Actualitate
Abuz uriaș și un caz revoltător! Cum aplică legea unii dintre cei care ne garantează JUSTIȚIA

Nimeni nu este mai presus de lege – spune Constituția României, ceea ce înseamnă că legile se respectă așa cum sunt ele la acest moment și sunt valabile inclusiv pentru politicieni, ofițeri ai serviciilor secrete, procurori, judecători și mai ales avocați. Să nu uităm că într-o societate normală avocatul este garantul drepturilor și libertăților omului, el trebuind să se asigure, așa cum spune și Constituția, că cel pe care îl asistă sau îl reprezintă beneficiază de o justiție corectă și echidistantă.
Dar ce ne facem când mai marii avocaților, în speță UNBR (Uniunea Națională a Barourilor din România) iau decizii care ocolesc legea.
Ingrid Mocanu este fosta șefă a ANRP, care în anul 1998 a absolvit examenul de admitere în magistratură. De atunci a îndeplinit diverse funcții în aparatul de stat și este una dintre puținele persoane din România care stăpânește legislația aproape perfect.
În anul 2015 a fost nevoită să se suspende din funcția publică pe care o deține din cauza unui dosar extrem de controversat, legat de acordarea unor despăgubiri.
În acest context, Ingrid Mocanu a ales să renunțe la cariera publică și să se îndrepte spre profesia liberală de avocat. A dat examen, pe care în mod firesc l-a și promovat, dar surpriză… ulterior UNBR și Baroul București au ajuns la concluzia că fostul magistrat nu poate fi primită în profesie pentru că aceasta desfăşoară activitatea salarizată în cadrul altor profesii decât cea de avocat.
Și totuși Ingrid Mocanu nu realiza niciun fel de venit, fiind suspendată din funcția pe care o deținea. După ce Baroul București a refuzat primirea ei în profesie a contestat decizia la Consiliul UNBR, care a întărit soluția dată de Barou.
Situația este de-a dreptul îngrijorătoare pentru că înseamnă că domnii și doamnele care se află în conducerea acestor instituții de interes public aplică legea într-un mod extrem de suspect. Aproape la fel de suspect ca atunci când după ce se strâng între 700.000 – 900.000 de euro din taxa de examen pentru admiterea în profesia de avocat, comisiile de redactare a subiectelor formată din avocați cadre didactice cu peste 10 ani experiență, cu toate cărțile și codurile în față greșesc grilele de concurs. ANUAL. Apoi au pretenția ca cei care candidează pentru un loc de stagiar și care au dat 1000 de lei pentru a da acest examen, să le corecteze erorile. Este un pic de… abuz în serviciu, acea infracțiune pentru care au ieșit sute de mii de români în stradă.
Dar să revenim la Ingrid Mocanu. Așa cum era evident, a mers în instanță și a atacat hotărârile Baroului București și ale UNBR, în contencios administrativ, la Curtea de Apel București și a câștigat. Puteți citi sentința aici: sentinta-CAB-Barou-Bucuresti.
Deși legea arăta destul de clar că motivele invocate de Baroul București și UNBR nu sunt în acord cu realitatea, Ingrid Mocanu nerealizând venituri din altă profesie, avocații au făcut recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Pe 13.06.2016, Curtea de Apel București i-a dat dreptate lui Ingrid Mocanu. Astăzi este 6 septembrie 2017 și Înalta Curte de Casație și Justiție nu a stabilit termen în proces. În acest timp, Ingrid Mocanu putea fi avocat și putea câștiga mii, zeci de mii de euro. Dar i se refuză intrarea în profesie pe un motiv care te lasă efectiv perplex.
Bugetul.ro a solicitat ICCJ, în baza legii 544/2001 să ne explice care este motivul pentru care acest dosar nu a primit încă termen. Considerăm că informația este de interes public și că orice cetățean al acestei țări trebuie să știe cât timp trebuie să aștepte până când i se va face dreptate.
(Anca ANDREI, Redactor șef, Bugetul.ro).
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
-
Exclusivacum 3 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 22 de ore
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 2 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 3 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!
-
Exclusivacum 4 zile
ÎCCJ clarifică drepturile funcționarilor publici în cazul sancțiunilor disciplinare: Cercetare prealabilă și audiere obligatorii chiar și pentru „mustrarea scrisă”