Actualitate
EXCLUSIV/ FALSURI SI ILEGALITATI LA ISJ PRAHOVA/ SCRISOARE DESCHISA
In urma dezvaluirilor noastre in mai multe episoade privind “caracatita” si falsurile de la ISJ Prahova vom solicita interventia organelor de cerecetare penala.
Domnule Inspector Scolar General,
Sunt profesor la o şcoală gimnazială din Ploieşti, şi mă adresez dumneavoastră nu pentru că intenţionez să prelungesc schimbul de corespondenţă între mine şi dumneavoastră, ci pentru că răspunsurile pe care mi le-aţi oferit conţin date incorecte şi nu le pot accepta.
În primul rând, toate aceste răspunsuri sunt dovada faptului că doamna jurist Mănăilă Paula nu vă prezintă realitatea litigiului de muncă în care a fost implicată şi şcoala. Adresa 785 a fost trimisă de mine la data de 13.05.2015 (înainte de emiterea Deciziei 10-care nu este model, aşa cum menţionaţi în răspunsul la sesizarea mea), şi are conţinutul pe care îl veţi vedea în anexa nr. 1.
Am trimis această adresă tocmai pentru că doamna jurist îmi trimisese un e-mail prin care imi solicita să modific CIM-ul domnului profesor (cu care avea deja un proces pe rol), e-mail în care îmi indica să antedatez decizia al cărei model era ataşat, în aşa fel încât data să se potrivească cu cea din Revisal. Acest e-mail a fost trimis în data de 29.09.2015. Mult mai târziu am înţeles la ce se referea indicaţia antedatării. Doamna Mănăilă, deşi ar trebui să ştie care sunt consecinţele demersurilor pe care le-a făcut, şi-a permis ca în Intâmpinarea R2/22.04.2015 de la dosarul pe care îl avea ISJ-Prahova cu domnul X pentru neacordarea a 4 ore pentru completarea de catedră, să înscrie faptul că profesorul era suplinitor la Scoala Gimnazială “A”, încă din 01.09.2014, având CIM pe durată determinată.
La data de 28.04.2015, doamna jurist îi solicită doamnei secretare Bunea Elena să opereze în aplicaţia Revisal, modificarea de CIM a angajatului, FĂRĂ A AVEA LA BAZĂ NICIUN DOCUMENT JURIDIC: CONTRACT DE MUNCĂ ŞI DECIZIE!!! Vă reamintesc, dacă doamna Mănăilă nu a făcut-o, că un Revisal nu poate juca rolul unui document juridic, nefiind decât o bază de date. Aşadar, în aplicaţia şcolii se vede foarte clar că modificarea nu s-a efectuat în data de 15.05.2015, când eu am emis Decizia 10, care iarăşi în mod eronat, vi s-a comunicat că este decizia model. Decizia 10 a fost emisă de mine, după o întrevedere la sediul ISJ-Prahova cu doamna jurist şi dl inspector general Năchilă Petre, care m-au presionat să semnez acel document şi fără a respecta art. 5 din OMEN 4895/2014. Tocmai pentru că n-am avut încredere în acest demers, n-am înscris Decizia în aplicaţia informatică, nici în statul de plată, cum corect consemnează doamnele care au realizat auditul la Scoala Gimnazială “A”, Municipiul Ploieşti (dna Mercik şi dna Dima) în Raportul final din 06.02.2017. Mai mult, văzând că Raportul per salariat 797/15.05.2015 conţine erori realizate de dna secretară, în sensul că la rubrica referitoare la tipul contractului de muncă apare inscris faptul că profesorul ar fi avut CIM pe durată determinată încă din 2012, am anulat orice demers în privinţa situaţiei angajatului. Am emis Decizia 12 prin care am anulat Decizia 10, dar doamna Bunea Elena, responsabilă cu înscrierea deciziilor în registru, a omis să o înscrie, ulterior înscriind altceva la numărul respectiv. Repet şi subliniez, că n-am operat în Revisal şi nici n-am transmis către ITM-Prahova modificarea sau încetarea CIM a dlui profesor. Iar susţinerea dumneavoastră din adresele trimise mie ca răspuns la sesizările mele este falsă şi nejustificată de documente. O aplicaţie informatică nu poate sta în picioare prin ea însăşi. Revisalul nu este document juridic!!! Iar eu nu mai tolerez să plătesc pentru erorile şi fărădelegile altcuiva. Am plătit destul şi eu şi elevii şi părinţii Scolii A. Ceea ce a făcut şi continuă să facă doamna jurist este grav, iar dumneavoastră trebuie să luaţi măsurile care se impun.
In al doilea rând, cum să închei eu contract de muncă pe durată determinată, dacă am anulat decizia respectivă? De ce nu îi cereţi contractul pe durată determinată doamnei Mănăilă Paula, care l-a făcut pe angajatul din şcoala pe care o conduceam suplinitor cu o lună înainte de a emite eu decizia păcătoasă? De ce nu a întocmit doamna Mănăilă un CIM pe durată determinată încă din septembrie 2014 aşa cum afirmă că avea profesorul? Doamna Mănăilă îşi permite să spună orice şi să jongleze cu destinele oamenilor, doar că lucrează la ISJ? Doamna jurist consideră că eu ar trebui să tac şi să accept toate falsurile pe care le înscrie? Domnule Inspector General, de ce acceptaţi să fiţi în felul acesta minţit şi manipulat de doamna Mănăilă? Dumneavoatră chiar vă asumaţi ce aţi scris în răspunsul către mine??? Reclamantul a solicitat contractul pe durată determinată conducerii ulterioare pentru că doamna Sandu Laura a introdus în Revisal şi în circuitul civic un CIM pe durată determinată, făra ca acesta să existe în forma sa fizică. Dovadă este şi memoriul trimis de mine pe 06.07.2015, către dl inspector general Năchilă prin care îmi explicam demersul faţă de litigiul dintre Scoala Gimnazială “A”, ISJ-Prahova şi profesorul X.
Mai mult, aşa cum v-am mai comunicat şi în alte sesizări, ISJ-Prahova, prin compartimentul Managementul Resurse Umane, a transmis către unităţile şcolare, la data de 31.07.2015, o adresă prin care solicita încetarea contactelor de muncă a celor care aveau o anumită vechime la catedră şi nu obţinuseră definitivarea în învăţământ. Adresa 2225/2015, era cu direcţie dată. Ce rost mai avea această adresă, dacă Decizia 10 era valabilă? Dacă eu am încetat contractul de muncă al dlui profesor, de ce, atunci, doamna Sandu Laura, pe care o protejaţi atât, a mai declarat în Adresa 1104/2015 (anexa 2) că la 18.08.2015 angajatul avea CIM pe durată nedeterminată? De ce a mai fost nevoie de Decizia 17 dată de dna Sandu, dacă eu aş fi făcut deja ceea ce susţineţi? Domnule Inspector General, dumneavoastră realizaţi cât mă păgubiţi în mod nedrept pe mine susţinând neadevărurile din adresa pe care mi-aţi trimis-o? Realizaţi cât l-aţi păgubit pe dl Uţoiu nevrând să luaţi act de ceea ce v-am sesizat şi eu în repetate rânduri şi ceea ce v-a sesizat şi dumnealui? Era atât de simplu să se recunoască erorile, să fie asumate şi îndreptate!
În al treilea rând, şcoala nu a fost sancţionată contravenţional din cauza mea! Nici din cauza faptului că eu n-am încheiat contract de muncă pe durată determinată cu dl profesor! Este o minciună enormă şi penibilă! Nu pot înţelege cum acceptaţi să vă puneţi semnătura pe aşa ceva! Când a minţit ISJ-Prahova referitor la amenda primită de unitatea şcolară: acum sau în august 2016 când afirma, prin Adresa 2513/23.08.2016, următoarele: “Referitor la amenda dată şcolii în urma controlului efectuat de Inspectoratul Teritorial de Muncă la data de 5.04.2016, reiese că amenda care a fost dată este consecinţă a înregistrării cu întârziere a unei încetări de contract în REVISAL de către secretarul şcolii de la data respectivă, dna Bunea Elena. Conform fişei postului, dar şi a deciziei existente în acest sens, dna Bunea Elena avea sarcina să gestioneze sistemul Revisal…” ?
In al patrulea rând, cum vă permiteţi dumneavoastră să citaţi din sentinţe nedefinitive? De ce oare, doamna jurist nu-şi aminteşte de sentinţa definitivă în care se stipulează că trebuie să plătească faţă de subsemnata cheltuielile de judecată? Sentinţa din care citaţi a fost dată tocmai pe baza documentelor false pe care avocata Sorescu Chira şi pârâta Sandu Laura le-au depus la dosar şi pentru că dumneavoastră şi jurista ISJ-Prahova au susţinut astfel de falsuri. Ba mai mult, după ce i-aţi luat nedrept şi abuziv postul dlui profesor, i-aţi şi îngreunat enorm accesul la o justiţie corectă!
In al cincilea rând, niciodată doamna jurist şi conducerea ISJ-Prahova nu a discutat cu mine despre incetarea CIM in perioada concediului medical. Din contră, m-au presat şi au refuzat să îmi răspundă solicitării de a primi în scris îndrumare juridică. Dacă nici prin cele patru argumente invocate de mine mai sus, nu v-am convins că cea care minte este doamna juristă Mănăilă Paula, înseamnă că nici cu adresa 817/22.05.2015 (la care niciodată n-am primit răspuns) nu voi reuşi, iar eu voi rămâne, cel mai probabil omul aflat în dizgraţie pentru că din când în când am avut “tupeul” să vorbesc (după cum mă numea doamna Mănăilă), iar doamna cu semnătura va fi zeiţa dreptăţii.
În privinţa înregistrării Deciziei 12 în registrul şcolii, menţionez că este o “greseală” premeditată a secretarei Bunea Elena, care, în ciuda tuturor falsurilor şi erorilor din acte şi contractele angajaţilor Scolii Gimnaziale “Anton Pann”, Ploiesti, este încă menţinută în funcţie la Scoala Gimnazială “Ioan Grigorescu”, Ploiesti, unde, de altfel, are o activitate ireprosabilă, sunt sigură. N-ar fi oare mai firesc să verificaţi un pic cum a înscris în aplicaţia informatică datele la scoala respectivă? Oare doar la Anton Pann a comis atâtea falsuri? Si, încă un aspect peste care nu pot trece: cum atunci când este vorba de înscrierea în Revisal din perioada mandatului doamnei Sandu era vinovată Bunea, iar în mandatul meu sunt eu? Eu am făcut inscrieri în Revisal? Eu ţineam evidenţa deciziilor? Eu ţineam şi orele doamnei Sandu? Domnule Inspector, chiar nu vedeţi jocul mincinos al doamnei jurist?
Tocmai pentru că a comis asemenea erori şi falsuri în înscrisuri, consider c-ar trebui să-i cereţi doamnei jurist Mănăilă Paula să demisioneze. Pentru că eu, deşi am avut o activitate mult mai cinstită şi rodnică decât cea care m-a manipulat să dau decizia 10, am avut demnitatea să îmi depun demisia, apoi am fost pur şi simplu linşată la concursul din iulie-august 2017, cred că trebuie să plătească şi adevăraţii responsabili, iar doamna jurist se numără printre ei.
Tot demestul doamnei jurist şi chiar şi al dumneavoastră arată foarte clar că vă situaţi pe o poziţie conflictuală şi că la concursul pentru funcţia de director acest aspect a fost ignorat.
29.08.2017 Toma Magdalena




Actualitate
Viteza de reacție în era digitală: Cum „avanpostul de inovație” al armatei SUA rescrie regulile achizițiilor militare
Într-o mișcare strategică menită să elimine blocajele birocratice, Corpul XVIII Aeropurtat a transformat recentul exercițiu Scarlet Dragon într-un laborator de testare pentru o nouă structură revoluționară: Joint Innovation Outpost (JIOP). Această unitate nu este doar un centru de idei, ci un motor operațional care promite să livreze tehnologie de ultimă oră către soldați într-un ritm care să depășească capacitatea de adaptare a oricărui adversar.
Puterea la firul ierbii: Decizii de 50 de milioane de dolari direct pe frontul tactic
Pentru prima dată în istoria modernă a Armatei, o comandă operațională primește autoritatea de a lua decizii financiare majore direct de pe teren. JIOP beneficiază de profesioniști în achiziții și de puterea de a gestiona până la 50 de milioane de dolari, în principal din fonduri de cercetare și dezvoltare. Această „operaționalizare a achizițiilor” permite comandanților să identifice, să testeze și să cumpere soluții tehnice fără a mai aștepta aprobările de la nivel central, care deseori durează ani de zile.
Obiectivul este simplu: dacă un sistem funcționează și răspunde unei nevoi imediate a soldatului, acesta trebuie achiziționat și implementat acum, nu peste un deceniu.
Adio, birocrație: De la dosare de 900 de pagini la „9-line-ul” inovației
Inovația adusă de JIOP vizează și simplificarea radicală a modului în care industria de apărare interacționează cu armata. În locul propunerilor stufoase, de sute de pagini, care definesc procesul tradițional de achiziție, noul model propune un format de tip „9-line” — o descriere scurtă și precisă a capacităților tehnologice.
Această abordare transformă exerciții precum Scarlet Dragon din evenimente episodice în procese continue de rafinare a tehnologiei. Furnizorii pot primi feedback instantaneu de la utilizatorii finali, ajustându-și sistemele între zilele de execuție ale exercițiului. Rezultatul? O validare rapidă a tehnologiilor mature care pot fi transferate imediat către întreaga Armată.
„Țesutul conectiv”: Puntea dintre soldat și gigantul industrial
JIOP funcționează ca un element de legătură esențial care nu a existat până acum. Prin monitorizarea directă a nevoilor soldaților în timpul misiunilor, acest avanpost identifică tehnologiile cu potențial de aplicare la scară largă și le transferă către birourile de programe tradiționale ale Armatei (ASA/ALT).
Fie că este vorba despre soluții de rețea cross-domain sau sisteme avansate de procesare a datelor, fluxul de informații este acum bidirecțional. Soldatul generează și validează ideea, JIOP o finanțează și o testează, iar complexul militar-industrial o transformă într-un program oficial de înzestrare. Este o revoluție care transformă inovația dintr-o excepție fericită într-o rutină operațională.
Actualitate
„911” pentru datele de luptă: Cum vrea armata să elimine birocrația digitală de pe câmpul de bătălie
Într-o eră în care informația circulă mai rapid decât proiectilele, Armata a lansat un program pilot revoluționar menit să rezolve una dintre cele mai mari frustrări ale comandanților moderni: blocajele de date. Army Data Operations Center (ADOC), structură înființată oficial pe 3 aprilie, promite să preia povara tehnică de pe umerii unităților tactice, permițându-le acestora să se concentreze pe luptă, nu pe erorile de conexiune.
Serviciul de urgență al soldatului digital
ADOC a fost conceput ca un „număr de urgență 911” pentru forțele operaționale. În prezent, diviziile și echipele de date tactice se lovesc constant de dificultatea de a conecta obiecte de date din medii cloud diferite sau de a integra sisteme de misiune complexe în spațiul tactic de comandă și control (C2).
Generalul de brigadă Michael Kaloostian a explicat că misiunea ADOC este de a deveni punctul central de sprijin care să elimine aceste „dureri de cap” tehnice. Până acum, echipele de date din cadrul diviziilor erau adesea lăsate să se descurce singure în fața unor probleme sistemice, fără a avea un „help desk” dedicat pe care să îl poată apela în momente critice.
Războiul cu birocrația și latența: Cazul Diviziei 4 Infanterie
Trecerea la o armată centrată pe date nu este îngreunată doar de tehnologie, ci și de o „birocrație anacronică”. Numeroasele cereri de acces și procedurile administrative învechite împiedică fluiditatea informațiilor între aliați sau între diferite platforme interne.
Un exemplu elocvent a fost înregistrat recent în cadrul Diviziei 4 Infanterie. În timpul unui exercițiu, militarii s-au confruntat cu o latență majoră a datelor pe platforma de informații a Armatei, fapt ce a perturbat fluxul de țintire. În loc să coordoneze atacul, utilizatorii au fost forțați să piardă timp prețios încercând să identifice cauza tehnică a întârzierii. ADOC intervine exact în aceste scenarii, preluând diagnosticarea și rezolvarea problemelor de latență în timp real.
Datele, noua muniție: Dincolo de puterea de foc tradițională
Viziunea liderilor militari este categorică: rubrica câmpului de bătălie s-a schimbat fundamental. Dacă în trecut succesul era definit de puterea de foc brută, astăzi victoria aparține celui care poate procesa datele și poate lua decizii mai rapid decât adversarul.
„Datele sunt noua muniție”, susțin oficialii de rang înalt, subliniind că inteligența artificială și învățarea automată (Machine Learning) sunt inutile dacă informația nu poate circula liber între eșaloane. ADOC servește drept nod central de gestionare a acestui flux, transformând volumul uriaș de date — sub care Armata riscă uneori să se „înece” — într-un avantaj strategic clar.
Un experiment de 180 de zile cu mize uriașe
Operând sub egida Army Cyber Command, ADOC este un program pilot cu o durată inițială de 180 de zile. Această perioadă va servi drept plan pentru crearea unei structuri permanente. Deși este o entitate tânără, centrul a primit deja solicitări de asistență de la unități de elită, precum Corpul XVIII Aeropurtat, și chiar de la biroul Chirurgului General.
Spre deosebire de alte structuri, ADOC este susținut în principal de specialiști civili — ingineri de date, ingineri software și experți în arhitecturi de inteligență artificială. Deși momentan nu utilizează furnizori externi, centrul este deschis către orice operațiune curentă, prioritizând nevoile imediate ale luptătorilor din prima linie. Obiectivul final este clar: transformarea Armatei dintr-o forță industrială într-una digitală, capabilă să domine prin viteză decizională.
Actualitate
Pariul de 1,5 trilioane: Între ambiția militară și zidul politic de pe Capitol Hill
Pentagonul a lansat un asalt bugetar fără precedent, solicitând suma record de 1,5 trilioane de dolari pentru anul fiscal 2027. Această propunere mamut, compusă dintr-un buget de bază de 1,15 trilioane și o cerere de reconciliere de 350 de miliarde, se anunță a fi mărul discordiei într-un Congres profund divizat. Deși cifrele par să satisfacă cerințele celor care solicită o înarmare accelerată, magnitudinea sumei reprezintă un obstacol psihologic și politic greu de depășit, fiind pentru prima dată în istorie când bugetul de bază depășește pragul simbolic de un trilion de dolari.
Echilibru pe sârmă: Labirintul politic al reconcilierii
Strategia de finanțare se bazează pe un mecanism legislativ delicat. Prima bătălie se va da pentru pachetul de reconciliere de 350 de miliarde de dolari, o sumă de peste două ori mai mare decât cea aprobată anul trecut. Deși teoretic necesită doar o majoritate simplă în Senat, situația în Camera Reprezentanților este critică. Cu o majoritate republicană extrem de fragilă, orice dezertare din rândul conservatorilor fiscali — care privesc cu scepticism creșterea cheltuielilor prin acest proces — poate bloca întregul proiect.
Provocarea este dublă: liderii camerei trebuie să împace aripa dură a partidului cu membrii moderați, care se tem de tăierile compensatorii din programe sociale vitale precum Medicare sau Medicaid. Orice pas greșit în această manevră politică riscă să transforme ambiția Pentagonului într-un eșec legislativ răsunător.
Dilema celor 60 de voturi și spectrul alegerilor
Dacă pachetul de reconciliere pare dificil, bugetul de bază de 1,15 trilioane se confruntă cu un zid aproape insurmontabil în Senat. Aici, pragul de 60 de voturi impune un compromis bipartizan, o misiune aproape imposibilă având în vedere tăierile propuse în sectoarele locuințelor, sănătății publice și asistenței alimentare. Democrații, care cer în mod tradițional paritate între creșterile pentru apărare și cele civile, nu par dispuși să accepte o consolidare militară finanțată prin sacrificarea programelor sociale.
Mai mult, proximitatea alegerilor de la jumătatea mandatului complică și mai mult calendarul. Există un risc real ca negocierile să fie suspendate până în noul an, moment în care echilibrul de forțe din Congres s-ar putea schimba radical, forțând administrația să reia procesul de la zero sau să accepte condiții drastice de la o opoziție posibil întărită.
Modernizarea „pe datorie”: Tehnologia viitorului sub semnul intrebării
Din punct de vedere tehnic, bugetul pentru 2027 depășește chiar și ritmul de înarmare din era Reagan. Propunerea include investiții masive în priorități de ultimă generație: 17,5 miliarde de dolari pentru programul „Golden Dome”, 5 miliarde pentru vânătorul de generația a șasea F-47 și primele fonduri pentru noua clasă de nave de luptă „Trump”.
Totuși, analiștii avertizează asupra unei strategii riscante: „ipotecarea modernizării”. O proporție uriașă de 93% din finanțarea pentru muniții — esențială în contextul tensiunilor globale actuale — depinde de fondurile de reconciliere, care sunt, prin natura lor, temporare. Planurile pe termen lung arată că, după acest vârf de 1,5 trilioane, finanțarea suplimentară va dispărea, lăsând Pentagonul în situația ingrată de a încerca să susțină tehnologii de miliarde cu bugete mult diminuate în anii următori.
Tactica maximalistă și realitatea industriei
Există posibilitatea ca această cifră astronomică să fie, în realitate, o tactică de negociere. Prin adoptarea unei poziții maximaliste de la început, administrația își creează spațiu de manevră pentru a obține un buget final care, deși mai mic decât cererea inițială, ar fi totuși superior oricărei alocări anterioare.
Rămâne însă întrebarea fundamentală: poate industria de apărare să absoarbă și să transforme acești bani în capacitate militară reală într-un timp atât de scurt? Fără o viziune clară asupra sustenabilității post-2027, acest salt bugetar riscă să creeze o „bulă” de modernizare care se va sparge exact când provocările geopolitice vor deveni mai presante.
-
Exclusivacum 2 zileEXCLUSIV: Bomba de sub nori – Fermierii-007 iau Poliția la întrebări: Sunt rachetele antigrindină muniție de război sau doar jucării scumpe pentru „băieții deștepți”?
-
Exclusivacum 4 zileACADEMIA „DUPĂ URECHE”: Cum transformă ANP pușcăria în Vestul Sălbatic, unde legea e un mit și „experiența” e bătutul pe umăr
-
Exclusivacum 5 zileNOAPTEA MINȚII LA IGPR: Cum să pedepsești un polițist care a avut „tupeul” să aplice legea în fața „zeilor” de la Ordine Publică
-
Exclusivacum 4 zileMIRACOLUL DE PAȘTE LA MAI: Cum transformă ministerul munca polițiștilor în economii de lux pe spinarea „prostimii” cu epoleți
-
Featuredacum 2 zileSfidare absolută în Noaptea de Înviere: Un tânăr din Caransebeș a fost prins de două ori la volan, deși avea permisul suspendat
-
Ancheteacum 2 zileSecunde critice la Vâlcea: Doi polițiști, ambii pe nume Ionuț, au smuls un copil din ghearele unei tragedii
-
Exclusivacum 2 zileMILIȚIA ÎN BOXA ACUZAȚILOR: Statul îți dă bani de avocat, dar tot tu rămâi cu buza umflată!
-
Exclusivacum 4 zileOspiciul Antigrindină: Marea „pârjoleală” programată până în 2040 și agenții 007 ai gliei care au demascat mafia norilor!



