Actualitate
EXCLUSIV/ Consiliul Concurentei confirma dezvaluirile noastre/ Ingrijorari majore in premiera/Oare C.S.A.T si S.R.I. nu au “ingrijorari”?

La data de 05.04.2017, Incisiv de Prahova semnala “transparenta” disimulata a Consiliului Concurentei!
Precizam faptul ca, in 09.03.2017 Consiliul Concurenţei a transmis un comunicat de presa pe site-ul propriu cu privire la faptul ca va analizeaza tranzacţia prin care PayPoint Services SRL intentioneaza sa preia Payzone SA, sens in care autoritatea de concurenţă va intreprinde demersuri institutionle prin care sa identifice daca operaţiunea notificata nu altereaza piata de profil, libera concurenta inducand posibile efecte anticoncurenţiale.
Din anuntul autoritatii de concurenta aflam ca:
– PayPoint Services SRL este parte a grupului britanic PayPoint, înfiinţat în 1996, fiind deţinută 100% de către PayPoint PLC. PayPoint pic a preluat în 2007 distribuitorul local de produse şi servicii pre-plătite pentru telefonie mobilă Pay Store SRL, redenumit ulterior PayPoint Services SRL. În 2008, societatea a lansat serviciul de încasare sume în numerar. PayPoint PLC este listată ia London Stock Exchange. Payzone SA oferă pe teritoriul României servicii similare celor oferite de PayPoint Services SRL. Payzone SA a fost înfiinţată în 2004 şi are ca acţionar majoritar societatea Payzone Group, deţinută la rândul ei de un fond de investiţii care operează din Marea Britanie;
– principalele activităţi desfășurate de PayPoint Services SRL în România sunt: (i) încasarea de plăţi şi transferul de bani; (ii) distribuţia de produse şi servicii pre-plătite pentru telefonie mobilă, Internet şi radio-TV, activităţi efectuate prin intermediul reţelelor de terminale electronice amplasate în magazine de proximitate şi alte locaţii similare.
http://www.consiliulconcurentei.ro/uploads/docs/items/id12090/autorizare_contitech_mar_2017.pdf
Dar interesant este faptul ca anuntul sus mentionat si publicat de Consiliul Concurentei a aparut la ceva timp dupa ce doua publicatii on-line de specialitate in domeniul financiar-bancar, economic, cum ar fi Capital ( sub semnatura Andreea Popescu) si Ziarul Financiar (sub semnatura Cristina Bellu), publicatii ce au anuntat, in data de 08.03.2017, la diferenta de timp de 40- 50 minute una de alta (ora 12,15 si ora 12, 50), deci cu o zi inainte de anununtul ofical mentionat, stirea ca Paypoint va achizitiona Payzone, dand publicitatii chiar comunicatul in cauza.
http://www.capital.ro/concurenta-analizeaza-preluarea-payzone-de-catre-paypoint.html
Oare cum o fi pastrat autoritatea de concurenta confidentialitatea comunicatului daca “pe surse” cele doua publicatii au intrat in posesia acestuia cu cel putin 24 ore inaintea anuntului oficial si care or fi fost ratiunile pentru care a fost plasat celor doua publicatii si nu catre toate sursele media centrale sau locale de interes pentru sfera cunoasterii publice. Aceasta situatie poate genera suspiciuni fata de loialitate persoanelor cu functii publice care trebuie sa respecte normelor de reglementare a activitatii autoritatii in cauza, sa aiba echidistanta in raport cu tertii interesati in a primii informatii de interes public, atat timp cat informatii relevante despre diverse activitati interne cum ar fi in cazul de fata evaluarea unor concentrari economice pot sa apara in mod directionat catre anumite publicatii “de casa” inainte ca biroul de presa al autoritatii mentionate sa faca oficial anuntul respectiv pe site-ul propriu conform legii transparentei si nu numai.
De altfel, cand Consiliul Concurentei face investigatii, cum a fost cea recenta declanşata (anunt public in 23.03.2017) pe piaţa serviciilor conexe activităţii de distribuţie a gazelor naturale, investigaţie ce se referă la o posibilă înţelegere anticoncurenţială între SC Megaconstruct SRL, SC Mega Conect SRL şi SC Instalaţii Montaj Tehnologic SRL pentru stabilirea tarifelor, iar confidentialitatea activitatii este necesara pana la momentul publicarii. Din anunt reiese ca au fost efectuate inspecţii inopinate la sediile şi punctele de lucru ale companiilor SC Megaconstruct SRL, SC Mega Conect SRL şi SC Instalaţii Montaj Tehnologic SRL. “Inspecţiile inopinate sunt autorizate de Curtea de Apel Bucureşti şi sunt justificate de necesitatea obţinerii tuturor informaţiilor şi documentelor necesare clarificării posibilelor practici anticoncurenţiale analizate. Documentele ridicate în cadrul inspecţiilor se află în analiza autorităţii române de concurenţă, în cadrul procedurilor specifice investigaţiei. Inspecţiile inopinate constituie o etapă preliminară a investigaţiei, iar efectuarea lor nu reprezintă o antepronunţare a Consiliului Concurenţei în ceea ce priveşte existenţa unei încălcări a Legii concurenţei.”
http://www.consiliulconcurentei.ro/uploads/docs/items/id12117/inspectii_racord_gaze_mar_2017.pdf
Ne punem o intrebare, in raport cu stire de mai sus si anume daca exista canale informale de difuzarea externa de stiri despre astfel de investigatii, analize si evaluari specifice domeniului concurentei, cum este cel mai sus reliafat cu privire la canalul de scurgere de informatii relevante catre persoane si/sau publicatii media, oare nu exista in mod evident riscul ca actiunile preconizate sa fie cunoascute de unele medii interesate inainte ca demersul ofical sa fie initiat si apoi publicat ofical, si persoane/agenti economici vizati sa isi ia masuri de protectie, respectiv de alterarea datelor/informatiilor vizate de autoritate in activitatea de control etc., cu toate consecintele negative ce pot decurge dintr-o astfel de metoda sau practica existenta in interiorul Consiliului Concurentei.
Deci consideram ca se impune ca aceasta practica sa fie bine analizata de cei in drept si comunicatele sa se faca conform legii transparentei si legii 544/2001, cu atat mai mult cu cat intre Consiliul Concurentei si DNA a fost incheiat in 2015 un acord (protocol) privind colabora pentru depistarea practicilor anticoncurenţiale. Cred ca este interesant de citit acest protocol, cu atat mai mult cu cat despre protocoale de colaboarea incheiate intre SRI/MP/DNA, respectiv DNA si alte autoritati juridice ala administratiei publice centrale despre care opinia publica vorbeste in ultimul timp si care ar trebui sa fie facute public pentru stiinta tuturor cetatenilor Romaniei.
https://www.juridice.ro/wp-content/uploads/2015/10/protocol_dna_sept_2015.pdf
Recent, pe site-ul Consiliului Concurentei apar in premiera niste ingrijorari majore si solicitare puncte de vedere pana la 01.09.2017 de la operatori furnizori etc ce ar putea fi afectati de concentrarea in cauza, confirmand dezvaluirile efectuate de Incisiv de Prahova.
Oare ce raspuns o fi dat C.S.A.T. la aceasta notificare (in baza informarii/(ne)informarii S.R.I.) daca Consiliul Concurentei are ingrijorari pe acest subiect (o premiera pentru aceasta institutie). Nu prea au existat “ingrijorari” la alte concentrari, in schimb – la asta, da!
Ec. Adrian Radu
[pdf-embedder url=”https://www.incisivdeprahova.ro/wp-content/uploads/2017/08/nr-1-c-2.pdf” title=”nr 1 c”]
[pdf-embedder url=”https://www.incisivdeprahova.ro/wp-content/uploads/2017/08/nr-1-d-3.pdf” title=”nr 1 d”]
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
-
Exclusivacum 3 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 18 ore
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 2 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 3 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!
-
Exclusivacum 4 zile
ÎCCJ clarifică drepturile funcționarilor publici în cazul sancțiunilor disciplinare: Cercetare prealabilă și audiere obligatorii chiar și pentru „mustrarea scrisă”