Actualitate
EXCLUSIV/ ACOPERITII S.R.I./ Cum a făcut un fost inginer la Romtelecom o firmă de 12 milioane de euro?

Nu am reusit sa intelegem pe deplin legatura col. SRI Corneliu Păltânea cu Vintila Cornel, un bun specialist IT si firma acestuia, TRANSDATA.
Curios (dar şi o dovadă indirectă) este dosarul nr. 2933/1/2002 (nr. vechi 1415/2002) inregistrat 08.05.2002 la sectia a II-a Civila (litigii cu profesionistii) a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in care conexiunea TRANSDATEI cu Păltânea este, pentru noi, certa, nu avem niciun dubii.
De exemplu, in ds. nr. 13302/281/2005 al Judecatoriei Ploiesti, TRANSDATA are calitatea de parata, reclamanta fiind SC SALUB SA Ploiesti a fratilor Pileri, al caror diriguitor si prieten nu era altul decat tot Păltânea. Litigiul, avand ca obiect pretentii, denota ca au existat relatii de afaceri intre parti, intermediate de acelasi fost sef al SRI Prahova[1].
Cum a făcut un fost inginer la Romtelecom o firmă de 12 milioane de euro[2]? Întrebarea este uşor de formulat, răspunsul extrem de greu!
Grupul Edata, format din şase firme – patru în România, una în Elveţia şi alta în Statele Unite – fondat de Cornel Vintilă, fost inginer la Romtelecom, estima foarte recent afaceri de 12 milioane de euro prin extinderea în străinătate. Grupul este specializat în consultanţă de business şi activează pe zona de Business Process Management (managementul proceselor de business – BPM), ce presupune dezvoltarea unor softuri de optimizare şi monitorizare a activităţii dintr-o companie.
„Pe piaţa mondială BPM este ceva nou şi este zona din IT&C care creşte cel mai repede în lume în momentul de faţă”, a declarat într-un interviu pentru ZF Cornel Vintilă, 55 de ani, directorul executiv şi acţionarul majoritar al Edata.
Una dintre soluţiile proprii ale companiei este Apertix, care ajută la monitorizarea proceselor dintr-o companie. Cu alte cuvinte, este un soft care monitorizează cum îşi achită angajaţii unei companii sarcinile în realizarea unui proiect. Aplicaţia Edata monitorizează activitatea fiecărui angajat implicat şi trimite alerte, spre exemplu, dacă unul dintre ei nu-şi realizează activităţile alocate. Compania a fost fondată în 1999, dar a intrat pe acest segment de piaţă din septembrie 2004. „Faţă de anul trecut este o schimbare importantă, ţintim piaţa din SUA care are ne asigură venituri de peste 5 mil. euro, iar restul îl obţinem din România şi Europa”, spunea atunci Vintilă. Din tot grupul de firme, Edata va reprezenta în acest an 7 mil. euro din cifra totală de afaceri, faţă de 6 milioane de euro de anul trecut. De asemenea, compania estimează un profit la nivel de grup de 2,5 mil. euro, reprezentând o creştere cu circa 20% faţă de anul trecut. Afacerile din România sunt proiectate să reprezinte 60% din cele 12 mil. euro, respectiv 7,2 mil. euro. „La nivel de grup mizăm pe o conservare a cifrei de afaceri pe România sau o compensare cu comenzi din afară. Acestea vor însemna tot cifră de afaceri în România. Capacitatea de execuţie este în Edata, aşa că orice contract încheiat în afară va antrena o comandă în România, deci practic în export”, a explicat directorul executiv al companiei. Edata activează pe plan internaţional sub brandul BPM Wave şi îşi vinde soluţiile prin parteneri. În prezent compania are doi parteneri în Statele Unite şi unul în Elveţia şi mizează pe atragerea a încă cinci în aceste două ţări. De asemenea, în prezent sunt în curs de semnare contracte cu parteneri în Polonia şi Ungaria. „Acest tip de activitate presupune că noi transferăm tehnologie, know-how, iar partenerul face serviciile locale”, a spus Vintilă. Biroul din Elveţia a fost deschis în august 2009, iar cel din SUA în luna februarie a acestui an.
Printre clienţii Edata în România se numără Rompetrol şi Romgaz, iar compania mizează pe atragerea altor 10 până la sfârşitul anului pe piaţa locală. Pe plan internaţional, compania vrea să aibă în acest an cinci clienţi în Statele Unite, trei în Elveţia şi unul în Rusia. Potrivit lui Vintilă, compania nu mai lucrează cu statul, preferând să se axeze în zone unde riscurile sunt mai mici, precum piaţa Statelor Unite. „Colaborarea cu statul s-a întrerupt după 2009. Am terminat proiectele şi n-au mai apărut altele. Nici noi nu ne-am străduit să luăm lucrări noi. Efortul de vânzare este prea mare şi foarte riscant, de aceea prefer să-mi aloc resursele într-o zonă unde riscurile sunt mai mici, cum e piaţa Statelor Unite. Efortul e mare şi acolo, poate mai mare decât în România, dar riscurile sunt mai mici. În administraţie eforturile sunt mari şi riscurile la fel”, susţine Cornel Vintilă.
În prezent compania are 80 de angajaţi şi estimează o creştere a numărului cu 10%, la 90 până la sfârşitului anului. Potrivit lui Vintilă, compania caută să angajeze analişti de business, dezvoltatori de Java,, sau manageri de vânzări.
„Există şi partea bună. Americanii numesc perioada de după criză „new normal”. Noi avem soluţii pentru new normal, care cresc rapid productivitatea muncii şi care sunt foarte apreciate. Toţi vor productivitate, reducerea numărului de personal, să-şi dezvolte businessul fără a-şi creşte cheltuielile. Soluţiile noastre nu cer bugete de investiţii foarte mari, ci doar o realocare a cash-ului”, a explicat directorul executiv al Edata.
Toate cele de mai sus, precum şi următoarele, sunt din presa vremii:
- grupul Edata este formata din şase firme: patru în România, una în Elveţia şi alta în Statele Unite
- pe plan internaţional activează sub numele de BPM Wave
- 2 parteneri în Statele Unite şi unul în Elveţia
- estimări de 12 mil. euro cifră de afaceri în acest an
- estimări de 2,5 mil. euro profit în acest an
Cine este Cornel Vintilă (55 de ani) ?:
- absolvent al Universităţii Politehnice din Bucureştia
- obţinut în 2003 un master la Cable & Wireless College of UK, Malta
- 1984-1992: inginer la Romtelecom
- 1992-1999: CEO al Transdata, firmă de telecomunicaţii şi tehnologia informaţiei
- 1999-2000: şeful Departamentului de Relaţii cu Publicul din cadrul Ministerului Comunicaţiilor
- 1999: CEO al Edata
- 2002-2003: CEO al Unisoft România
- 2003-2004: consultant la CG&GC
Cert este ca, in ds. nr. 15/105/2000 (nr. vechi 137/2000), Tribunalul Prahova a admis deschiderea procedurilor de insolventa ale societatii pe actiuni si, la data de 29.01.2007, declara falimentul firmei cerut de salariati.
Şi-a luat SRI mâna de pe firmă?
Domnul maior SRI ing. EMIL ZAHAN ne povesteşte ceva? Că doar a fost salariat al TRANSDATA şi lua salariu şi de la SRI, în sediul căruia intra doar noaptea? Apropos, domnule fost coleg, v-aţi mai găsit legitimaţia de serviciu, că o pierduseţi prin unitate, deşi toţi vă ştiau civil la TRANSDATA? (Ec Adrian Radu).
[1] Solutia instantei din 22.02.2011 constata perimarea cererii, dar nu aceasta este importanta in economia problematicii abordate.
[2] http://www.zf.ro/business-hi-tech/cum-a-facut-un-fost-inginer-la-romtelecom-o-firma-de-12-milioane-de-euro-6435969
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
-
Exclusivacum 3 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 23 de ore
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 2 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 3 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!
-
Exclusivacum 9 ore
Penitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi