Connect with us

Actualitate

Kovesi, un nou record/15 afirmaţii false, parţial false, confuze, inexacte sau contradictorii. Distorsionarea şi contorsionarea realităţilor factuale la fiecare 3 minute şi un pic

Publicat

pe

Un procuror şef al unei instituţii de luptă anticorupţie nu poate minţi sau induce în eroare opinia publică. Un interviu de 50 minute ce a cuprins 15 afirmaţii false, parţial false, confuze, inexacte sau contradictorii. Distorsionarea şi contorsionarea realităţilor factuale la fiecare 3 minute şi un pic.

*Despre participarea în lucrările comisiei parlamentare de anchetă

  1. LCK: “Aşa cum am procedat şi în 2007, când eram Procuror General. Nu există nicio prevedere legală în baza căreia un procuror să fie obligat să meargă să dea explicaţii în Parlament. Atunci am cerut punctul de vedere al CSM, s-a dat o hotărâre de principiu. Acelaşi lucru am făcut şi acum.”

Afirmaţie parţial falsă

Realitate: Deşi CSM nu a instituit în 2007 obligativitatea prezenţei în comisiile parlamentare, aceeaşi hotărâre a CSM din 2007 invocată şi în 2017 stipulează următoarele: “s-a hotarat ca, in mod exceptional, pot participa in calitate de invitati la Comisiile parlamentare atunci cand este necesara clarificarea unor aspecte de natura tehnica sau a unor informatii de interes public.”

Link Hotărârea CSM 2007, punctul 12
https://www.juridice.ro/…/exclusiv-sedintele-csm-din-24-mai…

  1. LCK: “Ca atare, potrivit legii, eu nu mă pot prezenta undeva, într-o comisie de anchetă care nu are atribuţii să ancheteze activitatea profesională pe care eu am desfăşurat-o sau o desfăşor. (…) Nu există nicio obligaţie legală de a te prezenta în calitate de martor sau altă calitate la o altă comisie de anchetă”

Afirmaţie falsă

Realitate: Decizia 430 din 2017 a CCR, punctul 43: “Persoanele care sunt invitate, respectiv cele care reprezintă, în virtutea funcției lor de conducere autorități/instituții publice ce nu se află sub control parlamentar, care, în considerarea principiului colaborării loiale între instituțiile/autoritățile statului, au obligația să ia parte la lucrările comisiei în toate cazurile și indiferent de obiectul anchetei parlamentare ”. CCR decide în numele legii iar decizia e definitivă şi general obligatorie pentru toate instituţiile statului.

Link Decizie CCR 430 din 2017
https://www.ccr.ro/files/products/Decizie_430_2017.pdf

  1. LCK: “Am răspuns de fiecare dată la ceea ce am fost întrebată”

Afirmaţie falsă

Realitate: Din iunie 2017 până în august 2017, în 4 corespondenţe cu comisia parlamentară procurorul şef DNA a refuzat să se prezinte la invitaţiile comisiei iar în a 4-a scrisoare trimisă comisiei parlamentare, datată 11 august, în 7 pagini nu a răspuns la cele 2 întrebări transmise de comisie: dacă a fost în noaptea alegerilor prezidenţiale din 2009 acasă la G.Oprea şi, dacă da, în ce scop. Aşadar, procurorul şef DNA nu a răspuns de fiecare dată la ceea ce a fost întrebat.

Link a 4-a scrisoare din 11 august, de 7 pagini în care nu a răspuns la 2 întrebări
http://m.gandul.info/…/scrisoarea-in-15-puncte-trimisa-de-k…

Link ultima scrisoare trimisă de comisia parlamentară în care a adresat 2 întrebări
http://romanialibera.ro/…/foto–comisia-care-anchetea…/img/2

*Despre conflictul cu Inspecţia Judiciară
4. LCK:“Noi nu suntem în conflict cu Inspecţia Judiciară.”

Afirmaţie falsă

Realitate: Trei note apărute în public arată, pe de o parte, conflictul dintre Inspecţia Judiciară şi DNA şi, pe de altă parte, conflictul între inspectorii Inspecţiei Judiciare. O primă notă, datată 25 august 2017, descrie conflictul dintre procurorii DNA şi inspectori, prin manifestări “lipsite de calm şi răbdare, bazate pe un ton ridicat”, ce a creat mai multor procurori o stare de discomfort “manifestată prin plâns”- “lucru care poate fi confirmat şi de procurorul şef directie Laura Codruţa Kovesi”.
A doua notă, datată 29 august 2017, arată că şefa DNA le-a transmis inspectorilor pe “ton autoritar” că dacă vorbesc cu procurorii care şi-au încetat activitatea în cadrul DNA va contesta raportul Inspecţiei Judiciare. A treia notă, datată 25 august 2017 şi trimisă Inspecţiei, semnată de Laura Codruţa Koveşi şi alţi procurori DNA, arată nemulţumirile DNA în privinţa Inspecţiei referindu-se la aceeaşi temă a discuţiilor cu foşti procurori DNA.

Link notă 25 august 2017
https://www.luju.ro/…/inspectoarea-otravita-procuroarea-ele…
+
Link notă 29 august 2017
https://www.luju.ro/…/inspectorii-csm-amenintati-si-ironiza…
+
Link notă 25 august 2017- trimisă de DNA la Inspecţie
https://www.luju.ro/…/smiorcaitii-de-la-dna-intr-o-miorlaia…

*Despre ancheta DNA pe OUG 13
5. LCK: “Ancheta a început undeva în luna martie”

Afirmaţie falsă

Realitate. Ancheta DNA pe OUG 13 a început pe 2 Februarie, potrivit comunicatelor DNA din 2 şi 27 Februriarie 2017. Încă din 24 Februarie 2017, cauza era deja clasată la DNA, disjunsă şi declinată la Parchetul General, potrivit DNA.

Link comunicat DNA 2 Februarie 2017
http://www.pna.ro/comunicat.xhtml?id=8004
+
Link comunicat Dna 27 Februarie 2017
http://www.pna.ro/comunicat.xhtml?id=8044

*Despre nota/memoriul inspectorului Elena Rădescu
6. LCK:“Acest memoriu (n.m. memoriul depus de Elena Rădescu) vizează o chestiune internă a Inspecţiei Judiciare cu care DNA nu are nimic de-a face. Ce se întâmplă între membrii echipei de control, între echipa de control şi conducerea inspecţiei nu are nicio legătură cu DNA”

Afirmaţie parţial falsă

Realitate. Nota datată 25 august 2017 descrie inclusiv conflictul dintre procurorii DNA şi inspectori, prin manifestări “lipsite de calm şi răbdare, bazate pe un ton ridicat”, ce a creat mai multor procurori o stare de discomfort “manifestată prin plâns”- “lucru care poate fi confirmat şi de procurorul şef directie Laura Codruţa Kovesi”. Descrierea în note apărute în public şi depuse la CSM şi Inspecţia Judiciară a unui conflict cu procurorii DNA nu poate fi considerată numai o chestiune internă a Inspecţiei Judiciare cu care DNA nu are nimic de-a face.

Link notă 25 august 2017
https://www.luju.ro/…/inspectoarea-otravita-procuroarea-ele…

*Despre fugarii din România, Sebastian Ghiţă, Puiu Popoviciu
7. LCK:“Nu a întrebat nimeni Poliţia română cum au reuşit să treacă frontiera, nu ştiu dacă s-au constituit dosare penale pentru trecere frauduloasă a frontierei pentru că ei aveau interdicţie de a se prezenta, dar în niciun caz nu e treaba DNA ca în momentul în care a instituit un control judiciar la un inculpat să-l păzească. E treaba Poliţiei ”

Afirmaţii parţial false

Realitate. În cazul Sebastian Ghiţă, aflat sub control judiciar, DNA Ploieşti a dispus prin ordonanţă de supraveghere, emisă pe 48 de ore, măsuri ce nu au presupus control în trafic sau limitarea libertăţii inculpatului. Măsurile din ordonanţă au fost coordonate de procurorul DNA Ploieşti care a emis actul, măsurile au fost în responsabilitatea lui de coordonator al anchetei penale şi doar au fost puse în aplicare de DOS care a lucrat în subordinea procurorului DNA Ploieşti. Aşadar, cel puţin în cazul S.Ghiţă, nu a fost numai treaba Poliţiei, ci şi a coordonatorului anchetei- DNA Ploieşti.

Link măsuri dispuse de DNA Ploieşti
https://www.agerpres.ro/…/ancheta-interna-in-politia-romana…

*Despre procurorii care gândesc cu sufletul nu cu legea
8. LCK:“Pot să vă spun doar că noi nu gândim cu sufletul. Deci noi ca procurori trebuie să fim reci şi să aplicăm dispoziţiile legale(…) Noi nu gândim cu sentimentele. Noi nu judecăm, noi nu ne trăim viaţa prin prisma acestor evenimente”

Afirmaţie falsă.

Realitate. Chiar şefa DNA în declaraţii publice a arătat că gândeşte emoţional şi în funcţie de aşteptările din spaţiul public.

Declaraţie 21 Septembrie 2016, Laura Codruţa Kovesi, în cazul Gigină:”Deci o mamă rămâne să aştepte”

Declaraţie 30 Septembrie 2016, Laura Codruţa Kovesi, Europa FM:”E vorba de un caz în care așteptarea socială a fost extrem de mare și este foarte mare. Acel vot a blocat justiția. Deci toate așteptările din spațiul public, toate așteptările justificate sau nu ale oamenilor au rămas în așteptare pentru că nu se mai poate da niciun verdict în urma acelui vot politic.

CTP: V-aţi referit la opinia publică, la oameni din spaţiul public. Dvs n-aţi vorbit de dânşii, aţi vorbit de mamă, de o persoană care era mama lui Bogdan Gigină, cel care a murit, care era parte în procesul ce urma să se desfăşoare.

Declaraţie 30 Septembrie 2016, Laura Codruţa Kovesi, Europa FM: Da, m-am referit și la așteptările tuturor oamenilor, inclusiv la ale părților din dosar. (…) Era vorba de blocarea anchetei şi de aşteptarea pe care trebuie să o aibă şi cetăţenii sau pe care o au cetăţenii şi părţile din dosar.

CTP: Nu mi-aţi răspuns la întrebare. Consideraţi în continuare că această declaraţie este în concordanţă cu regulile meseriei de procuror

Declaraţie 30 Septembrie 2016, Laura Codruţa Kovesi, Europa FM: Bun. Meseria de procuror sau declarațiile mele în calitate de șef al DNA nu pot fi ca la matematică unu cu unu fac doi. Este posibil câteodată să existe anumite nuanţări, să existe anumite interpretări, este posibil ca mesajul pe care vreau să-l transmit să fie interpretat sau să fie perceput altfel. M-am referit la aceste aşteptări care există pe marginea acestui dosar, implicit şi a mamei care este parte în dosar”

Link Kovesi declaraţie mamă
https://www.agerpres.ro/…/kovesi-despre-cazul-oprea-este-un…
+
Link Kovesi declaratie mamă Europa FM
https://www.europafm.ro/laura-codruta-kovesi-la-avocatul-di…

*Despre recuperarea prejudiciilor
9. LCK:“Spre exemplu, anul trecut am instituit sechestre de peste 667 milioane de euro.(…) Problemele apar atunci când, prin hotărâre judecătorească se decide confiscarea acestor bunuri şi celelalte instituţii nu ştim cât reuşesc să confişte efectiv aceste bunuri sau nu…”

Î: Cât s-a recuperat din aceste sechestre de 667 de milioane?

LCK: “Într-unele din dosare s-au pronunţat hotărâri judecătoreşti definitive. Anul trecut suma care a rămas definitivă de confiscat este undeva la 200 de milioane de euro. Mai departe, nu ştiu cât s-a confiscat că nu este de competenţa DNA”

Î: Deci din mai bine de jumătate de miliard de euro s-au recuperat vreo 200 de milioane…

LCK: “Da, efectiv, da, pentru că nu toate procesele au fost
judecate în acelaşi an. Sunt procese care se judecă în 2-3 ani. Dar din cele 200 de milioane de euro, decise de instanţă, trebuie întrebat ministerul de Finanţe cât % din cele 200 de milioane a reuşit să confişte efectiv sau nu”

Afirmaţii confuze şi parţial inexacte.

Realitate.
În 2016, DNA a dispus măsuri asiguratorii în echivalentul a 667,94 milioane de euro. Însă tot în 2016, numai din cauzele DNA- instanţele, prin 204 hotărâri judecătoreşti rămase definitive, au confirmat/validat/hotărât recuperarea a doar 226 milioane de euro din dosarele DNA. Aşadar, anual, doar o treime din cifrele DNA indicate ca măsuri asiguratorii sunt şi confirmate de instanţă prin decizii definitive.
În 2016, nu au fost recuperate 200 de milioane, aşa cum se recunoaşte ulterior. Suma exactă este de 226 milioane de euro validate de instanţă în 2016 în dosarele DNA. Din aceste 226 de milioane de euro, 190 de milioane au fost plată despăgubiri civile, iar confiscarea specială a fost indicată de către instanţe să se facă doar pentru 36 de milioane de euro. În 2016, suma recuperată în cursul procesului penal a fost doar de 5,1 milioane euro- sursa Bilanţ DNA pe 2016, punctul 4.3 lit a şi b.

Link Bilanţ DNA pe 2016
http://www.pna.ro/faces/bilant_activitate.xhtml?id=38

*Despre activitatea DNA
Î: Ascultătorii au această senzaţie. Că în ultima vreme activitatea DNA este mai puţin intensă decât a fost în anii trecuţi. E corect, greşesc oamenii?
10. LCK:“Din punct de vedere statistic îi contrazic. Statistica este observatorul cel mai obiectiv aş putea să spun eu. Ca număr de persoane trimise în judecată, ca număr de rechizitorii, cred că lucrurile stau la fel. Cel puţin în anul acesta, avem peste 209 trimiteri în judecată, sunt peste 570 de inculpaţi trimişi în judecată, deci statistic- cam cum stăteam şi anul trecut”

Afirmaţie parţial falsă

Realitate. Activitatea DNA e mai puţin intensă decât anul trecut, din punctul de vedere al numărului de inculpaţi. Pe tot anul 2016 au fost trimişi în judecată un total de 1271 de inculpaţi. Ceea ce înseamnă că până în luna iunie 2017 ar fi trebuit să fie în jur de 635 de inculpaţi. Şefa DNA vorbeşte în septembrie 2017 de 570 de inculpaţi, cu vreo 65 mai puţin decât trebuia să existe în iunie, deci acum 3 luni. Aşadar, DNA nu stă statistic cum stătea anul trecut.- sursa Bilanţ DNA pe 2016, punctul 2 .Ascultătorii au avut dreptate.

Link Bilanţ DNA pe 2016
http://www.pna.ro/faces/bilant_activitate.xhtml?id=38

*Despre decizia CCR
11. LCK:“ Însă vă reamintesc ce am spus anul trecut, în Martie 2016, când CCR a pronunţat o decizie privind modul cum se lucrează pe interceptările convorbirilor. Şi în acel moment am spus că DNA nu are suficiente resurse şi am spus că ritmul de soluţionare a dosarelor va creşte”

Afirmaţie parţial falsă

Realitate. În Martie 2016, după decizia CCR, Laura Codruţa Kovesi a spus că decizia “nu afectează capacitatea DNA de a-şi face activitatea”, că DNA este “pe drumul cel bun”, dar a spus că decizia “va avea efect asupra duratei soluţionării dosarelor”. Durata de soluţionare a dosarelor creşte, ritmul de soluţionare scade. Şi nu invers.

Link declaraţie Martie 2016- decizia CCR nu afectează capacitatea DNA
http://www.gandul.info/…/kovesi-arata-ca-decizia-ccr-privin…
+
Link declaraţie Martie 2016- sutem pe drumul cel bun va avea efect asupra soluţionarii dosarelor
http://www.rfi.ro/politica-85580-kovesi-la-rfi-decizia-ccr-…

*Despre competenţa umăririi penale
12. LCK:“ Spre deosebire de ceilalţi procurori din alte structuri, unde ei pot doar să supravegheze urmărirea penală, la DNA, competenţa de a efectua urmărirea penală este obligatorie pentru procuror şi el trebuie să facă efectiv ancheta”.

Afirmaţie parţial falsă

Realitate. Potrivit NCPP, art.56, sunt destul de puţine cazuri, şi acelea reglementate de lege- prin infracţiuni şi competenţe, în care urmărirea penală nu se efectuează în mod obligatoriu de procuror. Comparaţie nerelevantă menită să inducă în eroare.

Link art 56, NCPP
https://legeaz.net/noul-cod-procedura-penala-ncpp/art-56

*Despre resurse cerute de DNA
Î: Aţi cerut resurse şi nu vi s-au acordat?
13. LCK: “Am cerut, sigur că da. Anul trecut am făcut o solicitare la MJ. Am cerut şi resurse materiale şi umane. Din totalul resurselor pe care le-am cerut, am primit un număr de 40 de posturi de poliţişti. Eu am făcut cel puţin 5 reveniri la MJ…Reveniri avem din septembrie anul trecut. Ultima revenire e la începutul lunii iulie sau august către MJ, unde am adus la cunoştinţă această situaţie însă…”
LCK:”Deci este foarte greu cu aceste resurse limitate să reuşim să menţinem acelaşi ritm. Cum era poate în 2014 sau 2013.
Cât aţi cerut în total, cât aţi spus că aveţi nevoie?
Iniţial am cerut 120 de poliţişti, am primit 40.”

Afirmaţii confuze, parţial false.

Realitate. Încă din Martie 2016, DNA a primit, potrivit declaraţiilor Laurei Codruţa Kovesi, o suplimentare de încă 40 de poliţişti. DNA nu ceruse 120, ci 130 de poliţişti şi resurse materiale de încă 10 milioane de euro. La sfârșitul anului 2016, în total personalul poliției judiciare din DNA era format din 249 polițiști din totalul de 260 posturi prevăzute în organigramă. Aşadar, la finele lui 2016, mai existau doar 11 posturi în organigramă pentru angajarea de poliţişti.
La finalul lui 2015, DNA avea 218 poliţişti, la finalul lui 2014- DNA avea 187 de poliţişti, la finalul lui 2013- DNA avea 168 de poliţişti. Aşadar, mergând pe comparaţia procurorului şef, din 2013 până în 2016 inclusiv, resursele DNA nu au fost limitate, ci au crescut în timp, cu 81 de poliţişti.

Sursa/ bilanturile DNA http://www.pna.ro/faces/bilant_activitate.xhtml?id=38
+
Link declaraţie Martie 2016- am primit 40 de poliţişti, am cerut
130 de poliţişti şi încă 10 milioane de euro
http://www.rfi.ro/politica-85580-kovesi-la-rfi-decizia-ccr-…

*Despre protocoalele de colaborare cu SRI
Î: Duce instituţia lipsa protocoalelor de colaborare cu SRI între altele?
14. LCK:“N-are nicio legătură protocoalul de colaborare. În acest moment, avem nişte dispoziţii legale pe care trebuie să le respectăm. Din punct de vedere tehnic, noi respectăm în totalitate dispoziţiile legale, problema e că ducem lipsă de resurse. Sunt anumite activităţi şi vă dau un exemplu. Cu supravegherea operativă cum o numim noi, dar în termeni populari este acel filaj. Câteodată ai nevoie de filaj. Să vezi o persoană când se deplasează dintr-oparte în alta.Vă daţi seama că trebuie resurse umane şi materiale să poţi să faci această activitate pe care noi nu o desfăşuram. ”
Î: Deci duceţi sau nu lipsa acelor protocoale?
LCK: “Sigur că da, sigur că da, sigur.”

Afirmaţii contradictorii. De la “N-are nicio legătură protocoalele de colaborare” până la “Sigur, sigur că da, sigur” că ducem lipsa protocoalelor de colaborare.

*Despre ancheta pe OUG 13

  1. LCK: “Numai un pic. Că aş vrea să lămuresc aici cu OUG 13. Da, mi-am asumat pentru că eu din punct de vedere al atribuţiilor pe care le am. Una din atribuţii este să verific legalitatea actelor din DNA şi să mă asigur că toţi procurorii respectă legea. Şi din această perspectivă a faptului că noi am respectat legea în tot ce a însemnat acel dosar, din acel punct de vedere, în acea sedinţă, am spus că noi ne-am asumat acest lucru şi că tot ceea ce s-a întâmplat a fost legal. La acest lucru m-am…”

Î: Asumarea nu ar însemna în momentul de faţă şi asumarea consecinţelor? Pentru că s-a rostogolit…

LCK: “Asumarea înseamnă tot ce îţi asumi (sic!). Inclusiv din momentul înregistrării până s-a dat soluţia, tot ce s-a întâmplat în acel dosar eu am cunoscut ca şef. Am considerat şi consider în continuare că nu s-a întâmplat nimic nelegal, că procurorii au respectat legea în tot ceea ce s-a făcut şi din această perspectivă, în cadrul şedinţei, am spus că ne-am, mi-am asumat şi îmi asum în continuare tot ceea ce s-a întâmplat acolo.”

Afirmaţie falsă

Realitate. O decizie nu mai poate fi considerată legală atunci când CCR a stabilit pentru toate instituţiile statului că a încălcat 3 alineate din legea fundamentală. Decizia CCR nr 68 din 27 Februarie 2017: În numele legii, CCR a decis că acţiunea DNA , prin care şi-a arogat atribuţia de a verifica legalitatea şi oportunitatea unui act normativ, a încălcat competenţele constituţionale ale Guvernului şi Parlamentului, prevăzute la art 115 alin 4 şi 5 din Constituţie şi competenţele Curţii Constituţionale, prevăzute la art 146 lit din Constituţie. Decizia CCR este definitivă şi general obligatorie pentru toate instituţiile statului. (Sorina Matei)

Link
Decizia CCR nr 68 din 27 Februarie 2017 prin care DNA a încălcat 3 alineate din Constituţie- legea fundamentală

https://www.ccr.ro/files/products/decizia_68+opinie.pdf

 

Actualitate

Tehnologiile spațiale și sistemele antirachetă, în centrul atenției la Huntsville

Publicat

pe

De

Industria de apărare își dispută contractele pentru „Golden Dome”

Simpozionul anual dedicat apărării spațiale și antirachetă a început la Huntsville, în statul Alabama, reunind oficiali militari, reprezentanți ai industriei de apărare și specialiști în tehnologii spațiale.

Evenimentul are loc într-un moment în care Statele Unite accelerează dezvoltarea unor proiecte majore pentru spațiu și apărare antirachetă, inclusiv inițiativa „Golden Dome”. Companiile americane și internaționale își expun cele mai noi sisteme și echipamente, încercând să obțină o parte din finanțările alocate acestor programe.

Oficiali militari și lideri ai industriei, față în față

Participanții la ediția din 2026 a simpozionului au asistat la discursurile inaugurale și la prezentările dedicate evoluției tehnologiilor de apărare. Evenimentul oferă un cadru pentru dezbateri privind viitorul operațiunilor spațiale, protecția împotriva rachetelor și integrarea noilor sisteme în arhitectura militară americană.

Printre personalitățile prezente s-a numărat generalul Mike Guetlein, coordonatorul programului „Golden Dome”, surprins în discuții cu generalul-locotenent în rezervă Dan Karbler, fost oficial de rang înalt al armatei americane.

Roboți, muniții inteligente și interceptori de ultimă generație

Zona expozițională a reunit sisteme militare complexe, dar și proiecte demonstrative cu o componentă mai puțin convențională. Echipa de robotică Browncoats, din Huntsville, a prezentat robotul „Vera”, conceput pentru competiții tehnice și capabil să lanseze mingi din plastic.

În același spațiu au fost expuse și echipamente destinate direct operațiunilor militare. Compania L3Harris a prezentat muniția Red Wolf, un sistem proiectat pentru misiuni de atac de precizie și lovirea unor ținte aflate la distanță.

Senzori și interceptori pentru apărarea antiaeriană

Raytheon a adus la Huntsville două dintre sistemele sale importante pentru apărarea antiaeriană și antirachetă. În prim-plan s-a aflat LTAMDS, senzorul Lower Tier Air and Missile Defense Sensor, destinat detectării și urmăririi amenințărilor aeriene și balistice.

În spatele acestuia a fost prezentat interceptorul SM-3, utilizat în arhitectura americană de apărare împotriva rachetelor balistice. Sistemul este proiectat pentru interceptarea țintelor în afara atmosferei sau în faze avansate ale traiectoriei acestora.

Răspunsul la amenințarea rachetelor hipersonice

Northrop Grumman a expus interceptorul Glide Phase Interceptor, cunoscut sub acronimul GPI. Sistemul este conceput pentru apărarea stratificată împotriva rachetelor hipersonice, în special în etapa de planare a zborului.

Dezvoltarea unor asemenea interceptori reprezintă una dintre principalele direcții ale apărării antirachetă americane, în condițiile în care armele hipersonice pot schimba traiectoria, pot zbura la viteze extrem de mari și pot reduce timpul disponibil pentru detectare și reacție.

PAC-3 și THAAD, în centrul expoziției Lockheed Martin

Lockheed Martin a prezentat două dintre cele mai cunoscute sisteme ale sale: racheta PAC-3 și interceptorul THAAD.

PAC-3 este destinat combaterii rachetelor balistice tactice și a altor amenințări aeriene, în timp ce THAAD oferă apărare împotriva rachetelor balistice în faza finală a zborului, atât în atmosferă, cât și în afara acesteia.

Prezența celor două sisteme subliniază accentul pus pe apărarea stratificată, în care mai multe tipuri de senzori și interceptori sunt conectate pentru a proteja obiectivele militare și infrastructura critică.

Huntsville, punct de întâlnire pentru viitorul apărării spațiale

Deschiderea simpozionului a transformat Huntsville într-un punct de întâlnire pentru principalii actori ai sectorului spațial și antirachetă. Pe durata evenimentului, oficialii și companiile de apărare analizează evoluția amenințărilor, noile soluții tehnologice și modul în care acestea pot fi integrate în proiectele strategice ale Statelor Unite.

Expoziția din prima zi a oferit o imagine asupra direcțiilor care domină în prezent domeniul: detectarea rapidă, interceptarea rachetelor hipersonice, mobilitatea sistemelor, munițiile de precizie și dezvoltarea unor rețele capabile să lege apărarea terestră de operațiunile spațiale.

Citeste in continuare

Actualitate

Armata SUA vrea o „dublură digitală” a rețelelor pentru a testa inteligența artificială în războiul cibernetic

Publicat

pe

De

O replică virtuală a întregii infrastructuri informatice

Pentru a valorifica pe deplin potențialul inteligenței artificiale, Armata Statelor Unite intenționează să creeze o simulare complexă a propriilor rețele informatice — un așa-numit „geamăn digital”.

Modelul ar reproduce în detaliu infrastructura reală și ar fi alimentat permanent cu date despre modul în care aceasta funcționează. Într-un astfel de mediu, militarii ar putea antrena atât algoritmii de inteligență artificială, cât și operatorii umani care îi folosesc.

General-maiorul Jacqueline Denise McPhail, șefa Army Network Command (NETCOM), a recunoscut că un asemenea proiect ar fi extrem de dificil de realizat. Cu toate acestea, ea i-a îndemnat pe reprezentanții industriei de apărare să înceapă dezvoltarea lui, considerând că beneficiile ar justifica efortul și amploarea investiției.

Un poligon virtual pentru atacuri cibernetice

Un geamăn digital al rețelelor armatei ar putea deveni un spațiu de antrenament extrem de realist pentru operatorii de rețea, specialiștii în apărare cibernetică și sistemele bazate pe inteligență artificială.

Aceștia ar putea studia modul în care funcționează infrastructura, ar testa reacția acesteia la atacuri și ar identifica metode pentru menținerea operaționalității chiar și în condiții de presiune extremă.

Armata americană se confruntă cu aproximativ 1,2 milioane de atacuri cibernetice în fiecare zi, iar amenințările devin tot mai sofisticate. Atacurile nu mai sunt dominate de metode ușor de recunoscut, precum blocarea masivă a serviciilor prin atacuri distribuite de tip DDoS.

De la atacuri evidente la comportamente suspecte

În prezent, apărarea cibernetică trebuie să detecteze modificări subtile în comportamentul rețelei. Specialiștii sunt nevoiți să analizeze volume uriașe de date pentru a face diferența dintre traficul obișnuit, zgomotul informațional și semnalele care indică o activitate ostilă.

Întrebarea esențială nu mai este doar dacă sistemul a fost atacat, ci ce comportament s-a modificat și de ce.

Inteligența artificială ar putea avea un rol decisiv în această analiză. Un model digital al rețelei DoDIN-A — Departamentul de Rețele Informatice al Apărării pentru componenta terestră — ar permite identificarea vulnerabilităților, a zonelor insuficient protejate și a componentelor care demonstrează reziliență.

Un proiect uriaș, care ar putea începe la scară redusă

McPhail a admis că realizarea unei asemenea replici virtuale reprezintă un obiectiv de proporții.

„Este o solicitare majoră. Știu că este un efort de mare amploare. Cred că trebuie să începem cu o componentă restrânsă și să dezvoltăm treptat sistemul”, a transmis șefa NETCOM.

Strategia ar presupune construirea progresivă a modelului, prin adăugarea succesivă a unor segmente de rețea, a unor fluxuri de date și a unor scenarii de atac.

Ce înseamnă, de fapt, un geamăn digital

În doctrina Pentagonului, un geamăn digital este definit drept o reprezentare computerizată — formată dintr-un ansamblu integrat de modele — care funcționează ca echivalent digital, în timp real, al unui obiect sau proces fizic.

În mediul militar, astfel de modele pot reproduce aeronave, lanțuri logistice sau chiar pacienți virtuali utilizați pentru pregătirea personalului medical.

Scopul este ca fiecare componentă și interacțiune să fie simulate cu suficientă precizie încât replica virtuală să reacționeze la fel ca sistemul real în orice situație dată.

Teste imposibile în lumea reală

Un asemenea model ar permite armatei să supună rețeaua unor teste extreme, fără riscul de a afecta infrastructura operațională. Specialiștii ar putea simula atacuri, testa configurații noi, evalua modernizări și analiza consecințele unor modificări înainte ca acestea să fie aplicate în sistemele reale.

Geamănul digital ar putea fi folosit inclusiv pentru anticiparea incidentelor și identificarea unor soluții preventive.

În cazul rețelei militare, avantajul este cu atât mai important cu cât cea mai mare parte a activității care trebuie analizată se desfășoară la nivel software, chiar dacă infrastructura are la bază echipamente fizice precum procesoare, cabluri de fibră optică, routere și centre de date.

Rețeaua trebuie protejată fără a fi destabilizată

Obiectivul nu este doar descoperirea componentelor defecte. La fel de important este ca armata să înțeleagă ce funcționează corect, pentru a evita ca o intervenție sau o actualizare să provoace noi probleme.

În logica proiectului, geamănul digital ar deveni un instrument permanent de verificare: ar arăta ce trebuie reparat, dar și ce trebuie păstrat intact pentru ca reziliența rețelei să nu fie compromisă.

Citeste in continuare

Actualitate

Avantajul decisiv se câștigă prin viteza informației Comandanții nu-și mai permit întârzieri

Publicat

pe

De

În conflictele moderne, accesul rapid la informații esențiale poate face diferența dintre succes și eșec. Comandanții au nevoie de date disponibile instantaneu, dar și de certitudinea că acestea sunt corecte, sigure și suficient de clare pentru a susține o decizie imediată.

Atunci când rapoartele de informații indică apariția unei amenințări, fiecare secundă devine importantă. Timpul pierdut pentru verificarea, interpretarea sau corelarea datelor îi oferă adversarului ocazia de a-și ajusta poziția și de a acționa primul.

În acest context, problema nu mai este doar accesul la informații despre misiune, ci capacitatea de a stabili rapid dacă acestea pot fi utilizate cu încredere. Viitorul câmpului de luptă va aparține forței capabile să transforme informațiile protejate în decizii operative înaintea adversarului.

Decizia rapidă nu depinde de un singur sistem

Avantajul decizional nu poate fi obținut printr-o platformă izolată. El trebuie construit prin integrarea mai multor capabilități, de la sateliții aflați pe orbite geosincrone, la rețelele de comunicații și sistemele terestre.

O astfel de arhitectură trebuie să permită detectarea amenințărilor, transmiterea sigură a datelor, confirmarea informațiilor și coordonarea reacției pe întregul lanț operațional.

Supraveghere permanentă de pe orbita geosincronă

Orice decizie începe cu o imagine clară a situației operative. În domeniul apărării antirachetă, această imagine presupune supraveghere permanentă și informații verificate.

De ani de zile, sistemul spațial cu senzori infraroșii SBIRS reprezintă una dintre componentele principale ale avertizării și urmăririi rachetelor de pe orbită. Acesta asigură monitorizarea continuă a unor regiuni extinse și reflectă experiența acumulată în dezvoltarea sistemelor de detectare a lansărilor și de urmărire a traiectoriilor.

Următoarea etapă este reprezentată de sateliții Next-Generation OPIR GEO, cunoscuți sub denumirea NGG. Concepută pentru a răspunde unor amenințări tot mai sofisticate, inclusiv rachete hipersonice, noua generație urmărește să îmbunătățească atât capacitatea de detecție, cât și rezistența sateliților în fața tentativelor de perturbare sau atac.

Sateliții NGG sunt construiți pe platforma LM2100 Combat Bus, proiectată pentru un nivel ridicat de supraviețuire în mediul spațial. Obiectivul este furnizarea unor informații sigure și permanente exact în punctele în care acestea sunt necesare.

Datele trebuie să circule fără întreruperi

Informația poate deveni un avantaj militar doar dacă este transmisă rapid, protejat și fără discontinuități între toate componentele forței.

Sateliții Transport Layer, construiți pe platforma LM50, sunt destinați transportului securizat al datelor între senzori, operatori și sistemele de misiune. Prin comunicații reziliente, cu latență redusă, aceștia pot distribui aproape instantaneu informațiile provenite de la rețelele de detecție și urmărire.

Un asemenea sistem permite ca datele despre o amenințare să ajungă rapid la centrele de comandă și la unitățile responsabile de reacție, menținând ritmul operațiunilor chiar și în condiții de bruiaj sau degradare a infrastructurii.

Apărarea antirachetă se extinde pe mai multe orbite

Rezistența unei arhitecturi spațiale nu poate fi asigurată prin utilizarea unei singure orbite. Pentru a îmbunătăți continuitatea supravegherii și pentru a menține urmărirea rachetelor tot mai avansate, Forța Spațială a Statelor Unite dezvoltă o componentă de avertizare și urmărire pe orbita medie a Pământului, denumită MEO.

Această capacitate este introdusă treptat, prin mai multe etape de dezvoltare. Ea ar urma să completeze sistemele de avertizare amplasate pe orbita geosincronă și capabilitățile de urmărire de pe orbita joasă, cunoscută drept LEO.

Prin combinarea celor trei niveluri orbitale, arhitectura urmărește să ofere o acoperire mai persistentă, mai multe surse de date și o redundanță sporită în cazul pierderii sau perturbării unei componente.

Lockheed Martin participă la competiția pentru contractul aferent celei de-a doua etape de dezvoltare, cunoscută drept Epoch 2. Compania își consolidează astfel implicarea în evoluția sistemului american de avertizare, urmărire și apărare împotriva rachetelor.

O arhitectură integrată pentru întregul lanț de reacție

Fiecare legătură dintre detectarea unei amenințări și răspunsul militar trebuie proiectată astfel încât să consolideze etapa următoare.

Supravegherea permanentă din orbita GEO, senzorii distribuiți pe orbita LEO și rețelele de comunicații sunt completate de noile capabilități MEO. Împreună, aceste elemente pot forma o arhitectură capabilă să detecteze amenințările din timp, să transmită informații verificate, să scurteze procesul decizional și să coordoneze reacția pe întregul lanț operațional de lovire la distanță.

Această abordare este ilustrată și în scenariile de operațiuni comune în toate domeniile, cunoscute sub acronimul JADO, unde datele provenite din spațiu sunt integrate cu sistemele terestre și cu celelalte componente militare.

Integrarea sistemelor devine esențială

În calitate de integrator de sisteme pentru întregul spectru al misiunilor, Lockheed Martin promovează o abordare bazată pe conectarea tuturor capabilităților într-o singură arhitectură operațională.

Pe măsură ce timpul disponibil pentru luarea deciziilor se reduce, obiectivul devine tot mai clar: dezvoltarea unor sisteme capabile să deplaseze informația rapid, să reziste atacurilor și perturbărilor și să permită acțiuni coordonate într-un timp cât mai scurt.

Privite separat, fiecare capabilitate aduce un avantaj important. Proiectate să funcționeze împreună, acestea pot genera un efect superior: avantajul decizional care permite unei forțe să observe prima, să înțeleagă mai repede situația și să acționeze înaintea adversarului.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv12 ore ago

Famiglia Teoroc, lovită din interior: “Ajunge!” – Directorul general al ANP confirmă mafia sindicală din penitenciare

23 de ani de sistem vs. 22 de ani de Famiglie: Burcu explodează public Când șeful Administrației Naționale a Penitenciarelor...

Exclusiv20 de ore ago

„IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, episodul 54: Noaptea, ca hoții. Subcomisarul fără numere și fără rușine

SUBCOMISAR FĂRĂ RCA, DAR CU TUPEU – Episod din serialul „IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”  Când șeful de poliție...

Exclusiv20 de ore ago

Vesta antiînjunghiere și logica înjunghiată

Se ia o instituție obosită, câțiva șefi care confundă managementul cu dresajul și se adaugă o vestă antiînjunghiere. Se amestecă...

Exclusiv20 de ore ago

CÂȚI POLIȚIȘTI MAI TREBUIE BATJOCORIȚI CA SĂ ÎNȚELEGĂ STATUL CĂ PATRULA CU DOUĂ SUFLETE NU E SCUTUL ROMÂNIEI?

Faraoani, republica alcoolului: doi polițiști vs. „elita” de la cârciumă Faraoani, județul Bacău. Nu, nu e scenă dintr-un film prost,...

Exclusiv20 de ore ago

Sindicatele, bau-baul securistului rebranduit: cazul Iulian Fota

„Structura internă de securist”: când lumea veche nu vrea să moară Uitându-te la discursurile lui Iulian Fota, ai senzația că...

Exclusiv2 zile ago

TCE Ploiești în ajun de AGA: De la organigrama „chilotel” la liderul de sindicat prins la furat de pește – probitate morală la conservă (VIDEO)

TCE Ploiești în ajun de AGA: Organigrama „chilotel” și sindicatul de buzunar Mâine, 31 august, la TCE Ploiești nu e...

Exclusiv2 zile ago

Miliardul care se scurge din buzunarul militarilor: jalba la Miruță, tăcerea PSD–AUR și merdenelele politice ale rezerviștilor

În atenția pensionarilor militari: cifrele reci, furia caldă. Sindicatul „Diamantul” pune lupa pe bani Sindicatul Diamantul, prin Emil Pascuț, rupe...

Exclusiv2 zile ago

Când nu poți repara sistemul, vinzi fuste: eleganță bleumarin peste burnout și umilință

În timp ce salariile se duc în rate, dotările lipsesc, turele se fac pe stomacul gol și oamenii ard psihic...

Exclusiv3 zile ago

Mătura onoarei: cum a trebuit să fie dat IPJ Brăila în judecată ca să descopere că există firme de curățenie

Polițist cu epoleti, nu cu mopul în brațe Știați că la IPJ Brăila, ca să se facă, în sfârșit, curățenie...

Exclusiv3 zile ago

Urmărire în Chiajna după ce un motociclist a refuzat să oprească la semnalele polițiștilor

Bărbatul conducea o motocicletă fără număr de înmatriculare O intervenție de rutină a polițiștilor din cadrul Poliției Orașului Chitila –...

Exclusiv4 zile ago

Episodul 53 din serialul nostru  „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”: Nașul de la Rutieră, finul de pe folii negre și „plavanul” mutat de la criminal de căruțași la Protecția Animalelor

Serialul nostru „IPJ Prahova – Grădinița de cadre” merge mai departe. După ce v-am prezentat „Academia de Cămătărie” (CAR), „Iuda”...

Exclusiv4 zile ago

TCE Ploiești: Consiliul de administrație, captiv clanului lui Nae Comisionaru’. Doar AGA și salariații mai pot opri dezastrul

Organigrama rușinii – proba finală a complicității: CA-ul a ales tabăra „zdrențelor”  – (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), etc. Nu mai...

Exclusiv4 zile ago

Cum fac aleșii locali dintr-un om nevinovat țap ispășitor, ca să nu recunoască ce-au votat ieri

Consiliul Local Ploiești: fabrică de haos, nu de ordine publică În iulie, în Consiliul Local Ploiești, s-a jucat un vodevil...

Exclusiv5 zile ago

TCE Ploiești – Minunea de luni și groaznicul coșmar al clanului Nae: AGA de pe 31 sau ziua eliberării din robie?

Luni, 31: Ziua în care unii așteaptă o minune, iar alții își rod unghiile până la cot În timp ce...

Exclusiv5 zile ago

IGPR, angajatorul-fantomă: salariile polițiștilor, plătite după ureche, fără acte și fără rușine

De lene administrativă: IGPR pasează salariile la alții În loc să-și asume rolul de angajator și să-și plătească propriii oameni,...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

www.softpas.com

Top Articole Incisiv