Actualitate
EXPLOZIV/ Cum a ajuns Florentina Mirica, prietena Laurei Codruta Kovesi, de la parchetul judecatoriei Buftea sa urmareasca toti magistratii din Romania

Existenta unui serviciu in cadrul DNA pentru urmarirea magistratilor i-a luat prin surprindere in special pe judecatori, cei mai multi dintre acestia idee neavand ca o asemenea structura exista.
Aceasta structura speciala de urmarire a magistratilor, numita “Serviciul de combatere a coruptiei in justitie“, a fost creata de catre Laura Codruta Kovesi la inceputul lui 2014 ca “serviciu” in cadrul DNA. Serviciu fiind, conducerea acestei structuri este ocupata de un procuror-sef care nu e numit prin decret prezidential ci de catre procurorul-sef DNA.
Altfel spus, https://independentajustitiei revine cu o serie de dezvaluiri cutremuratoare privind modul cum Laura Codruta Kovesi a creat o structura de urmarit magistrati iar sef al acestei structuri a pus pe nimeni alta decat pe procuroarea Florentina Mirica, prietena ei.
Din ianuarie pana in noiembrie 2014, Florentina Mirica a ocupat functia de procuror al acestei structuri prin delegare.
Din noiembrie 2014 pana in prezent Florentina Mirica, la propunerea procurorului-sef DNA, a fost numita in aceasta functie pentru o perioada de 3 ani printr-o hotarare CSM a sectiei de procurori.
In contextul in care DNA afirma ca se opune categoric crearii unei structuri speciale in cadrul Parchetului General care sa ancheteze magistrati, e interesant de vazut traseul profesional al procuroarei Florentina Mirica, pentru a sti cine de fapt conduce anchetele impotriva magistratilor.
Astfel, in anul 2006 Florentina Mirica era procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria Buftea, dupa cum rezulta dintr-un document publicat pe site-ul CSM.
Dintr-un document din 2008 rezulta ca Florentina Mirica era in continuare procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria Buftea si a candidat pentru a ocupa functia de prim-procuror.
Dintr-un tabel “privind rezultatele candidatilor procurori in urma sustinerii proiectului privind exercitarea atributiilor specifice functiei de conducere pentru care candideaza”, examen organizat in perioada 24 septembrie – 16 decembrie 2008, rezulta ca procuroarea Florentina Mirica a obtinut nota 8,07.
Intr-un document care listeaza toti procurorii din raza parchetelor Curtii de Apel Bucuresti la data de 1 iulie 2009, Florentina Mirica apare ca fiind procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria Buftea.
La data de 1 februarie 2010 Florentina Mirica apare ca fiind tot procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria Buftea.
Pe data de 9 mai 2010 s-a organizat concurs de promovare la parchetele superioare, la care a participat si Florentina Mirica, care a candidat pentru functia de procuror la Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti.
Totusi, asa cum rezulta din documentele pe care le-am verificat, la data respectiva Florentina Mirica fusese DELEGATA deja sa lucreze la Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti.
Conform Hotararii CSM 459/2010, Florentina Mirica a obtinut nota 8,15 la acest concurs.
Intr-un document care listeaza procurorii din DNA la data de 1 ianuarie 2011, apare pentru prima data ca si Florentina Mirica e printre ei.
Asadar, un procuror care a functionat la Parchetul de pe langa Judecatoria Buftea, la circa 6 luni dupa ce e promovata “efectiv” la Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti ajunge direct in DNA, care e parchet special cu rang de Inalta Curte.
Conform ordinii de zi a plenului din data de 10 decembrie 2013 rezulta ca Florentina Mirica a fost promovata “pe loc” la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti.
Abia din acest moment se poate spune ca procuroarea Florentina Mirica are rang de curte de apel. Totusi, aceasta activand in DNA deja din 2011, era efectiv pe o pozitie de procuror de Inalta Curte.
Pe ordinea de zi a sectiei de procurori din cadrul CSM, din data de 12 noiembrie 2014, apare ca se ia in discutie cererea de numirea a Florentinei Mirica in functia de procuror sef al “Serviciului de combatere a coruptiei in justitie” din cadrul Sectiei de combatere a coruptiei.
Asa cum am dezvaluit si in articolul precedent, sectia de procurori a CSM a avizat, prin Hotararea 647/2014, numirea efectiva a Florentinei Mirica ca procuror sef al “Serviciului de combatere a coruptiei in justitie”.
De la infiintarea acestui serviciu, in ianuarie 2014, Florentina Mirica era sefa acestui serviciu prin delegare.
Asadar, un procuror cu rang de curte de apel a ajuns acum sa coodoneze anchetele inclusiv impotriva judecatorilor de la Inalta Curte.
In martie 2015 Florentina Mirica a reusit sa fie admisa “pe loc” la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, dupa cum rezulta dintr-un document de pe site-ul CSM.
Pe 6 octombrie 2015 Florentina Mirica a facut cerere sa-si valorifice promovarea pe loc la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, asa cum rezulta din ordinea de zi a plenului CSM din acea zi.
Plenul CSM, insa, prin Hotararea 988/2015, i-a RESPINS Florentei Mirica cererea de promovare la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie pe motiv ca media i-a fost prea mica.
Toate aceste documente publice dovedesc ca un procuror de nota 8, ajuns prin delegari si detasari in functii la parchete superioare, inclusiv pana in DNA, a ajuns din 2014 sa conduca toate anchetele impotriva magistratilor din Romania.
Din septembrie 2016 pana in prezent procuroarea Florentin Mirica este cercetata disciplinar de catre sectia de procurori a CSM pentru ca a dezvaluit numele unui denuntator sub acoperire.
Dupa cum se vede, sectia de procurori a CSM atata va lungi aceasta “cercetare disciplinara” pana cand fapta se va prescrie. Urmatorul termen este in septembrie 2017.
La toate aceste sedinte ale sectiei de procurori in materie disciplinara, Florentina Mirica a fost asistata de Laura Codruta Kovesi. (Ec Adrian Radu).
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
-
Exclusivacum 3 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 22 de ore
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 2 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 3 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!
-
Exclusivacum 4 zile
ÎCCJ clarifică drepturile funcționarilor publici în cazul sancțiunilor disciplinare: Cercetare prealabilă și audiere obligatorii chiar și pentru „mustrarea scrisă”