Connect with us

Actualitate

EXCLUSIV/ Caracatiţa ISJ-Prahova/ Inspectoratul Scolar Judeţean Prahova o comite din nou!

Publicat

pe

“Inspectoratul Scolar Judeţean Prahova o comite din nou! De astă dată, inspectorul şcolar general, Angelescu Nicolae, impreună cu jurista Mănăilă Paula, le atrag în cercul lor şi pe doamnele de la compartimentul Audit Public Intern al acestei instituţii.

În lunile ianuarie-februarie 2017, doamna consilier de la compartimentul Normare-Salarizare şi doamna auditor al ISJ-Prahova, au efectuat o misiune de audit la şcoala la care am lucrat. În urma verificărilor efectuate, doamnele au intocmit un raport în care au consemnat că în luna mai 2015 s-a emis de directorul şcolii o decizie de încetare a contractului meu de muncă pe perioadă nedeterminată, decizie care însă “nu a fost pusă în aplicare – respectiv nu a fost operată în programul Revisal şi nici în statul de plată”. Ulterior, pentru că doamna directoare a sesizat faptul că decizia dată nu respectase legislaţia, a anulat-o. Acest aspect este amintit în Raportul Auditului ISJ-Prahova, semnat de către auditori şi de inspectorul şcolar general, adică însuşit de aceste persoane. -anexa 1   

       Deoarece la dosarul civil in care am contestat deciziile date de şcoală au apărut documente care conţin falsuri grave depuse de avocata Sorescu Chira, care reprezintă şcoala, am solicitat în scris, ca inspectorul scolar general şi doamnele care au efectuat misiunea de audit să spună cȃnd au minţit: cȃnd au întocmit Raportul audit (februarie 2017) sau când au impus şcolii să modifice aplicaţia Revisal (iunie-iulie 2017) pentru a fi în favoarea lor în instanţele civile şi penale?

In data de 28.08.2017, am primit Adresa 2809 de la ISJ-Prahova, în care mi se comunică faptul că Decizia 10/2015 a fost de fapt operată în Revisal, lucru total neadevărat şi pe care il voi dovedi cu documente. – anexa 2

În fapt, aşa cum am mai amintit într-un articol anterior, jurista de la inspectoratul şcolar, Mănăilă Paula, a minţit în Intâmpinarea R2/22.04.2017, că eu aş fi avut statut de suplinitor încă din septembrie 2014 (anexa 3) şi pentru a-şi acoperi falsul din documentul depus în instanţă, a cerut mai întâi secretarei Bunea Elena să modifice în Revisal contractul meu de muncă, anume, la data de 28.04.2015. Dovada că secretara a lucrat fără ştiinţa doamnei directoare este că, în aceeaşi zi, scoala mi-a emis un extras din Revisal, din care reiese că aveam încă un CIM pe durată nedeterminată. Doamna directoare mi-a dat şi o adresă prin care îmi aducea la cunoştinţă că încă nu a modificat nimic la contractul meu de muncă.

A doua zi, pe 29.04.2015, doamna juristă, Mănăilă Paula, i-a trimis un e-mail dnei directoare, în care îi solicita să dea o decizie de modificare a contractului meu de muncă şi îi anexa şi modelul acestei decizii.

La presiunea ISJ-Prahova, doamna directoare a emis Decizia 10/15.05.2015, dar nu a inregistrat in Revisal modificarea, deoarece a avut mari suspiciuni asupra corectitudinii demersului cerut de ISJ-Prahova. Mai mult, a emis un Raport per salariat care conţinea erori, şi anume, contractul meu apărea ca fiind pe perioadă determinată încă din 2012. Ca urmare, a emis o nouă decizie prin care a anultat-o pe prima, având ca motiv şi faptul că nu a primit niciodată răspuns la Adresa 785/2015 (anexa 4) prin care cerea consultanţă juridică doamnei Mănăilă Paula, adresă pe care doamna jurist a şi negat că o deţine şi pe care a trebuit să o depună la dosarul 197/205/2016. Anularea deciziei a fost explicată şi domnului inspector şcolar general din acea perioadă, Năchilă Petre, printr-un memoriu la data de 06.07.2015 –anexa5.

Astăzi, 28.08.2017, în ziua în care se fac repartiţiile posturilor vacante!!!, am primit răspuns de la inspectoratul şcolar, în care mi se comunică date total opuse celor pe care le-au înscris în Raportul auditului. Mai exact, au înscris că din Raportul per salariat din mai 2015 pe care l-a emis şcoala, reiese că în luna mai 2015 s-a operat în Revisal.

De când, domnule inspector şcolar, un extras din Revisal, o aplicaţie în care sunt înscrise date despre salariaţi, este un act juridic? De când se constată o modificare de CIM dintr-un raport per salariat emis de scoală?

De când, domnule inspector şi doamnă jurist, Revisalul acţionează retroactiv?

De ce nu vedeţi diferenţele între aplicaţia informatică de la nivelul şcolii şi aplicaţia REGES, de la nivelul ITM-Prahova?

Jurista Mănăilă Paula şi doamnele care au efectuat auditul nu ştiu să desluşească înscrisurile din această aplicaţie? Acolo se vede foarte clar că la 28.04.2015 s-a înscris modificarea în Revisal, de către secretara Bunea Elena, dar pentru că această modificare nu era dispusă de conducerea şcolii, nici nu a fost înaintată către ITM şi nici n-a avut la bază un document juridic. Transmiterea şi operarea modificării contractului meu a fost realizată de Sandu Laura mult mai târziu, în august 2015, si fără a avea la bază un contract de muncă!!! Nu a existat un CIM pe durată determinată semnat de mine, nici de director Toma, nici de director Sandu. Cum ar fi putut fi încheiat un contract de doamna Toma, dacă aşa zisa modificare a CIM a fost “realizată” de doamna Mănăilă în Intâmpinarea R2/22.04.2015 sau de doamna Bunea în aplicaţia informatică fără a avea însă un document juridic?

Acest fals în documente îl susţine şi şi-l însuseşte dl inspector şcolar general şi doamnele care în Raportul audit au consemnat cu totul altceva.

De ce îşi asumă dl Angelescu aceste mincini şi aceste falsuri în documente?

De ce în Adresa 2809/2017 nu mai aminteşte nimic despre controlul auditului, ci doar de cel efectuat de ITM Prahova?

Când a minţit ISJ-Prahova privind cauza amendării şcolii de către ITM? În august 2016, prin Adresa 2513/23.08.2016 când afirma următoarele: “Referitor la amenda dată şcolii în urma controlului efectuat de Inspectoratul Teritorial de Muncă la data de 5.04.2016, reiese că amenda care a fost dată este consecinţă a înregistrării cu întârziere a unei încetări de contract în REVISAL de către secretarul şcolii de la data respectivă, dna Bunea Elena. Conform fişei postului, dar şi a deciziei existente în acest sens, dna Bunea Elena avea sarcina să gestioneze sistemul Revisal…”

Sau in adresa din prezent când afirmă: “Directorul şcolii, Toma Magdalena, nu v-a încheiat contract individual de muncă pe durată determinată – la data când a operat în aplicaţia informatică modificarea (…). Pentru acest motiv, ITM –ul a scancţionat contravenţional unitatea de invăţământ.”

Deşi am solicitat ISJ-Prahova să îmi pună la dispoziţie contractul meu de muncă pe durată determinată la care tot face referire în întâmpinări şi in adresele sale şi ale şcolii, acesta refuză să îmi răspundă, eludând intenţionat să o facă.

Dacă doar într-o adresă de 18 rânduri se regăsesc trei afirmaţii mincinoase/ falsuri, ce putem gândi de dimensiunea falsurilor si ilegalităţilor săvâşite de această instituţie care are in atribuţii de fapt să vegheze asupra respectării legii!!!

De ce nu se autosesisează Parchetul? Se ştie… Această decriptare o vom realiza într-un material viitor”, ne precizeaza profesorul Utoiu Florin.

Redactia Incisiv de Prahova

Actualitate

PNL Ploiesti solicită din nou demisia sau demiterea în regim de urgență a șefului CSM Ploiești, Daniel Burghelea.

Publicat

pe

De

„Nu mai acceptăm ca sportivii străini de la CSM Ploiești să aibă indemnizații de mii de euro pe lună, în timp ce copiilor ploieștenilor le este foame în timpul concursurilor și își plătesc deplasările la competiții din banii părinților. Această umilire a copiilor ploieștenilor trebuie să înceteze imediat”, a declarat, astăzi, liderul grupului consilierilor PNL, Valentin Marcu, la sfârșitul ședinței Comisiei de avizare și monitorizare a activității CSM.
Scandalul izbucnit la CSM Ploiești după ce directorul Daniel Burghelea a diminuat bugetul Secției de gimnastică ritmică, afectând atât indemnizația antrenorului, cât și a sportivelor nu poate avea decât o singură rezolvare: demisia sau demiterea acestui milițian pensionar din funcția de conducere a clubului sportiv și întoarcerea lui în cabinetul personal al lui Andrei Volosevici.
Lipsit de orice experiență managerială sau sportivă, Daniel Burghelea a reușit să umilească sportivele ploieștene chiar înainte de participarea acestora, în acest weekend, la Cupa Mondială de la Baku.
 Le urăm succes sportivelor și sperăm ca, până la întoarcerea lor în țară, militianul Burghelea să nu mai ocupe vreo funcție care să-i permită să umilească sportivii de performanță și niciun alt copil ploieștean.
Grupul consilierilor locali PNL Ploiești
Citeste in continuare

Actualitate

Evoluția ascendentă continuă a nivelurilor de gaze cu efect de seră este cauzată de utilizarea continuă a combustibililor fosili, precum și impactului incendiilor de vegetație

Publicat

pe

De

Concentrațiile globale de dioxid de carbon, metan și protoxid de azot au urcat la niveluri nevăzute în 2023, accentuând criza climatică care afectează omenirea.

Nivelurile celor mai importante trei gaze care captează căldura din atmosferă au atins noi recorduri anul trecut, relevând provocarea în creștere pe care o reprezintă încălzirea globală.

Concentrația globală de dioxid de carbon, cel mai important și răspândit dintre gazele cu efect de seră emis de activitatea umană, a crescut la o medie de 419 părți la un milion în atmosferă, în 2023. Metanul, un gaz cu puternic efect de seră, a crescut la o concentrație de 1922 părți la un miliard, în medie, scrie The Guardian.

Nivelurile de protoxid de azot, a treia cea mai importantă sursă de încălzire cauzată de om, a urcat ușor la 336 părți per miliard. Potrivit Administrației Naționale pentru Oceane și Atmosfere (NOAA) din SUA, asistăm la o schimbare majoră în compoziția atmosferei chiar și comparativ cu doar un deceniu în urmă.

Arderea combustibililor fosili, agricultura intensivă, creșterea animalelor și defrișările au dus nivelurile de CO2 din lume la cote cu peste 50% mai mari decât erau înainte de era industrializării în masă, menționează sursa citată.

Metanul, care provine din surse diverse, inclusiv forajul de petrol și gaze, dar și din creșterea animalelor, a crescut vertiginos în ultimii ani, conform NOAA, iar acum concentrațiile atmosferice sunt cu 160% mai mari decât în vremurile preindustriale.

NOAA spune că evoluția ascendentă continuă a nivelurilor de gaze cu efect de seră este cauzată de utilizarea continuă a combustibililor fosili, precum și impactului incendiilor de vegetație, care aruncă în aer fum încărcat cu carbon. Între timp, protoxidul de azot a crescut din cauza utilizării pe scară largă a îngrășămintelor cu azot și a intensificării agriculturii.

Lumea riscă să ajungă într-o stare nemaivăzută de dinainte de apariția civilizației umane. Nivelurile de dioxid de carbon de astăzi sunt comparabile cu cele din urmă cu aproximativ patru milioane de ani, atunci când marea era cu aproximativ 75 de metri mai înaltă decât în prezent, temperatura medie era mult mai mare, iar pădurile mari ocupau zone din Arctica acum înghețată.

Din cauza decalajului dintre nivelurile de CO2 și impactul acestora, precum și a sutelor de ani în care emisiile rămân în atmosferă, durata rizei climatice este enormă. Oamenii de știință avertizează că guvernele trebuie să reducă rapid emisiile la zero net și apoi să înceapă să elimine carbonul din atmosferă pentru a reduce viitoarele creșteri ale temperaturii, încheie The Guardian. (L. Anghel).

Citeste in continuare

Actualitate

Alegerile europarlamentare din 9 iunie, din România, sunt comasate cu cele locale, iar asta ar putea aduce o mare surpriză în privința prezenței la vot

Publicat

pe

De

Rezultatele unui Eurobarometru al Parlamentului European arată faptul că 74% dintre români s-ar duce la vot. De asemenea, a scăzut drastic numărul celor care consideră apartenența la Uniunea Europeană ca fiind un lucru rău pentru România.

Întrebaţi dacă ar vota la alegerile europene în condiţiile în care scrutinul ar avea loc săptămâna viitoare, 74% dintre români au spus că probabil ar vota (faţă de 71% la nivelul UE). La polul opus, 6% susţin că probabil nu ar vota (faţă de 14% în UE), iar proporţia lor a scăzut cu 14 puncte procentuale faţă de Eurobarometrul din februarie/martie 2019, deci de dinainte de precedentele alegeri europene.

Această creştere a intenţiei de vot este mai mică numai decât cea din Cehia, care a crescut cu 28 de puncte procentuale între 2019 şi 2024, de la 30% la 58%. Totuşi, pe primele locuri în ceea ce priveşte nivelul intenţiei de vot se află Danemarca (87%), Olanda (86%) şi respectiv Suedia (81%).

La nivelul general al UE, creşterea medie a intenţiei de vot este de zece puncte procentuale faţă de ultimul barometru de dinainte de precedentul scrutin. În ceea ce priveşte interesul faţă de alegerile din UE, în România acesta este similar cu media din blocul comunitar, fiind evaluat de ultimul Eurobarometru la 60%, în creştere cu 11 puncte procentuale faţă de toamna anului trecut.

Românii continuă să aibă o imagine total pozitivă despre Parlamentul European în proporţie de 46%, la fel ca în toamna anului trecut, deşi procentul celor care au o imagine total negativă a crescut cu 7 puncte procentuale, până la 19%. La nivelul UE, percepţia total pozitivă este în medie de 41%, iar cea total negativă de 18%.

Cincizeci şi trei la sută dintre români şi-ar dori ca Parlamentul European să joace un rol mai important pe viitor (56% în UE), iar 37% ar vrea ca, dimpotrivă, instituţia să joace un rol mai puţin important (faţă de 28% în UE).

În total, 20% dintre români ştiu exact când vor avea loc alegerile europene în ţara lor, peste media UE de 14%, în timp ce 12% ştiu doar luna şi anul, faţă de media UE de 15%. Procentul celor care cunosc doar anul în care vor avea loc alegerile pentru PE este 48 în România şi 38 în UE.

Cincizeci şi patru la sută dintre români spun că pentru ei personal este important să voteze în alegerile europene (53% în UE), 40% spun că votul are pentru ei o importanţă medie (36% media UE), în timp ce 5% afirmă că scrutinul are o importanţă scăzută pentru ei (10% în UE).

Mai important pentru români este votul în alegerile naţionale, despre care 63% spun că are importanţă ridicată (69% în UE), 33% că are importanţă medie (25% în UE), iar 3% că are importanţă scăzută (5% în UE).

Românii consideră că principalele teme care ar trebui să fie discutate în campania electorală pentru alegerile UE sunt sprijinul pentru economie şi pentru crearea de noi locuri de muncă (42%), sănătatea publică (37%), respectiv lupta împotriva sărăciei şi excluziunii sociale (33%), teme care sunt pe primele trei locuri şi în topul priorităţilor la nivelul UE-27, dar în ordine inversă.

Întrebaţi ce valori ar trebui să apere cu prioritate Parlamentul European în următorii cinci ani, românii au plasat pe primele locuri democraţia (39%), respectarea identităţilor naţionale, a culturii şi tradiţiilor în statele membre (26%), respectiv solidaritatea între statele membre ale UE şi între regiunile sale (24%).

O proporţie de 68% dintre români consideră că votul la alegerile europene este şi mai important în contextul european actual, faţă de 81% la nivelul întregii UE.

La nivelul comportamentului de vot nu există o diferenţă între români şi alţi europeni, 58% dintre ei afirmând că votează mereu, indiferent că este vorba de alegeri locale, naţionale sau europene. 32% dintre ei au spus că votează deseori (identic cu media UE), iar 5% că nu votează niciodată (faţă de 9% în UE).

Întrebaţi cum a evoluat nivelul lor de trai în ultimii cinci ani, 46% dintre români au spus că a scăzut (45% în UE), 46% că nu s-a schimbat (49% media UE) şi 7% că a crescut (doar 6% în UE). În acelaşi timp, 51% dintre români spus că au avut ocazional probleme cu plata facturilor la sfârşitul lunii (faţă de 29% media UE), iar 8% că au probleme în cea mai mare parte a timpului din acest motiv (faţă de 7% în UE).

Nu mai puţin de 45% dintre români cred că lucrurile se îndreaptă în direcţia corectă în UE, mult peste media europeană (32%), în timp ce 41% susţin că lucrurile se îndreaptă într-o direcţie greşită, în condiţiile în care media UE este de 49%.

Pe de altă parte, numai 34% dintre români (în creştere cu cinci puncte procentuale faţă de septembrie/octombrie 2023) au răspuns afirmativ la întrebarea dacă „În prezent, consideraţi că, în general, lucrurile se îndreaptă în direcţia corectă în ţara dvs?”, faţă de o medie europeană de 27%, în timp ce 57% au răspuns că lucrurile se îndreaptă într-o direcţie greşită, în contextul în care media UE e de 60%.

În acelaşi timp, 63% dintre români au spus că viaţa lor personală se îndreaptă într-o direcţie corectă (69% la nivelul UE), cu 12 puncte procentuale în creştere faţă de precedentul eurobarometru, iar 27% au oferit un răspuns contrar (19% media UE), în scădere cu 9 puncte procentuale. Cetăţenii români cei mai mulţumiţi de direcţia în care se îndreaptă viaţa lor personală sunt cei din grupele de vârstă 25-39 de ani (73%) şi 40-54 de ani (66%).

Majoritatea românilor (59%) se declară total nemulţumiţi de modul în care funcţionează democraţia în ţara lor, faţă de 42% media UE, iar 39% susţin că sunt total mulţumiţi (56% media UE). În ceea ce priveşte modul în care funcţionează democraţia în UE, 50% dintre români se declară total mulţumiţi (în scădere cu 6 pp faţă de septembrie/octombrie 2023), şi 45% total nemulţumiţi (în creştere cu 7 pp), faţă de 52% şi respectiv 42% media UE.

În acelaşi timp, majoritatea românilor au ales varianta „total în dezacord” când li s-a cerut să comenteze afirmaţiile „vocea mea contează în UE” (56% în România, faţă de 48% media UE), respectiv „vocea mea contează în ţara mea” (52% în România, faţă de 37% media UE). Pe de altă parte, 53% dintre români cred că vocea ţării lor contează în UE (faţă de 67% media UE), în timp ce 42% au o opinie contrară (29% media UE).

Românii sunt mai optimişti decât media UE că nivelul lor de trai va creşte în următorii cinci ani (17% faţă de 15%), respectiv mai puţin pesimişti că nivelul lor de trai va scădea în această perioadă (30% faţă de 32%). Procentul celor care cred că nivelul de trai le va rămâne neschimbat în următorii cinci ani este aproape similar în România şi în UE (48% şi respectiv 49%).

De asemenea, românii sunt mai optimişti decât alţi europeni în privinţa creşterii nivelului lor de trai în următorul an, 23% afirmând că le va fi mai bine, 43% la fel şi 31% mai rău, faţă de 14%, 51% şi respectiv 32% media UE. Totuşi, acest optimism privind nivelul de trai pe termen scurt este cel mai ridicat în grupele de vârstă 15-24 de ani (44%) şi respectiv 25-39 de ani (30%) şi scade progresiv odată cu vârsta.

Românii sunt mai optimişti decât media UE că situaţia economiei ţării lor va fi mai bună peste un an (21% faţă de 14% în UE), dar se situează la acelaşi nivel în ceea ce priveşte încrederea în viitorul UE. Şaizeci şi unu la sută dintre români sunt total optimişti în ceea ce priveşte viitorul UE, iar 35% sunt total pesimişti.

Cu toate acestea, proporţia românilor care urmăresc ce se întâmplă în politica UE este de doar 52% (faţă de 60% media UE), dar este în creştere cu două puncte procentuale faţă de precedentul Eurobarometru din toamna anului trecut. Categoriile de vârstă cele mai interesate de politica UE sunt 25-39 de ani (55%) şi respectiv peste 55 de ani (52%).

În privinţa impactului acţiunilor UE asupra vieţii lor de zi cu zi, 13% dintre români au spus că este foarte mare (20% în UE), 52% au estimat că există într-o oarecare măsură (53% în UE), 26% au spus că nu este prea mare (20% în UE), iar 7% au spus că acesta nu există (faţă de 6% în UE).

O proporţie de 50% dintre români afirmă că imaginea pe care o au despre UE este total pozitivă (47% media UE), 33% spun că imaginea pe care o au este neutră (36% în UE), în timp ce 16% au o imagine total negativă despre UE (17% în UE).

Cu toate acestea, doar 45% dintre români cred că apartenenţa ţării lor la UE este un lucru bun, în scădere cu şase puncte procentuale faţă de toamna anului trecut, iar 20% cred că este un lucru rău, proporţii substanţial diferite faţă de media UE, unde 60% dintre europeni împărtăşesc opiniile favorabile şi 12% pe cele negative.

Pe de altă parte, 59% dintre români spun că pentru ei este importantă apartenenţa ţării la UE, faţă de 65% la nivelul UE, 29% sunt neutri (22% în UE), iar 11% spun că nu este importantă apartenenţa ţării la UE (12% în UE).

Şi mai mare este proporţia românilor care cred că ţara lor a beneficiat de pe urma aderării la UE, 65% (în scădere cu 4 pp faţă de precedentul Eurobarometru), deşi mai mică decât media UE (71%), iar 30% dintre români spun că ţara lor nu a beneficiat de aderare (faţă de 23% media UE).

Întrebaţi cât sunt de mulţumiţi de modul în care UE a răspuns la o serie de crize, românii s-au declarat total mulţumiţi în proporţie de 46% de răspunsul la schimbările climatice, 39% (situaţia economică şi financiară), 39% (invazia Rusiei asupra Ucrainei), 39% (migraţie) şi 36% (Brexit). Răspunsurile în situaţiile de criză ale UE de care românii sunt total nemulţumiţi au vizat pandemia de COVID-19 (60%), situaţia economică şi financiară (58%), invazia Rusiei în Ucraina şi migraţia (câte 56%).

În prezent, 35% dintre români cred că rolul UE în lume a devenit mai important în ultimii ani (40% media UE), în timp 35% spun că a rămas la fel (identic în UE) şi 27% spun că este mai puţin important (22% în UE).

În ceea ce priveşte domeniile de interes pentru consolidarea poziţiei sale în lume, la nivelul UE pe primele poziţii se află apărarea şi securitatea (37%), independenţa energetică, resurse şi infrastructuri (30%) şi respectiv securitatea alimentară şi agricultura (30%). Românii consideră că principalele domenii de interes pentru consolidarea poziţiei UE în lume trebuie să fie apărarea şi securitatea (33%), securitatea alimentară şi agricultura (31%), respectiv competitivitatea, economia şi industria (29%).

Românii diferă faţă de ceilalţi cetăţeni din UE şi în ceea ce priveşte opiniile pe care le au despre patru state importante din afara UE. Astfel, 45% dintre români au o părere total pozitivă faţă de China (faţă de doar 24% la nivelul UE), 18% faţă de Rusia (12% media UE) şi 61% faţă de SUA (48% în UE). Diferenţa de percepţie favorabilă este cea mai mare în cazul Turciei, faţă de care 55% dintre români au o părere total pozitivă, comparativ cu 26% în UE.

Sondajul Eurobarometru a fost efectuat în perioada 7 februarie – 7 martie 2024, prin interviuri faţă în faţă, pe un eşantion de 26.411 persoane la nivelul UE şi 1.046 în România, în rândul populaţiei de peste 15 ani.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

ARTEHNIS

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România.
Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național?
Garantăm confidențialitatea!

Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503
Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com
Departament Investigații - Secția Anticorupție

TOP KINETO MEDICAL Ploiesti

Știri calde

Exclusiv31 de minute ago

WHITE TOWER (XXXII)/Vinovatii reali sunt inca protejati

Scandalul WHITE TOWER este departe de a se termina prea curând. Procurorii fac audieri pe bandă rulantă, iar surse judiciare...

Exclusiv3 zile ago

Consilierii de integritate din unitati nu sunt mai degraba un fel de „nulitati recompensate”?

Casc si eu gura pe pagina de internet a DGA, sa vad cum se lupta oamenii astia cu coruptia. (Cu...

Exclusiv4 zile ago

EVADARILE DIN PENITENCIARELE ROMANESTI, INSTITUTII IN SUBORDINEA MINISTERULUI JUSTITIEI, O AMENINTARE LA ADRESA SIGURANTEI NATIONALE !?

Ultimii doi ani au scos la lumina slabiciunile Directiei Siguranta Detinerii si Regim Penitenciar, din cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor,...

Exclusiv4 zile ago

Solicitare de a-i înceta calitatea de „desemnat” a ofițerului de nota 4,09/Cms. șef  Mititelu Daniel este împuternicit de fostul împuternicit inspector șef Terciu Ciprian – Ioan succesiv, timp de 12 luni pe această funcție

Realizam ca nu numai la IPJ Prahova se intampla lucruri „absconse”! (aici) Dacă nu am fi avut observator la concursul...

Exclusiv4 zile ago

Pensionarii militari, foste cadre militare, au sanse in perioada asta, sa dezghete, insa doar pentru ei, actualizarea „soldei de grad”/Pensionarii militari, fosti politisti, spera sa li se aplice si lor/Nicio sansa

Pensionarii militari, foste cadre militare, au sanse in perioada asta, sa dezghete, insa doar pentru ei, actualizarea „soldei de grad”,...

Exclusiv5 zile ago

Un distins cetățean european cu drepturi și libertăți a tăiat anvelopa unei mașini de poliție.

Un distins cetățean european cu drepturi și libertăți, în timp ce se plimba pe străzile din orașul Lupeni, județul Hunedoara...

Exclusiv5 zile ago

Ordinul ministrului bate fisa cadru de la DOP

Sunt IPJ-uri care au inteles ca ordinul MAI 62/2018 trebuie pus in executare, inclusiv pentru sefii de post, indiferent de...

Exclusiv6 zile ago

WHITE TOWER (XXXI – a)/Sub protectia politistilor corupti, gruparea de criminalitate economico-financiar organizata (din dosarul WHITE TOWER) a pus „laba” si pe Termo Ploiesti!/Cum au picat pe interceptări și cine plimba stick-ul cu caietul de sarcini cu preturi gata aranjate …?

De aproape un an, scandalul WHITE TOWER tine prima pagină a ziarelor locale și naționale, dar autoritățile par a închide...

Exclusiv6 zile ago

„Dorel” de la Dolj/DGF cloceste si livreaza inselaciunea

Nici  IPJ Dolj nu a auzit de expresia ” salariul de functie in plata”! DGF cloceste si livreaza inselaciunea iar...

Exclusivo săptămână ago

WHITE TOWER (XXXI)/Modalitatea cum pseudo-ziarisul narcoman, santajist si spagar, Catalin Stavri, locotenenul procurorului „Portocala” a incercat sa il pacaleasca pe procurorul de caz, dupa ce primise MITA mai multe apartamente, prin sotia si mama sa

Scandalul WHITE TOWER este departe de a se termina prea curând. Procurorii fac audieri pe bandă rulantă, iar surse judiciare...

Exclusivo săptămână ago

Avem și noi Mafie?/Fostul politist Frangulea Alexandru – alias „Capitan la 15 ani” a protejat afacerile murdare ale sefilor SRI Prahova

Realitatea este insa ca in nici o tara din lume lupta impotriva infractorilor nu se poate duce cu politisti si...

Exclusivo săptămână ago

Garda de Mediu Prahova si IPJ Prahova nu sunt interesate de sănătatea populației!?/Este o problema de siguranta nationala, de SRI!

In parcarea de la Kaufland Comarnic stationeaza autoturisme cu deseuri periculoase în ele, mai exact cu deseuri medicale? Ce rețele...

Exclusivo săptămână ago

Administrația Națională a Penitenciarelor contabilizează, controlează, sancționează și pe alocuri delirează !

ANP are  un  director al Direcției de Siguranță și Regim Penitenciar capabil să gestioneze situațiile de criză? https://youtu.be/MuYmQpRkw6Q?t=3 Din câte...

Exclusivo săptămână ago

Conform DGF, excelenta a crescut in ianuarie 2024 prin magie, fara sa fie implicat programul de salarizare MAISAL. Asta probabil ca au auzit ei prin targ ca niste fosti sefi BCCO ii ameninta cu plangeri penale pentru modificarea ilegala a programului informatic

Daca nu poti sa-i convingi, zapaceste-i! Un fost sef de financiar mi-a explicat magistral, in cateva cuvinte, tehnica lui Grecu,...

Exclusivo săptămână ago

„Șefii din poliție au imunitate/Îi sfătuim pe agenții de siguranță să refuze să mai semneze procesele-verbale de instruire! Și așa spun procurorii și judecătorii că n-au nicio valoare juridică”

Un procuror și un judecător au „legiferat” falsul intelectual la Poliția Roman! S-a creat un precedent extrem de grav, dezvaluie...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Top Articole Incisiv

error: Articolele nu se pot copia!