive.
În 2016, nu au fost recuperate 200 de milioane, aşa cum se recunoaşte ulterior. Suma exactă este de 226 milioane de euro validate de instanţă în 2016 în dosarele DNA. Din aceste 226 de milioane de euro, 190 de milioane au fost plată despăgubiri civile, iar confiscarea specială a fost indicată de către instanţe să se facă doar pentru 36 de milioane de euro. În 2016, suma recuperată în cursul procesului penal a fost doar de 5,1 milioane euro- sursa Bilanţ DNA pe 2016, punctul 4.3 lit a şi b.
Link Bilanţ DNA pe 2016
http://www.pna.ro/faces/bilant_activitate.xhtml?id=38
*Despre activitatea DNA
Î: Ascultătorii au această senzaţie. Că în ultima vreme activitatea DNA este mai puţin intensă decât a fost în anii trecuţi. E corect, greşesc oamenii?
10. LCK:“Din punct de vedere statistic îi contrazic. Statistica este observatorul cel mai obiectiv aş putea să spun eu. Ca număr de persoane trimise în judecată, ca număr de rechizitorii, cred că lucrurile stau la fel. Cel puţin în anul acesta, avem peste 209 trimiteri în judecată, sunt peste 570 de inculpaţi trimişi în judecată, deci statistic- cam cum stăteam şi anul trecut”
Afirmaţie parţial falsă
Realitate. Activitatea DNA e mai puţin intensă decât anul trecut, din punctul de vedere al numărului de inculpaţi. Pe tot anul 2016 au fost trimişi în judecată un total de 1271 de inculpaţi. Ceea ce înseamnă că până în luna iunie 2017 ar fi trebuit să fie în jur de 635 de inculpaţi. Şefa DNA vorbeşte în septembrie 2017 de 570 de inculpaţi, cu vreo 65 mai puţin decât trebuia să existe în iunie, deci acum 3 luni. Aşadar, DNA nu stă statistic cum stătea anul trecut.- sursa Bilanţ DNA pe 2016, punctul 2 .Ascultătorii au avut dreptate.
Link Bilanţ DNA pe 2016
http://www.pna.ro/faces/bilant_activitate.xhtml?id=38
*Despre decizia CCR
11. LCK:“ Însă vă reamintesc ce am spus anul trecut, în Martie 2016, când CCR a pronunţat o decizie privind modul cum se lucrează pe interceptările convorbirilor. Şi în acel moment am spus că DNA nu are suficiente resurse şi am spus că ritmul de soluţionare a dosarelor va creşte”
Afirmaţie parţial falsă
Realitate. În Martie 2016, după decizia CCR, Laura Codruţa Kovesi a spus că decizia “nu afectează capacitatea DNA de a-şi face activitatea”, că DNA este “pe drumul cel bun”, dar a spus că decizia “va avea efect asupra duratei soluţionării dosarelor”. Durata de soluţionare a dosarelor creşte, ritmul de soluţionare scade. Şi nu invers.
Link declaraţie Martie 2016- decizia CCR nu afectează capacitatea DNA
http://www.gandul.info/…/kovesi-arata-ca-decizia-ccr-privin…
+
Link declaraţie Martie 2016- sutem pe drumul cel bun va avea efect asupra soluţionarii dosarelor
http://www.rfi.ro/politica-85580-kovesi-la-rfi-decizia-ccr-…
*Despre competenţa umăririi penale
12. LCK:“ Spre deosebire de ceilalţi procurori din alte structuri, unde ei pot doar să supravegheze urmărirea penală, la DNA, competenţa de a efectua urmărirea penală este obligatorie pentru procuror şi el trebuie să facă efectiv ancheta”.
Afirmaţie parţial falsă
Realitate. Potrivit NCPP, art.56, sunt destul de puţine cazuri, şi acelea reglementate de lege- prin infracţiuni şi competenţe, în care urmărirea penală nu se efectuează în mod obligatoriu de procuror. Comparaţie nerelevantă menită să inducă în eroare.
Link art 56, NCPP
https://legeaz.net/noul-cod-procedura-penala-ncpp/art-56
*Despre resurse cerute de DNA
Î: Aţi cerut resurse şi nu vi s-au acordat?
13. LCK: “Am cerut, sigur că da. Anul trecut am făcut o solicitare la MJ. Am cerut şi resurse materiale şi umane. Din totalul resurselor pe care le-am cerut, am primit un număr de 40 de posturi de poliţişti. Eu am făcut cel puţin 5 reveniri la MJ…Reveniri avem din septembrie anul trecut. Ultima revenire e la începutul lunii iulie sau august către MJ, unde am adus la cunoştinţă această situaţie însă…”
LCK:”Deci este foarte greu cu aceste resurse limitate să reuşim să menţinem acelaşi ritm. Cum era poate în 2014 sau 2013.
Cât aţi cerut în total, cât aţi spus că aveţi nevoie?
Iniţial am cerut 120 de poliţişti, am primit 40.”
Afirmaţii confuze, parţial false.
Realitate. Încă din Martie 2016, DNA a primit, potrivit declaraţiilor Laurei Codruţa Kovesi, o suplimentare de încă 40 de poliţişti. DNA nu ceruse 120, ci 130 de poliţişti şi resurse materiale de încă 10 milioane de euro. La sfârșitul anului 2016, în total personalul poliției judiciare din DNA era format din 249 polițiști din totalul de 260 posturi prevăzute în organigramă. Aşadar, la finele lui 2016, mai existau doar 11 posturi în organigramă pentru angajarea de poliţişti.
La finalul lui 2015, DNA avea 218 poliţişti, la finalul lui 2014- DNA avea 187 de poliţişti, la finalul lui 2013- DNA avea 168 de poliţişti. Aşadar, mergând pe comparaţia procurorului şef, din 2013 până în 2016 inclusiv, resursele DNA nu au fost limitate, ci au crescut în timp, cu 81 de poliţişti.
Sursa/ bilanturile DNA http://www.pna.ro/faces/bilant_activitate.xhtml?id=38
+
Link declaraţie Martie 2016- am primit 40 de poliţişti, am cerut
130 de poliţişti şi încă 10 milioane de euro
http://www.rfi.ro/politica-85580-kovesi-la-rfi-decizia-ccr-…
*Despre protocoalele de colaborare cu SRI
Î: Duce instituţia lipsa protocoalelor de colaborare cu SRI între altele?
14. LCK:“N-are nicio legătură protocoalul de colaborare. În acest moment, avem nişte dispoziţii legale pe care trebuie să le respectăm. Din punct de vedere tehnic, noi respectăm în totalitate dispoziţiile legale, problema e că ducem lipsă de resurse. Sunt anumite activităţi şi vă dau un exemplu. Cu supravegherea operativă cum o numim noi, dar în termeni populari este acel filaj. Câteodată ai nevoie de filaj. Să vezi o persoană când se deplasează dintr-oparte în alta.Vă daţi seama că trebuie resurse umane şi materiale să poţi să faci această activitate pe care noi nu o desfăşuram. ”
Î: Deci duceţi sau nu lipsa acelor protocoale?
LCK: “Sigur că da, sigur că da, sigur.”
Afirmaţii contradictorii. De la “N-are nicio legătură protocoalele de colaborare” până la “Sigur, sigur că da, sigur” că ducem lipsa protocoalelor de colaborare.
*Despre ancheta pe OUG 13
- LCK: “Numai un pic. Că aş vrea să lămuresc aici cu OUG 13. Da, mi-am asumat pentru că eu din punct de vedere al atribuţiilor pe care le am. Una din atribuţii este să verific legalitatea actelor din DNA şi să mă asigur că toţi procurorii respectă legea. Şi din această perspectivă a faptului că noi am respectat legea în tot ce a însemnat acel dosar, din acel punct de vedere, în acea sedinţă, am spus că noi ne-am asumat acest lucru şi că tot ceea ce s-a întâmplat a fost legal. La acest lucru m-am…”
Î: Asumarea nu ar însemna în momentul de faţă şi asumarea consecinţelor? Pentru că s-a rostogolit…
LCK: “Asumarea înseamnă tot ce îţi asumi (sic!). Inclusiv din momentul înregistrării până s-a dat soluţia, tot ce s-a întâmplat în acel dosar eu am cunoscut ca şef. Am considerat şi consider în continuare că nu s-a întâmplat nimic nelegal, că procurorii au respectat legea în tot ceea ce s-a făcut şi din această perspectivă, în cadrul şedinţei, am spus că ne-am, mi-am asumat şi îmi asum în continuare tot ceea ce s-a întâmplat acolo.”
Afirmaţie falsă
Realitate. O decizie nu mai poate fi considerată legală atunci când CCR a stabilit pentru toate instituţiile statului că a încălcat 3 alineate din legea fundamentală. Decizia CCR nr 68 din 27 Februarie 2017: În numele legii, CCR a decis că acţiunea DNA , prin care şi-a arogat atribuţia de a verifica legalitatea şi oportunitatea unui act normativ, a încălcat competenţele constituţionale ale Guvernului şi Parlamentului, prevăzute la art 115 alin 4 şi 5 din Constituţie şi competenţele Curţii Constituţionale, prevăzute la art 146 lit din Constituţie. Decizia CCR este definitivă şi general obligatorie pentru toate instituţiile statului. (Sorina Matei)
Link
Decizia CCR nr 68 din 27 Februarie 2017 prin care DNA a încălcat 3 alineate din Constituţie- legea fundamentală
https://www.ccr.ro/files/products/decizia_68+opinie.pdf
Actualitate
Forțele Spațiale independente și inovatoare: inițiative pentru combatul orbital și operațiuni dinamicie

Un pachet de programe pentru a răspunde amenințărilor spațiale
Oficiul pentru Capacități Rapide în Spațiu (Space RCO) desfășoară în prezent aproximativ o duzină de programe menite să contracareze amenințările orbitale. Potențial, aceste inițiative vor conduce la dezvoltarea unei „game de produse” de subsisteme, ce vor permite Forței Spațiale să lanseze rapid noi nave spațiale cu mobilitate superioară, a declarat directorul Space RCO, Kelly Hammett.
Colaborare pentru o abordare standardizată în construcția sateliților
Hammett a indicat posibilitatea unei convergențe și parteneriate între Oficiul pentru Conștientizarea Domeniului Spațial și Operațiuni de Luptă (purtați de Col. Byron McClain, de la Space Systems Command) și Space RCO, pentru a adopta o strategie de tip „product line”, adică module și componente standardizate, pentru operațiuni dinamicie în spațiu. Aceasta presupune dezvoltarea de platforme, sarcini utile și interfețe definite, pentru a evita crearea unor sateliți „la comandă” și pentru a avansa spre o abordare repetabilă, agilă și scalabilă în stilul Space Development Agency.
De la personalizări istorice la soluții agile și comerciale
Ideea centrală, explicată de Hammett, este mutarea de la programele unicat, costisitoare și lent de dezvoltare, către platforme predefinite, reutilizabile, pentru operațiuni spațiale dinamice, precum cele utilizate de agențiile și companiile spațiale comerciale. Acest concept va permite diversificarea misiunilor, de la supraveghere la apărare și evitare a coliziunilor, prin utilizarea de „buse” (platforme operative) standardizate.
Proiecte precum Prime Fusion și înlocuirea GSSAP
Hammett a menționat că programul Prime Fusion Pilot Accelerator, implementat în colaborare cu FedTech, are ca scop accelerarea startup-urilor finanțate de capital de risc și integrarea lor cu contractorii consacrați pentru a dezvolta tehnologii de protecție pentru sateliți, precum și sisteme de evaluare și diagnoză bazate pe inteligență artificială și software de procesare video.
Un alt proiect, de natură similară, vizează contractarea de platforme „agile” pentru operațiuni dinamicie în spațiu, inclusiv pentru înlocuirea constelației GSSAP, destinat monitorizării spațiului geostaționar. Oficiul a emis o solicitare de informații pentru producția de platforme autonome, capabile să opereze minimum 48 de ore „near” geostaționar, cu funcții de întreținere orbitala, dezafectare și operațiuni de proximitate, cu termene de răspuns până pe 2 mai.
Software-ul R2C2 – viitorul operațiunilor spațiale
Pentru gestionarea flotelor de sateliți dinamicie, Space RCO dezvoltă software-ul de comandă și control bazat pe cloud, denumit Rapid Resilient Command and Control (R2C2). Acest sistem va deveni standard pentru toate sateliții operaționali, urmând să fie implementat în Delta 9 după 2026 – un nou centru al Forței Spațiale, destinat generării de forțe de război orbital și serviciului de proiecție a forțelor în spațiu.
Învățarea și integrarea în era războiului orbital
Hammett a avertizat că nu fiecare sistem personalizat tradițional va fi compatibil cu Delta 9 și procesul de integrare în R2C2. Astfel, industria trebuie să se adapteze pentru a-și demonstra capabilitatea de a se integra în platforma unică și agilă a Forței Spațiale, pentru a răspunde noilor provocări și operațiuni strategice din spațiu.
Actualitate
DIU și US Northern Command lansează două noi oportunități pentru dezvoltarea capabilităților împotriva dronelor mici de tip UAS

Inițiative pentru combaterea sistemelor neautorizate de aer
Unitatea pentru Inovație în Apărare (DIU), în colaborare cu Comandamentul Northern al SUA (NORTHCOM) și Biroul pentru contracararea UAS-urilor mici (JCO), a anunțat astăzi două noi oportunități pentru industrie pentru dezvoltarea de soluții în domeniul contracarării sistemelor neautorizate de aer (cUAS).
Solicitare pentru capacități de protecție cu impact redus
Prima inițiativă are în vedere o solicitare pentru „capabilități de protecție cu impact redus” (LCD), care să se extindă în întreaga coaliție militară și să integreze actualele programe de contrat UAV de mici dimensiuni. Potrivit DIU, aceste soluții vor contribui la cea de-a doua fază a efortului Replicator al Pentagonului, care urmărește să răspundă la creșterea amenințărilor militare ale Chinei.
Contextul și obiectivele programului Replicator
Primul program, anunțat în august 2023, prevedea distribuirea a mii de sisteme autonome, coste redus, pentru a contracara agresiunea chineză în următorii doi ani. A doua etapă, denumită Replicator 2, se concentrează în special pe soluții cUAS, iar DIU intenționează ca noile capabilități să minimizeze riscurile pentru trupele, civilii și infrastructurile sensibile, atât în interiorul, cât și în afara teritoriului național.
Leverage pentru inovație rapidă și adaptabilă
Solicitarea va folosi procesul DIU de deschidere către soluții comerciale (CSO), care permite colaborarea mai flexibilă și mai rapidă cu companii non-tradiționale din domeniul apărării. DIU speră ca această abordare să reducă timpul necesar pentru inovare și să elimine blocajele sistemice în achiziția de capabilități LCD. Aceasta se aliniază cu ordinul executiv recent, „Modernizarea Achizițiilor de Apărare și Stimularea Inovației în Industria de Apărare“, din luna trecută, ce urmărește accelerarea procesului de achiziție și simplificarea procedurilor pentru cumpărări rapide de tehnologii militare.
Termen și viitoare provocare de inovare
Termenul pentru depunerea ofertelor din partea industriei este 16 mai. În același timp, DIU a anunțat că intenționează să lanseze, în colaborare cu NORTHCOM, o competiție cu premii pentru soluții inovatoare în detectarea, identificarea și urmărirea UAS-urilor, deși detalii suplimentare nu au fost furnizate în acest moment.
Actualitate
Reconfigurare strategică: Armata SUA oprește două programe majore

Încetarea investițiilor: Motorul T901 și FTUAS
Pe măsură ce ies la iveală detalii suplimentare despre reducerile programelor Armatei SUA, un purtător de cuvânt al serviciului a confirmat planurile de a încheia lucrările pentru un nou motor de elicopter și pentru Sistemul Viitor Tactic Aerian fără Pilot (FTUAS). „Oprim investițiile și achizițiile în aceste două programe ca parte a inițiativei de transformare a armatei pentru a elibera resurse și a le reinvesti,” a declarat purtătorul de cuvânt.
Provocările motorului T901 și impactul deciziilor recente
De asemenea cunoscut sub numele de motor T901, Programul de Motor Turbina Îmbunătățită (ITEP) era destinat alimentării elicopterelor UH-60 Black Hawk și AH-64 Apache, oferind cu 50% mai multă putere și o eficiență a consumului de combustibil cu 25% mai bună. Însă, dezvoltarea a întâmpinat obstacole în ultimii ani. În ciuda planurilor Armatei de a închide proiectul, GE continuă dezvoltarea, concentrându-se pe atingerea obiectivelor contractului activ, inclusiv pregătirile pentru primul zbor din acest an.
Sfârșitul FTUAS și schimbarea de strategie
Programul FTUAS, destinat să înlocuiască RQ-7 Shadow, a întâmpinat de asemenea întârzieri, deși companiile Griffon și Textron erau încă în cursa pentru contract. În cadrul unei audieri a Comitetului pentru Servicii Armate al Senatului, senatorul Jack Reed a dezvăluit că Armata a oprit planurile pentru FTUAS. O parte din fondurile economisite va fi direcționată către dezvoltarea accelerată a Bell’s Future Long-Range Assault Aircraft (FLRAA).
Prioritizarea FLRAA: o nouă direcție
Armata a solicitat Bell o strategie pentru a accelera programul FLRAA, cu scopul de a aduce aparatul în dotarea soldaților cât mai curând posibil. „Încercăm să canalizăm resursele spre FLRAA pentru a devansa cronologia de implementare cu ani de zile. Avem nevoie de o aeronavă care să zboare de două ori distanța, cu dublă viteză și capacități superioare”, a menționat purtătorul de cuvânt.
-
Exclusivacum o zi
De trei ani, Incisiv de Prahova avertiza: Iată adevărul despre corupția din Penitenciarul Ploiești
-
Exclusivacum 3 zile
Dezastru în tabăra lui Nicușor Dan: campanie de dezinformare și atacuri neacoperite
-
Exclusivacum 9 ore
Teatru de proastă calitate și impostori de doi bani în Ploiești: Escrocheria anului – doi farisei care-și fură „icoanele” și-și joacă rolurile de-adevărate prosteală
-
Exclusivacum 3 zile
Ordinul MAI [S/7/2018] contrazice deciziile judecătorești privind plata sporurilor în concediu
-
Exclusivacum 2 zile
Scandal la Interne: Sindicatul Diamantul acuză abuzuri grave în acordarea majorărilor salariale „Bayraktar”
-
Featuredacum o zi
Unsprezece comercianți suspectați de fraudare a Sistemului de Garanție-Returnare: verificări în curs și semne de întrebare despre „musterii” din Prahova
-
Featuredacum 3 zile
Prioritizare analiză mutări polițiști promoția iunie 2025 pentru reîntregirea familiei
-
Ancheteacum 3 zile
Startul concesiunilor pentru proiecte hidroenergetice: o nouă etapă periculoasă pentru resursele României