Actualitate
DNA, să vină se te ia! Pe tine! -Ba pe tine!

Ieri am vorbit cu câțiva cetățeni dintr-o localitate. Au un litigiu comercial privat, relativ simplu, care ar putea fi rezolvat pe cale amiabilă; ei nu și nu, nici o parte nu cedează, au apelat și la administrația locală. „Dacă primarul nu face ca mine îl dau la DNA”; adică cel puțin una din părți, dacă nu i se ” dă dreptate”, vrea să facă plângere la DNA, cu toate că DNA-ul nu are nici o atribuție în domeniu. Calea firească, dacă nu se înțeleg, ar fi probabil în justiție, un litigiu civil. Ei vor să ducă administrația, care nu are nici o vină că nu se-nțeleg ei, la DNA. Am vorbit cu ambele părți și fiecare are dreptatea lui. Administrația locală actuală a încercat să-i împace, ei, nu și nu: Vă dăm la DNA! Acum mă gândesc ce se va întâmpla dacă plângerea ajunge la vreun Portocală sau Uncheșelu, sau cine știe la ce procuror la fel ca ei: fiind vorba de o primărie, caută ei ceva, găsesc ceva, mai ales că adversarii politici i-au umplut de plângeri pe la Curtea de Conturi, la „Parchet”, la DNA și pe unde s-a nimerit.
Din cauza acestor plângeri, Consiliul Local nu mai ia nici o decizie, consilierii opoziției fac o plângere pe zi la DNA, primarul nu mai semnează, orice proiect ar vrea să facă e cadorisit cu o plângere la DNA: ” Decât să-mi facă dosar, mai bine nu fac nimic, și/așa, cine știe ce-mi inventează” se vaită primarul. ” Ajutați-mă și pe mine, că nu pot să mișc nimic în localitate, că opoziția, pentru orice, îmi face plângeri și ăia mă cercetează”
Localitatea respectivă, destul de mare, este blocată, ca și alte mii de localități, de unde curg plângerile, cea mai mare parte neântemeiate, de la adversarii politici. Primarii nu mai semnează nimic, nu mai fac proiecte pe fonduri europene, iar dacă fac, plângerile se duc pe ministere, pe agenții, pe companii, pe guvern, adversarii politici îi reclamă peste tot. Iar la București, bazbuducul de Ludovic Orbán, el însuși judecat pentru corupție, pe drept sau pe nedrept-nu mă interesează- țipă peltic alături de Turcance și Gorghii cum e cu justiția și DNA; în stradă, băieți și fete sau doamne și domni ies la protestul de duminică seara, cu cățelușul în lesă, cu bicicleta de coarne sau cu iubita de braț( e de-a mea din Zalău, nu ditai consultanta americanco-românco( intenționat)) și dă-i și strigă: „DNA să vină să vă ia”, iar România e blocată. Lor li se rupe, a doua zi dorm, că e mai greu cu munca, sau se duc la șeful de la multinațională care mai face o afacere bănoasă pentru țara lui. O să-mi spună haștagienii comentatori că dacă nu era DNA, ăia de la ” Casă”, nu erau prinși. Eu sunt ferm convins că dacă nu era DNA-SRI, nu făceau ce au făcut, pentru că toate afacerile din sănătate s-au făcut sub umbrela fostului SRI condus de Coldea, nimeni altul decât partenerul Luluței, cea cu „lupta”-n gură, de dimineața până seara.
Aceasta e România reală, în care toate proiectele, fie ele cu fonduri europene sau nu, nu se mai fac de frica DNA, în care nimeni nu mai semnează nimic; și în tot acest timp, multinaționalele cumpără tot.
DNA-ul nu a fost altceva decât un instrument în mâna străinilor de a ocupa România; au știut foarte bine ce au făcut când l-au inventat:
DNA, să vină să vă ia, că dupa/aia, vă luăm noi totul!” (Gelu Visan –P.M.P.).
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
-
Exclusivacum 3 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 22 de ore
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 2 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 3 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!
-
Exclusivacum 4 zile
ÎCCJ clarifică drepturile funcționarilor publici în cazul sancțiunilor disciplinare: Cercetare prealabilă și audiere obligatorii chiar și pentru „mustrarea scrisă”