Proiectul se referă la modificarea şi completarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, a Legii 304/2004 privind organizarea judiciară şi a Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

„Vreau să fac următoare precizare. Vorbim în acest proiect de lege, despre legile justitiţiei. Legea 303, 304, 317, toate din 2004. Nu vorbim azi despre graţiere, nici despre amnistie, nici despre abuzul sau neglijenţa în serviciu.

Coincidenţă sau nu, azi se împlinesc 6 luni de zile de când sunt ministru al justiţiei. Nu mi-am propus să fac un bilanţ al acţiunilor pe care le-am făcut de când sunt ministru.

Este foarte important modul în care dumneavoastră veţi reflecta prin canalele media pe care le reprezentaţi, aceste trei legi.

Proiectul de lege va merge la Guvern. Guvernul..exprim speranţa că îl va adopta, apoi îl trimitem imediat la Parlament, pentru a intra într-o procedură legislativă normală. Nu prin OUG.

De ce legile justiţiei acum? Pentru că fac parte din programul de guvernare, şi pentru că aceste trei legi, deşi nu sunt singurele pentru că avem şi legile acelea care reglementează activitatea DNA – DIICOT-ului. Deci nu doar aceste trei legi reglementează activitatea justiţiei.

Prezint în sinteză cele trei legi, deoarece timpul nu ne permite”, a declarat ministrul Tudorel Toader la începutul conferinţei de presă.

Acesta a început prin a prezenta modificările aduse vechimii necesare pentru fiecare parte a sistemului.

„Pentru adoptarea proiectului de lege am mai precizat, a fost pe deplin asigurată transparenţa decizională. Proiectul de lege a plecat de la CSM în 2016, a venit în ianuarie 2017 la Ministrul Justiţie, de unde a plecat înapoi la CSM.

Cele mai semnificative propuneri. O primă categorie de propuneri se referă la majorarea vechimii necesare pentru promovare. Vreau să vă spun că, la un moment dat, se luau în considerare, perioada în care un judecător procuror fusese avocat. Şi atunci, dacă se luau în considerare, ar fi fost vorba de o dublă-echivalare. Noi propunem majorarea vechimii necesare pentru promovare la 7 ani de activitate efectivă de judecător, pentru a promova la Tribunal.

Aceiaşi propunere există şi în privinţa procurorilor. 7 ani vechime pentru a promova la Parchetul de pe lângă Tribunal.

8 ani pentru a promova în funcţia de procuror la DIICOT sau la DNA, perioadă la care se adaugă şi celelalte condiţii de a participa la o comisie.

10 ani vechime ca judecător pentru a promova la Curtea de Apel.

10 ani vechime efectivă ca procuror pentru a promova la Curtea de Apel.

15 ani vechime efectivă în funcţia de procuror, pentru a promova la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

18 ani ca judecător pentru a promova ca judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

O propunere aproape tehnică, dar necesară. 13 ani am fost mediul la institul natiol al magistraturii. Legea, astăzi în vigoare, spune că din comisia de concurs fac parte cadre didactice universitare, fără nici distincţie după grade. Am văzut comisii unde au participat asistenţi universitari, iar ei nu au capacitatea de a decide dacă un judecător este apt sau nu să fie judecător, deoarece nu au experienţa necesară”, a declarat Toader.

„Separarea competenţelor decizionale referitoare la cariera magistraţilor.

Secţia pt judecători să decidă în privinţa carierei judecătorilor, iar CSM-ului îi rămâne competenţa pe care o are şi astăzi, să asigure buna funcţionare a puterii judecătoreşti.

Parţial se păstrează, parţial se schimbă. Preşedinteţe ÎCCJ, se numeşte de preşedintele României, lucru care este şi astăzi, dar se modifică în sensul că propunerea nu va mai fi făcută de plenul CSM, ci de judecători.

Procedura de numire la ministerul public. Toate funcţiile să fie decise de secţia procurorilor la propunerea ministrului Justiţiei, propunere total transparentă. Procurorii trebuie să aibă cel puţin 10 ani vechime efectivă în funcţie”, a declarat ministrul Justiţiei.

„O altă propunere, eliminiarea deciziei de menţinere a magistraţilor cercetaţi pentru vătămare corporală din culpă. Să fim de acord cu toţii că un judecător care a comis această faptă, nu poate fi menţinut în funcţie. Gândiţi-vă cum va vedea sistemul din România un cetăţean care este cercetat de această faptă, dar care este judecat de un judecător în aceiaşi situaţie”.

„Se va elimina posibilitatea revenirii ca magistrat cu avizul CSM. Așa este acum. La 49 de ani un judecător se poate pensiona. Nu sunt de acord cu astfel proceduri. Este evident ca se urmărește cumulul pensiei cu salariul. Plus ca un pensionar care se reîncadreaza nu-mi creează convingerea unui plan pe termen lung. Sunt tineri care vin din urmă și nu avem locuri pentru ei. Aceasta posibilitate mai încalcă principiul constituțional că un statut socio-profesional nu poate fi inechidistant. Adică nu putem avea judecători încadrați de o structura și alții reîncadrati de CSM.

Răspunderea magistraților e un capitol în lege. Am propus ca aceștia sa răspundă civil. Disciplinar și penal în condițiile legii. Asta este o fraza de principiu. Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Se menține această prevedere. Acesta reprezintă iarăși un principiu constituțional. Răspunderea statului e stabilita în condițiile legii și este stabilita în solidar cu răspunderea autorului faptei cauzatoare de prejudiciu, este modificarea noastră. Am propus abrogarea ridicolului care arată că pentru repararea prejudiciului persoana vătămată se poate îndrepta numai împotriva statului prin ministerul finanțelor.

O altă modificare e aceea că statul se va putea îndrepta cu acțiune în despăgubiri împotriva judecătorului care a cauzat prin vătămarea adusă producerea de prejudiciu. Acțiunea se va introduce după ce persoana vătămată de eroarea judiciară a fost reparată de către stat.

Legea mai prevede înființarea unei a treia direcții în cadrul PICCJ pe lângă DNA și DIICOT, specializată cu competență exclusiva de efectuare a urmăririi penale pentru faptele făcute de judecători și pixuri, indiferent de natura și gravitatea acestora. Corpul specializat va fi format din 20 de procurori care vor avea aceasta competență exclusivă.

Inspecția judiciară va trece la Ministerul Justiției și va fi o structura cu personalitate juridică, cu sediul în Municipiul București. Nu va mai fi dependentă de CSM. Sunt 70 de judecători la șapte mii de magistrați. Faceți proporția”. (Cerasela M.).

[pdf-embedder url=”https://www.incisivdeprahova.ro/wp-content/uploads/2017/08/nr-1-b-3.pdf” title=”nr 1 b”]