Actualitate
EXPLOZIV/Serviciul de urmarit judecatori exista si e condus de prietena lui Kovesi

Cu toate ca DNA si Parchetul General se opun crearii unei structuri speciale de investigare a magistratilor, aceasta DEJA exista precizeaza https://independentajustitie si e in subordinarea procuroarei Florentina Mirica, cea mai buna prietena a Laurei Codruta Kovesi. Prin aceasta structura Laura Codruta Kovesi controleaza penal absolut toti magistratii din Romania.
Propunerea ministrului justitiei Tudorel Toader de a crea o “Directie specializata, in cadrul Ministerului Public, pentru efectuarea urmaririi penale in cazul infractiunilor savarsite de catre magistrati” a fost primita cu opozitie de catre reprezentantii procurorilor, DNA in special, si de catre aceiasi propagandisti din presa si societatea pretins-civila.
“Crearea unei direcții specializate pentru cercetarea magistraților nu a fost justificată de apariția unei situații obiective ce ar necesita o schimbare de politică penală și nici nu a fost discutată în cadrul sistemului judiciar; o asemenea modificare ar restrânge aria de competență a DNA, în sensul că procurorii DNA nu vor mai putea investiga fapte de corupție săvârșite de magistrați“, a spus DNA intr-un comunicat emis in data de 24 august 2017.
De asemenea, Procurorul general Augustin Lazar a “tras un semnal de alarma” in legatura cu “crearea unei direcții specializate pentru cercetarea magistraților (sugerând că problema corupției se află în corpul magistraților și nu în exterior, fiind singura categorie profesională din România pentru care ar urma să se creeze o asemenea structură)“, a scris Ministerul Public pe Facebook in data de 23 august 2017.
DNA vorbeste despre o “politica penala” privind investigarea magistratilor, care insa nu exista in sensul ca sa fi fost aprobata de plenul CSM sau alt for superior din stat ori justitie.
- Serviciu creat de Laura Codruta Kovesi pentru a investiga magistrati
Realitatea este ca structura specializata de parchet care sa urmareasca magistrati – cu precadere judecatori -, fata de existenta careia se opun Augustin Lazar si Laura Codruta Kovesi, DEJA EXISTA si a fost creata de catre Laura Codruta Kovesi in cadrul DNA de la inceputul anului 2014.
Structura poarta numele de “Serviciul de combatere a coruptiei in justitie“, a fost infiintata prin Ordinul nr. 10 din 31 ianuarie 2014 si condus, prin delegare, de catre procuroarea Florentina Mirica.
Pe data de 12 noiembrie 2014, prin Hotararea 647/2014, sectia de procurori din CSM a numit-o pe Florentina Mirica “in functia de procuror sef al Serviciului de combatere a coruptiei in justitie” pentru o perioada de 3 ani.
Din hotararea CSM rezulta ca aceasta a intocmit si un “plan de management” privind urmarirea magistratilor.
Florentina Mirica este prietena foarte buna cu Laura Codruta Kovesi, care i-a acoperit in decursul timpului toate abuzurile. Ca dovada, in actiunea disciplinara intreprinsa impotriva lui Mirica, pentru faptul ca a dezvalui public numele unui denuntator acoperit, Kovesi o asista in fata sectiei de procurori de la CSM.
Va cam dati seama cum judeca acei procurori din CSM acest caz cand stiu ca cea pe care o au in fata ii poate aresta oricand.
Revenind la Hotararea 647/2014, din aceasta rezulta ca “adunarea generala” a procurorilor DNA a fost de acord cu crearea acestui serviciu special pentru urmarirea magistratilor, judecatori si procurori deopotriva.
Totusi, intreband mai multi judecatori, unii chiar cu multa experienta in penal, nu am putut gasi pe cineva care sa fi avut habar despre acest serviciu si cine si cum l-a creat.
- Care a fost rolul acestui “serviciu” de urmarire a magistratilor
In “Proiectul de management si raport privind exercitarea mandatului de procuror sef al Directiei Nationale Anticoruptie” din 2016, in care a aratat ce a facut din 2013 la sefia DNA si ce va face mai departe, Laura Codruta Kovesi a expus pe larg planul pe care l-a avut si actiunile pe care le-a intreprins cu acest “serviciu” care urmareste magistrati, cu precadere judecatori.
In chiar pagina 4 a proiectului, aceasta afirma ca, “ulterior etapei initiale…, au fost particularizate si urmatoarele directii de actiune (ale DNA): infractiunile de coruptie in sistemul de justitie“.
Vorbind despre “reorganizarea DNA”, Laura Codruta Kovesi a spus ca aceasta a constat, printre altele, si in “infiintarea in cadrul Sectiei de combatere a coruptiei a doua servicii: Serviciul de combatere a coruptiei in justitie si Serviciul de combatere a coruptiei la nivel inalt“.
“Aceasta reorganizare a avut in vedere eficientizarea activitatii, organizarea structurilor interne raportat la prioritatile stabilitate in activitate si specializarea procurorilor pe anumite categorii de infractiuni, stabilite prin analizarea principalelor tipologii identificate in dosarele instrumentate“, si-a argumentat Kovesi deciziile.
La pagina 12 din raport Laura Codruta Kovesi afirma ca CSM a avizat “in mod operativ” aceste schimbari pe care le-a propus. Si asa este: prin Ordinul Nr. 1.643/C, din 15 mai 2015, Ministerul Justiției Robert Cazanciuc, in urma avizului dat de sectia de procurori a CSM, a aprobat “Regulamentului de ordine interioară al Direcției Naționale Anticorupție“.
La art. 4, alin. 2, lit. a) din acest Regulament se mentioneaza ca:
“(2) La nivel central, Direcția Națională Anticorupție este organizată în secții, servicii, birouri și alte compartimente de activitate, astfel:
a) Secția de combatere a corupției:
– Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze de corupție;
– Serviciul de combatere a corupției în justiție;”
Revenind la proiect, la pagina 15 procurorul sef DNA sustine ca “au fost stabilite prioritatile Directiei Nationale Anticoruptie solicitandu-se tuturor procurorilor cu functii de conducere asumarea acestora“.
In nota de subsol, aceasta defineste ca “prioritatile pentru anul 2014 au vizat cauzele avand ca obiect“, printre altele, “coruptia in sistemul de justitie“.
La pagina 16 aceasta mai sustine ca “masurile intreprinse pentru realizarea acestor prioritati au vizat“, printre altele, “cresterea eficientei in investigarea cauzelor de coruptie… cu impact in societate“, care au fost cu precadere cele cu judecatori.
Printre alte masuri intreprinse in realizarea acestor prioritati, cum ar fi “coruptia din sistemul de justitie“, DNA a realizat “actiuni comune cu parteneri institutionali“. Printre acesti parteneri institutionali a fost si SRI.
Anchetele au fost facute cu “fermitate” si “au fost initiate si finalizate anchete complexe, cu rezonanta in randul opiniei publice“.
La pagina 23 Laura Codruta Kovesi citeaza din raportul GRECO care, la “‘Runda a patra de evaluare. Prevenirea coruptiei cu privire la membrii parlamentului, judecatori si procurori’, au fost evidentiate rezultatele obtinute de DNA in combaterea coruptiei la nivel inalt“.
Nu in ultimul rand, la pagina 36 din respectivul Proiect, Laura Codruta Kovesi se foloseste si de MCV pentru a justifica necesitatea investigarii magistratilor:
“In ceea ce priveste indeplinirea masurilor stabilite de Comisia Europeana in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare a progreselor Romaniei se impune aceeasi abordare activa in vederea realizarii urmatoarelor prioritati: investigarea cauzelor de coruptie in sistemul judiciar“.
De remarcat ca face referire si la “cooperarea si colaborarea cu intantele de judecata”, ca o necesitate. De aici si “parteneriatul” ICCJ-DNA, mentionat de Livia Stanciu inca din 2015.
Asadar, acest serviciu specializat de urmarit magistrati EXISTA deja, e in subordinea prietenei Laurei Codruta Kovesi si, dupa cum spunea chiar sefa DNA, acest serviciu este foarte activ.
In concluzie, de ce se teme Laura Codruta Kovesi si Augustin Lazar de crerea unei structuri specializate distincte care sa urmareasca magistrati? Poate pentru ca nu-i vor mai putea controla si timora pe judecatori? (Ec Adrian Radu).
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
-
Exclusivacum 3 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 22 de ore
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 2 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 3 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!
-
Exclusivacum 4 zile
ÎCCJ clarifică drepturile funcționarilor publici în cazul sancțiunilor disciplinare: Cercetare prealabilă și audiere obligatorii chiar și pentru „mustrarea scrisă”