Actualitate
Centrul pentru Resurse Juridice: Cei 3 procurori DNA trebuie excluşi din magistratură de CSM

Flux 24 dezvaluie ca, Inspectia Judiciară (IJ) a anunţat, miercuri, că a declanşat o acţiune disciplinară împotriva procurorilor DNA Marius Bulancea, Paul Dumitriu şi Jean Uncheșelu, acuzaţi de „exercitarea funcţiei cu gravă neglijenţă”, în dosarul în care au anchetat modul de adoptare a OUG 13. IJ spune în plus că acțiunile celor trei procurori au dus la înălcarea principiului separaţiei puterilor în stat. Într-un interviu acordat RFI, directorul executiv al Centrului pentru Resurse Juridice, Georgiana Iorgulescu, fost membru al CSM, apreciază că cei trei magistrați și-au depășit grav atribuțiile și că IJ ar fi trebuit să îi încadreze la ”rea credință”, fapt care ar fi putut duce la excluderea lor din Magistratură.
Georgiana Iorgulescu declară la RFI că, având în vedere modul în care cei trei procurori au acționat, ”este evident că ei și-au depășit atribuțiile”. Fostul mebru al Consiliului Superior al Magistraturii spune totodată că Inspecția judiciară ar fi trebui să fie mai dură și să încadreze la capitolul ”rea credință” acțiunile celor trei procurori, caz în care aceștia ar fi riscat excluderea din Magistratură.
Este o premieră (n.r. cercetarea unui procuror DNA). De aceea s-a creat Inspecția Judiciară
Georgiana Iorgulescu: Acțiunile disciplinare nu trebuie să ne sperie, să ne înspăimânte. De aceea s-a creat Inspecția Judiciară. Probabil că dumneavoastră ați inițiat această emisiune, dar și alți colegi din presă, tocmai pentru că nu îmi amintesc ca până acum vreun procuror, în special procuror DNA să facă subiectul unei acțiuni disciplinare.
Reporter: Din câte știu, procurorii mai sunt subiectul unor astfel de acțiuni judiciare. Este drept că mai rar de la DNA. Este o premieră?
G.I: Da. Este o premieră, dar asta nu trebuie nici să ne bucure, nici să ne supere. Pe fond, inspecția judiciară spune mai multe lucruri. Atunci când face referire la încălcarea prerogativelor procurorilor, face trimitere la decizia Curții Constituționale, care spune că Parchetul nu are cum să intervină în materie de legiferare. Legiferarea o face o altă putere în stat, Parlamentul sau, în subsidiar, Guvernul, iar controlul îl face Curtea Constituțională. Cu alte cuvinte, Parchetul nu se poate pronunța pe legalitate sau oportunitate. Acestea sunt atributele Curții Constituționale. Și face acolo o demonstrație întreagă cum este cu separația puterilor în stat.
Procurorii DNA și-au depășit atribuțiile. Nu aveau competență să deschidă dosar penal pe OUG 13
Rep: Dacă ne amintim, procurorii au cercetat mai curând procedura de adoptare a ordonanței. Dacă îmi amintesc bine, în referatul DNA se vorbea despre distrugerea unor documente, chiar înainte de aprobarea acelei ordonanțe. Ar mai fi o chestiune aici. Procurorii au acționat în urma unei plângeri. Din câte știu, procedura legală spune că sunt cumva obligați să facă cercetările.
G.I: Nu este așa. Curtea Constituțională explică că atunci când se vorbește de interdicția Ministerului Public în a iniția dosare penale cu privire la adoptarea de legi, se referă la orice ține de adoptarea unei legi, inclusiv partea administrativă. Faptul că cineva rupe o chestie în birou și o reface este o treabă strict administrativă, care poate fi cercetată în câmpul disciplinar al dreptului muncii și al dreptului civil. Trebuie să înțelegem că este foarte trist că noi, după 27 de ani, avem în continuare o apetență postcomunistă pentru dreptul penal. La momentul la care s-a făcut acel denunț la DNA, informațiile cuprinse în acel denunț nu erau în competența DNA. Primul lucru pe care trebuie să îl facă un procuror sau o instanță judecătorească atunci când primește o cerere este să își verifice competența. Prin urmare, nu putea să deschidă dosar penal pe ceva ce nu era competent. Au făcut acest lucru deși nu erau competenți, după care, a doua zi, au chemat persoana respectivă și au mai descoperit o infracțiune care le-a atras competența. Între timp, până să aibă competență, au început să facă adrese către diverse instituții și ministere ca să vadă ce este cu documentele. Dacă nu erau competenți nu puteau să facă aceste adrese. Ca jurist, vă spun că este în afara normelor de procedură.
Rep: Georgiana Iorgulescu, sunteți și fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii și actual director al Centrului pentru Resurse Juridice. Din ceea ce spuneți dumneavoastră, înțeleg că este justificată această acțiune a Inspecției Judiciare. În baza faptelor pe care le-ați enumerat, credeți că cei trei procurori DNA vor fi găsiți vinovați? Și ce riscă ei?
Aș fi fost mult mai dură și i-aș fi încadrat la rea credință. Trebuie să mergem către statul de drept
G.I: Îmi este greu să mă pronunț. Știu ceea ce li se impută din comunicatul Inspecției Judiciare. Nu am dosarul ca să pot să vă răspund cu subiect și predicat. Încadrarea nu s-a făcut pe rea credință, ci pe gravă neglijență. Eu aș fi fost mult mai dură și aș fi făcut-o pe rea credință pentru că este foarte clar că îți verifici competența. Asta învață orice student la penal în anul doi și în anul patru la procedură penală. Au încadrat-o la gravă neglijență și nu la rea credință. Puțin probabil să fie excluși din magistratură. Nici nu doresc așa ceva. Eu fac un comentariu la rece acum. Sancțiunile disciplinare sunt pe mai multe paliere, de la salariu la mutare în altă parte. Mă îndoiesc că vor fi excluși din magistratură. De secția de procurori a Consiliului depinde. Trebuie să înțelegeți că Inspecția Judiciară exercită acțiunea disciplinară în fața secției de procurori. Secția de procurori decide. Aș fi fost curioasă și aș urmări cu mare atenție ce anume va decide secția de procurori și în special, cum anume va motiva ce va decide secția de procurori.
Rep: Considerați că poate fi un fapt grav modul în care au acționat cei trei procurori în cazul Ordonanței 13?
G.I: Pentru mine este un fapt grav. Ca procuror nu poți să spui că nu cunoști legea.
Rep: Arată ceva despre DNA, despre sistemul judiciar?
G.I: Arată faptul că ne concentrăm de 27 de ani pe dreptul penal, arată că nu ne pasă de drepturile și libertățile civile. Un procuror sau un judecător nu se pot scuza că nu cunosc legea. Prin urmare, haideți să ne îndreptăm, cu pași de melc, spre statul de drept. Statul de drept înseamnă aplicarea legii și cunoașterea Constituției. (Irinel I.).
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
-
Exclusivacum 3 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 22 de ore
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 2 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 3 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!
-
Exclusivacum 4 zile
ÎCCJ clarifică drepturile funcționarilor publici în cazul sancțiunilor disciplinare: Cercetare prealabilă și audiere obligatorii chiar și pentru „mustrarea scrisă”