Actualitate
EXCLUSIV/ FALSURI SI ILEGALITATI LA ISJ PRAHOVA/ SCRISOARE DESCHISA
In urma dezvaluirilor noastre in mai multe episoade privind “caracatita” si falsurile de la ISJ Prahova vom solicita interventia organelor de cerecetare penala.
Domnule Inspector Scolar General,
Sunt profesor la o şcoală gimnazială din Ploieşti, şi mă adresez dumneavoastră nu pentru că intenţionez să prelungesc schimbul de corespondenţă între mine şi dumneavoastră, ci pentru că răspunsurile pe care mi le-aţi oferit conţin date incorecte şi nu le pot accepta.
În primul rând, toate aceste răspunsuri sunt dovada faptului că doamna jurist Mănăilă Paula nu vă prezintă realitatea litigiului de muncă în care a fost implicată şi şcoala. Adresa 785 a fost trimisă de mine la data de 13.05.2015 (înainte de emiterea Deciziei 10-care nu este model, aşa cum menţionaţi în răspunsul la sesizarea mea), şi are conţinutul pe care îl veţi vedea în anexa nr. 1.
Am trimis această adresă tocmai pentru că doamna jurist îmi trimisese un e-mail prin care imi solicita să modific CIM-ul domnului profesor (cu care avea deja un proces pe rol), e-mail în care îmi indica să antedatez decizia al cărei model era ataşat, în aşa fel încât data să se potrivească cu cea din Revisal. Acest e-mail a fost trimis în data de 29.09.2015. Mult mai târziu am înţeles la ce se referea indicaţia antedatării. Doamna Mănăilă, deşi ar trebui să ştie care sunt consecinţele demersurilor pe care le-a făcut, şi-a permis ca în Intâmpinarea R2/22.04.2015 de la dosarul pe care îl avea ISJ-Prahova cu domnul X pentru neacordarea a 4 ore pentru completarea de catedră, să înscrie faptul că profesorul era suplinitor la Scoala Gimnazială “A”, încă din 01.09.2014, având CIM pe durată determinată.
La data de 28.04.2015, doamna jurist îi solicită doamnei secretare Bunea Elena să opereze în aplicaţia Revisal, modificarea de CIM a angajatului, FĂRĂ A AVEA LA BAZĂ NICIUN DOCUMENT JURIDIC: CONTRACT DE MUNCĂ ŞI DECIZIE!!! Vă reamintesc, dacă doamna Mănăilă nu a făcut-o, că un Revisal nu poate juca rolul unui document juridic, nefiind decât o bază de date. Aşadar, în aplicaţia şcolii se vede foarte clar că modificarea nu s-a efectuat în data de 15.05.2015, când eu am emis Decizia 10, care iarăşi în mod eronat, vi s-a comunicat că este decizia model. Decizia 10 a fost emisă de mine, după o întrevedere la sediul ISJ-Prahova cu doamna jurist şi dl inspector general Năchilă Petre, care m-au presionat să semnez acel document şi fără a respecta art. 5 din OMEN 4895/2014. Tocmai pentru că n-am avut încredere în acest demers, n-am înscris Decizia în aplicaţia informatică, nici în statul de plată, cum corect consemnează doamnele care au realizat auditul la Scoala Gimnazială “A”, Municipiul Ploieşti (dna Mercik şi dna Dima) în Raportul final din 06.02.2017. Mai mult, văzând că Raportul per salariat 797/15.05.2015 conţine erori realizate de dna secretară, în sensul că la rubrica referitoare la tipul contractului de muncă apare inscris faptul că profesorul ar fi avut CIM pe durată determinată încă din 2012, am anulat orice demers în privinţa situaţiei angajatului. Am emis Decizia 12 prin care am anulat Decizia 10, dar doamna Bunea Elena, responsabilă cu înscrierea deciziilor în registru, a omis să o înscrie, ulterior înscriind altceva la numărul respectiv. Repet şi subliniez, că n-am operat în Revisal şi nici n-am transmis către ITM-Prahova modificarea sau încetarea CIM a dlui profesor. Iar susţinerea dumneavoastră din adresele trimise mie ca răspuns la sesizările mele este falsă şi nejustificată de documente. O aplicaţie informatică nu poate sta în picioare prin ea însăşi. Revisalul nu este document juridic!!! Iar eu nu mai tolerez să plătesc pentru erorile şi fărădelegile altcuiva. Am plătit destul şi eu şi elevii şi părinţii Scolii A. Ceea ce a făcut şi continuă să facă doamna jurist este grav, iar dumneavoastră trebuie să luaţi măsurile care se impun.
In al doilea rând, cum să închei eu contract de muncă pe durată determinată, dacă am anulat decizia respectivă? De ce nu îi cereţi contractul pe durată determinată doamnei Mănăilă Paula, care l-a făcut pe angajatul din şcoala pe care o conduceam suplinitor cu o lună înainte de a emite eu decizia păcătoasă? De ce nu a întocmit doamna Mănăilă un CIM pe durată determinată încă din septembrie 2014 aşa cum afirmă că avea profesorul? Doamna Mănăilă îşi permite să spună orice şi să jongleze cu destinele oamenilor, doar că lucrează la ISJ? Doamna jurist consideră că eu ar trebui să tac şi să accept toate falsurile pe care le înscrie? Domnule Inspector General, de ce acceptaţi să fiţi în felul acesta minţit şi manipulat de doamna Mănăilă? Dumneavoatră chiar vă asumaţi ce aţi scris în răspunsul către mine??? Reclamantul a solicitat contractul pe durată determinată conducerii ulterioare pentru că doamna Sandu Laura a introdus în Revisal şi în circuitul civic un CIM pe durată determinată, făra ca acesta să existe în forma sa fizică. Dovadă este şi memoriul trimis de mine pe 06.07.2015, către dl inspector general Năchilă prin care îmi explicam demersul faţă de litigiul dintre Scoala Gimnazială “A”, ISJ-Prahova şi profesorul X.
Mai mult, aşa cum v-am mai comunicat şi în alte sesizări, ISJ-Prahova, prin compartimentul Managementul Resurse Umane, a transmis către unităţile şcolare, la data de 31.07.2015, o adresă prin care solicita încetarea contactelor de muncă a celor care aveau o anumită vechime la catedră şi nu obţinuseră definitivarea în învăţământ. Adresa 2225/2015, era cu direcţie dată. Ce rost mai avea această adresă, dacă Decizia 10 era valabilă? Dacă eu am încetat contractul de muncă al dlui profesor, de ce, atunci, doamna Sandu Laura, pe care o protejaţi atât, a mai declarat în Adresa 1104/2015 (anexa 2) că la 18.08.2015 angajatul avea CIM pe durată nedeterminată? De ce a mai fost nevoie de Decizia 17 dată de dna Sandu, dacă eu aş fi făcut deja ceea ce susţineţi? Domnule Inspector General, dumneavoastră realizaţi cât mă păgubiţi în mod nedrept pe mine susţinând neadevărurile din adresa pe care mi-aţi trimis-o? Realizaţi cât l-aţi păgubit pe dl Uţoiu nevrând să luaţi act de ceea ce v-am sesizat şi eu în repetate rânduri şi ceea ce v-a sesizat şi dumnealui? Era atât de simplu să se recunoască erorile, să fie asumate şi îndreptate!
În al treilea rând, şcoala nu a fost sancţionată contravenţional din cauza mea! Nici din cauza faptului că eu n-am încheiat contract de muncă pe durată determinată cu dl profesor! Este o minciună enormă şi penibilă! Nu pot înţelege cum acceptaţi să vă puneţi semnătura pe aşa ceva! Când a minţit ISJ-Prahova referitor la amenda primită de unitatea şcolară: acum sau în august 2016 când afirma, prin Adresa 2513/23.08.2016, următoarele: “Referitor la amenda dată şcolii în urma controlului efectuat de Inspectoratul Teritorial de Muncă la data de 5.04.2016, reiese că amenda care a fost dată este consecinţă a înregistrării cu întârziere a unei încetări de contract în REVISAL de către secretarul şcolii de la data respectivă, dna Bunea Elena. Conform fişei postului, dar şi a deciziei existente în acest sens, dna Bunea Elena avea sarcina să gestioneze sistemul Revisal…” ?
In al patrulea rând, cum vă permiteţi dumneavoastră să citaţi din sentinţe nedefinitive? De ce oare, doamna jurist nu-şi aminteşte de sentinţa definitivă în care se stipulează că trebuie să plătească faţă de subsemnata cheltuielile de judecată? Sentinţa din care citaţi a fost dată tocmai pe baza documentelor false pe care avocata Sorescu Chira şi pârâta Sandu Laura le-au depus la dosar şi pentru că dumneavoastră şi jurista ISJ-Prahova au susţinut astfel de falsuri. Ba mai mult, după ce i-aţi luat nedrept şi abuziv postul dlui profesor, i-aţi şi îngreunat enorm accesul la o justiţie corectă!
In al cincilea rând, niciodată doamna jurist şi conducerea ISJ-Prahova nu a discutat cu mine despre incetarea CIM in perioada concediului medical. Din contră, m-au presat şi au refuzat să îmi răspundă solicitării de a primi în scris îndrumare juridică. Dacă nici prin cele patru argumente invocate de mine mai sus, nu v-am convins că cea care minte este doamna juristă Mănăilă Paula, înseamnă că nici cu adresa 817/22.05.2015 (la care niciodată n-am primit răspuns) nu voi reuşi, iar eu voi rămâne, cel mai probabil omul aflat în dizgraţie pentru că din când în când am avut “tupeul” să vorbesc (după cum mă numea doamna Mănăilă), iar doamna cu semnătura va fi zeiţa dreptăţii.
În privinţa înregistrării Deciziei 12 în registrul şcolii, menţionez că este o “greseală” premeditată a secretarei Bunea Elena, care, în ciuda tuturor falsurilor şi erorilor din acte şi contractele angajaţilor Scolii Gimnaziale “Anton Pann”, Ploiesti, este încă menţinută în funcţie la Scoala Gimnazială “Ioan Grigorescu”, Ploiesti, unde, de altfel, are o activitate ireprosabilă, sunt sigură. N-ar fi oare mai firesc să verificaţi un pic cum a înscris în aplicaţia informatică datele la scoala respectivă? Oare doar la Anton Pann a comis atâtea falsuri? Si, încă un aspect peste care nu pot trece: cum atunci când este vorba de înscrierea în Revisal din perioada mandatului doamnei Sandu era vinovată Bunea, iar în mandatul meu sunt eu? Eu am făcut inscrieri în Revisal? Eu ţineam evidenţa deciziilor? Eu ţineam şi orele doamnei Sandu? Domnule Inspector, chiar nu vedeţi jocul mincinos al doamnei jurist?
Tocmai pentru că a comis asemenea erori şi falsuri în înscrisuri, consider c-ar trebui să-i cereţi doamnei jurist Mănăilă Paula să demisioneze. Pentru că eu, deşi am avut o activitate mult mai cinstită şi rodnică decât cea care m-a manipulat să dau decizia 10, am avut demnitatea să îmi depun demisia, apoi am fost pur şi simplu linşată la concursul din iulie-august 2017, cred că trebuie să plătească şi adevăraţii responsabili, iar doamna jurist se numără printre ei.
Tot demestul doamnei jurist şi chiar şi al dumneavoastră arată foarte clar că vă situaţi pe o poziţie conflictuală şi că la concursul pentru funcţia de director acest aspect a fost ignorat.
29.08.2017 Toma Magdalena




Actualitate
Pentagonul lansează „Secure Space Network” pentru a extinde accesul companiilor la infrastructura clasificată
Aproximativ 50 de facilități SCIF vor fi construite în Statele Unite
Companiile contractante vor avea în curând mai multe oportunități de a derula activități clasificate pentru Pentagon, printr-un nou program denumit „Secure Space Network”.
Inițiativa prevede proiectarea și instalarea a aproximativ 50 de spații securizate în diferite regiuni ale Statelor Unite. Aceste facilități, cunoscute sub acronimul SCIF — Sensitive Compartmented Information Facilities — sunt destinate procesării, stocării și discutării informațiilor strict clasificate.
Washington vrea să elimine barierele pentru companiile mici
Programul urmărește să faciliteze accesul firmelor capabile la mediile clasificate, considerate de industria de apărare una dintre principalele piedici în colaborarea cu Departamentul Apărării.
James R. Mismash, adjunct al secretarului pentru dezvoltarea bazei industriale și director al Biroului pentru Programe destinate Întreprinderilor Mici, a declarat că noua rețea va permite unui număr mai mare de companii să contribuie la proiecte militare clasificate.
Potrivit acestuia, cooperarea dintre instituțiile guvernamentale și sprijinul Congresului ar urma să consolideze baza de furnizori ai Pentagonului și să accelereze furnizarea capabilităților necesare forțelor armate.
SCIF-urile, spații proiectate pentru a rezista spionajului
O facilitate SCIF poate fi o zonă, o încăpere, un grup de încăperi, o clădire sau chiar un întreg obiectiv certificat și acreditat în conformitate cu standardele de securitate stabilite de directorul comunității americane de informații.
Aceste spații sunt concepute pentru a permite gestionarea informațiilor sensibile compartimentate și pentru a preveni o serie de amenințări. Printre măsurile de protecție se numără rezistența la pătrunderea forțată, interceptarea comunicațiilor audio și supravegherea electronică.
Costurile ridicate limitează accesul firmelor la contractele clasificate
Pentru multe companii mici care încearcă să obțină contracte militare, accesul la informații clasificate și la spații SCIF reprezintă o provocare majoră. Construirea și acreditarea unor astfel de facilități presupun costuri semnificative, iar unele firme nu dispun de infrastructura necesară sau nu au acces facil la astfel de locații.
Prin „Secure Space Network”, autoritățile americane încearcă să reducă aceste bariere și să lărgească numărul companiilor care pot participa la proiecte ale Pentagonului.
Programul ar putea fi extins rapid în funcție de necesități
Prima etapă a proiectului va crea un model de producție repetabil, care să permită extinderea rețelei pe măsură ce cresc cerințele operaționale.
Planul include și dezvoltarea unei capacități de producție flexibile, capabile să fie intensificată rapid pentru a răspunde unor creșteri bruște ale necesarului de spații de lucru acreditate pentru activități clasificate.
Facilitățile vor fi amplasate în baze militare și centre dedicate industriei
Coordonarea inițiativei va reveni Biroului pentru Dezvoltarea Bazei Industriale, aflat în subordinea structurii pentru achiziții și mentenanță a Departamentului Apărării.
Noile facilități ar putea fi amplasate în baze militare, în locații orientate către industrie — inclusiv centre de tip APEX Accelerators — sau în alte puncte considerate relevante pentru misiunile Pentagonului.
Detaliile publice despre program rămân însă limitate. Nu au fost precizate dimensiunile fiecărei facilități SCIF, bugetul alocat sau calendarul exact pentru implementarea proiectului.
Actualitate
Halo_Shield: Noua frontieră a apărării împotriva amenințărilor aeriene asimetrice
Un conflict asimetric, o soluție modernă
Sistemele aeriene fără pilot (UAS) au redefinit complet dinamica apărării spațiului aerian, transformând-o într-un joc asimetric și extrem de rapid. Astăzi, dronele accesibile, care pot fi achiziționate cu mai puțin de 1.000 de dolari, reprezintă o amenințare critică pentru infrastructura strategică și obiectivele militare de mare valoare. Metodele tradiționale de apărare, bazate preponderent pe radare punctuale, se dovedesc insuficient de agile pentru a contracara atacurile multiple, rapide și venite din direcții imprevizibile.
Halo_Shield: Arhitectura rezilienței distribuite
Pentru a răspunde acestor provocări, a fost dezvoltată arhitectura modulară Halo_Shield, un sistem de combatere a dronelor (C-UAS) conceput să fuzioneze datele de la senzori activi și pasivi într-o imagine operațională unificată. Sistemul funcționează prin „Tile-uri” – componente integrate care conectează senzori tactici și efectori (inclusiv lasere de mare energie, precum sistemul LOCUST) într-un lanț de neutralizare distribuit. Această abordare elimină dependența de un singur punct de detecție, crescând semnificativ rata de succes a apărării.
De la experiment la succes operațional
În cadrul unor exerciții riguroase – T-REX 25-2, TWIX 2026 și T-REX 2026 – Halo_Shield a demonstrat capacități de necontestat. Validările din teren au confirmat că sistemul poate fi configurat în câteva minute, oferind o disponibilitate aproape continuă și interoperabilitate avansată. La Grand Forks, Halo_Shield a marcat o premieră prin coordonarea angajărilor cu laser de mare energie, preluând rolul de comandă și control direct și confirmând viabilitatea unui concept de apărare stratificat, gata pentru desfășurări rapide în medii complexe.
Ingeniozitate sub presiune: Lecții din deșert pentru tehnologia militară
Criza din Mojave
În timpul unor teste recente desfășurate în temperaturile extreme ale deșertului Mojave, terminalele terestre Starlink utilizate de armată au început să cedeze din cauza supraîncălzirii. Fără sprijin tehnic specializat în proximitate, soldații au recurs la o soluție de avarie ingenioasă: răcirea antenelor cu tricouri ude. Această abordare neașteptată a reușit să mențină fluxul de date esențial pentru operațiuni, demonstrând că adaptabilitatea pe câmpul de luptă poate suplini, uneori, lipsa echipamentelor complet ranforsate.
Tehnologia comercială: Avantaje și limite
Incidentul a scos la iveală dilema actuală a achizițiilor militare: echilibrul dintre rapiditatea tehnologiei comerciale și durabilitatea echipamentelor de tip „bespoke”. Dacă soluțiile comerciale, precum Starlink sau sistemele 5G, permit o desfășurare rapidă și costuri reduse cu 50% față de sistemele tradiționale, ele nu sunt întotdeauna proiectate pentru mediile austere.
Viitorul achizițiilor: Pragmatism peste supradimensionare
Lecția desprinsă de armată este clară: nu orice limitare tehnică necesită reproiectarea completă a unui sistem. Oficialii militari susțin acum că, dacă o procedură tactică simplă (precum răcirea improvizată) rezolvă problema fără a afecta misiunea, aceasta este preferabilă investițiilor masive în „supraransforsare”. Această filozofie, aplicată în urma experimentelor recente, ar putea schimba fundamental modul în care armata accelerează adopția tehnologiilor moderne, punând accent pe eficiență și adaptabilitate.
Schimbări la vârful Armatei SUA: Interim interimar în timpuri incerte
O numire surpriză
Într-o mișcare rapidă, Adam Telle a fost numit secretar interimar al Armatei, preluând funcția imediat după demisia surprinzătoare a predecesorului său. Telle, care ocupă în prezent funcția de asistent al secretarului Armatei pentru lucrări civile, a fost descris drept un patriot respectat, decizia fiind salutată de liderii din cadrul Comitetului pentru Forțele Armate din Senat.
Leadership în tranziție
Această schimbare vine într-un moment critic pentru forțele terestre, care traversează o perioadă de modernizare accelerată. Instituția se confruntă însă cu un vid de conducere la nivel înalt, atât pe plan civil, cât și militar. În timp ce Telle ocupă temporar fotoliul de secretar, postul de șef al Statului Major rămâne sub semnul incertitudinii după eliminarea generalului Randy George. Deși s-au vehiculat nume pentru acest post, Casa Albă nu a formalizat încă nicio nominalizare, pe fondul unor controverse politice privind credentialele potențialilor candidați. Pentagonul a dat asigurări că se lucrează la finalizarea acestor numiri, însă instabilitatea de la vârful ierarhiei militare rămâne un punct fierbinte în dezbaterea de la Washington.
Actualitate
Oshkosh Defense pune presiune pe pușcașii marini: oferta pentru vehicule JLTV expiră la 31 octombrie
Compania promite primele vehicule în mai puțin de un an
Oshkosh Defense le-a transmis pușcașilor marini americani că trebuie să decidă până la 31 octombrie dacă acceptă oferta companiei de a furniza vehicule tactice ușoare comune — JLTV — într-un interval mai mic de un an.
Propunerea vine în contextul în care AM General întâmpină întârzieri în producția versiunii modernizate JLTV A2, după ce a câștigat contractul pentru fabricarea acesteia. În lipsa unei decizii din partea Marine Corps, viitorul liniei de producție JLTV operate de Oshkosh rămâne incert.
Un „pod de producție” pentru a evita blocajele
Oshkosh își promovează intens oferta, denumită „production bridge” — sau „pod de producție”. Compania susține că soluția ar permite Marine Corps să continue procesul de modernizare, oferind în același timp AM General timpul necesar pentru a recupera întârzierile de producție.
Reprezentanții companiei afirmă că fiecare zi în care noile vehicule nu ajung în unități amână modernizarea forțelor și sporește riscurile operaționale. În acest scenariu, contractul propus de Oshkosh ar funcționa ca un mecanism temporar de protecție, nu ca o încercare de a elimina AM General din program.
Investiții private de peste 50 de milioane de dolari
Pentru a putea începe rapid producția, Oshkosh spune că a alocat peste 50 de milioane de dolari din capital propriu. Banii sunt destinați extinderii capacității industriale și achiziției anticipate a materialelor cu termene lungi de livrare.
Compania estimează că poate produce și livra aproximativ 1.200 de vehicule JLTV pe an. Primele unități ar putea ajunge la pușcașii marini în aproximativ zece luni de la activarea acordului.
Oferta se bazează pe forța de muncă disponibilă, spațiul actual de producție și relațiile existente cu furnizorii. Dacă decizia este amânată după 31 octombrie, toate aceste elemente — inclusiv capacitatea industrială și disponibilitatea componentelor — ar trebui reevaluate.
Fără semnale clare din partea Marine Corps
Oshkosh susține că Marine Corps a fost informat cu privire la termenul-limită și că oficialii au înțeles motivele pentru care compania a impus această dată. Cu toate acestea, până în prezent nu ar fi existat niciun semnal clar privind direcția în care intenționează să acționeze serviciul militar.
În lipsa unei cereri ferme, Oshkosh ar putea redirecționa capacitățile pregătite către alte activități: mentenanța flotei existente, contracte cu parteneri internaționali sau programe asociate, precum ROGUE Fires. Țările partenere reprezintă deja o piață concretă, după ce Țările de Jos au selectat compania pentru producția unei versiuni olandeze a vehiculului JLTV.
Marine Corps caută un al doilea furnizor
Marine Corps a publicat în luna mai o solicitare pentru identificarea unui al doilea furnizor de JLTV. Documentul viza variante comerciale sau deja dezvoltate, „mature, pregătite pentru producție și rapid de introdus în dotare”.
Serviciul militar american a precizat că analizează permanent opțiunile de achiziție pentru a respecta cerințele aprobate privind JLTV, pentru a menține nivelul de pregătire operațională și pentru a limita riscurile asociate introducerii noilor vehicule.
În acest context, Oshkosh s-a poziționat pentru a furniza modelul JLTV A1, a cărui linie de producție a rămas activă pentru comenzile comerciale ale companiei.
Un necesar de 12.500 de vehicule
Pentru anul fiscal 2027, Marine Corps solicită 244,9 milioane de dolari pentru achiziția a peste 340 de vehicule JLTV A2. Obiectivul total al pușcașilor marini este de aproximativ 12.500 de vehicule, însă Oshkosh estimează că până acum a fost livrat mai puțin de 60% din necesarul planificat.
Întârzierile AM General au atras critici din partea parlamentarilor americani, atât republicani, cât și democrați. Un senator democrat din Wisconsin a catalogat situația drept o performanță inacceptabilă pentru unul dintre cele mai importante contracte de vehicule ale Departamentului Apărării.
AM General invocă dificultăți de tranziție
Conducerea AM General a pus întârzierile pe seama unor probleme complexe de tranziție și a anunțat că firma intenționează să atingă producția la capacitate maximă în 2027.
În pofida acestor probleme, Oshkosh insistă că oferta sa nu urmărește falimentarea sau blocarea programului AM General. Compania afirmă că obiectivul este să ofere Marine Corps o soluție intermediară, astfel încât serviciul să își continue modernizarea, iar producătorul desemnat să câștige timp pentru recuperarea întârzierilor.
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova – Grădinița de Cadre, episodul 56: Pensia nu prescrie păcatele și nu spală urmele „dispecerilor de lux”
-
Exclusivacum 4 zileIPJ Prahova – Grădinița de Cadre, episodul 55: Pinochio de Băicoi își taie singur nasul… la pensie
-
Exclusivacum 4 zileTCE Ploiești – „Organigrama cu chiloți” trece, oamenii cu 40 de ani vechime pleacă. AGA, cu ștampila pe teroare
-
Exclusivacum 2 zileMinistrul Darău, lovit în față cu propriul proiect – Când Ministerul Justiției îți spune, politicos-juridic: „Așa ceva nu se face nici măcar într-un guvern demis”
-
Exclusivacum o ziMEDAT, TRANSFORMAT ÎN „MINISTERUL ȘMENULUI NAȚIONAL” – Cum a ajuns strategia de stat pe mâna unui trio cu dosar, ORNISS la ghici și Constituția făcută sul
-
Exclusivacum 3 zileTriada care vrea să-și facă minister la purtător: Darău, Vișoianu, Miron și operațiunea „Jaf la MEDAT”
-
Exclusivacum 2 zile„Lanțul de aur al incompatibilității”: cum a legat MAI polițistul de caloriferul birocrației până la ONU și Frontex
-
Exclusivacum 2 zileIndustria groazei lângă casă: cum se topește sticla, nervii și legea, toate la un loc – Fabrica de coșmar de la Blejoi: „reciclare” pe nervii și plămânii vecinilor



