Actualitate
Sistemul Public de Sănătate se află în faliment nu și cel privat/ Ambele sunt alimentate din aceeași sursă: Bugetul asigurărilor de sănătate
Raportul Curţii de Conturi pentru anul 2016 releva că spitalele nu au făcut aproape nimic cu banii de la Ministerul Sănătăţii în 2015, iar investițiile ( ex: aparatura medicală cumpărată cu peste 55 de milioane de lei din bani publici de către unitățile medicale din țară) nu a fost puse în funcțiune sau nu a fost utilizate în scopul inițial. Astfel, conform Curții de Conturi, 61,7 milioane lei reprezintă prejudiciul rezultat în urma verificării modului în care spitalele au cheltuit bani virați de către ministerul Sănătății pentru achiziția de aparatură medicală și echipament.
Din acest punct de vedere este de notorietate faptul că investițiile la Ministerul Sănătății se fac fără o fundamentare extraordinar de clară a nevoii acelei investitii și fără o ierarhizare sau o prioritizare care să țină cont de nevoile care sunt în zona în care s-au derulat investiții și fără monitorizarea efectelor acestor investiții. Deci, așa zisele investiții se fac, în fapt, în nota generală a investițiilor publice, caracterizate de principiul comisionului încasat și a para-ndăratului asigurat în urma atribuirii contractelor finanțate din bani publici și nu a eficienței cheltuirii banului public în interesul pacientului.
Deci, din raportul Curţii de Conturi reiese că spitalele nu au făcut aproape nimic cu banii de la Ministerul Sănătăţii în 2015. Cum n-au făcut, întreb ? Dacă se analizează rapiditatea cu care s-au îmbogățit managerii de spitale din comisioane și para-ndărături și ce clinici private, cabinete și locuințe și-au construit din banii alocați spitalelor sau ce dotări au, în comparație cu cele de la stat – deși la stat s-au cheltuit sume exorbitante pentru aparatură uzată moral sau nefuncțională -, afirmația Curții de Conturi conține doar o parte din adevăr ! Și, dacă raportul Curții de Conturi s-ar fi referit și la pierderile uriașe înregistrate de unitățile sanitare publice, respectiv cât reprezintă, în total buget și cum afectează costurile externalizării serviciilor la unitățile sanitare (curățenie, reparații, spălătorie, hrană, furnizare de echipamente și consumabile, medicamente, etc.) sau ar fi luat în considerare și procentul aparaturii aflată în stare de nefuncționare, în raport cu cea din zona privată (deținută, de regulă, de cei care activează și în zona publică), ar fi rezultat clar că cele 61,7 milioane lei sunt, de fapt, de câteva zeci de ori mai mari și reprezintă explicația logică a colapsului și a falimentului Sistemului de Sănătate public. Pentru că numai Sistemul Public de Sănătate se află în faliment nu și cel privat. Și ambele sunt alimentate din aceeași sursă: Bugetul asigurărilor de sănătate.
De cealaltă parte, deși nu se recunoaște public, Sistemul Public de Sănătate este în colaps nu atât din lipsa fondurilor, cât, mai degrabă, pentru că este profund căpușat – prin intermediul managerilor numiți politic, care sunt, în fapt, niște escroci ce lucrează pentru mafia ce căpușează spitalele. De asemenea, Sistemul este în colaps pentru că aparatura din spitale este ori nefuncțională ori neutilizată premeditat, pentru că face concurență aparaturii și dotărilor performante din mediul privat. Un alt motiv important al colapsului Sistemului Public de Sănătate constă în faptul că managerii de spital și medicii specialiști, uitând de Dumnezeu și de jurământul de credință, dând dovadă de un cinism aboslut și-au construit clinici și cabinete private – deturnând banii alocați modernizării sistemului public de sănătate prin sistemul comisioanelor și a para-ndărătului ori făcând captiv mediului privat pacienții prin neutilizarea aparaturii existentă în unitățile publice sau neasigurarea unor servicii profesioniste și de calitate -, unde au accest pacienții doar pe bază de tarife. Astfel, majoritatea clinicilor și cabinetelor private, unde își desfășoară activitatea mangerii și medicii specialiști ce activează și în domeniul public, nu încheie contracte cu Casa de Asigurări Sociale, din lăcomie, urmărind doar profit și iar profit și nu rezolvarea problemelor de sănătate ale pacientului. Bineînțeles că nu i-a interesat, în aceste condiții, ca unitățile sanitare publice să fie manageriate corect, în interesul pacientului sau să-și desfășoare activitatea în condiții de siguranță medicală, asigurând servicii de calitate, profesioniste, pentru că astfel nu le-ar fi prosperat clinicile sau cabinetele proprii sau cele în care activează ca medici specialiști. Acesta este adevărul și factorul generator al colapsului din Sistemul Public de Sănătate. Nu atât volumul investițiilor sau destinația investițiilor, cât faptul că legea permite desfășurarea activității și în cadrul sistemul sanitar public și în cel privat, chiar dacă aceasta crează incompatibilitate evidentă. Această situație este adevărata cauză ce generează și permite, falimentarea și distrugerea, cu bună știință, de către managerii de spitale și medicii specialiști, a Sistemul Public de Sănătate, ce ar trebui să asigure accesul tuturor cetățenilor, gratuit, la Sistemul Public de Sănătate. Pentru că între Sistemul Public de Sănătate și Sistemului Privat de Sănătate există o concurență acerbă, de care pe care să acceadă și să se înfrupte cât mai mult din enormul buget al asigurărilor de sănătate. Ori, punând „batista pe țambal” atunci când analizăm cauzele dezastrului din sistemul public de sănătate, omițând faptul că acestea sunt generate, în primul rând, de perpetuarea anacronismului concurențial, respectiv de încăpățânarea politicului și legislativului în a menține melanjul dintre public și privat în ceea ce privește sistemul de sănătate, nu numai că nu rezolvăm problema, ci ne afundăm și mai mult în competiția distrugerii accesului real al cetățeanului la sistemul de sănătate publică. Nu se va rezolva niciodată problema sistemului public de sănătate până când nu se va stabili clar că este incompatibilă profesarea la stat și în privat a carierei medicale. A devenit o practică generalizată în România ca medicii care activează în sistemul public (unde-și fac treaba de mântuială), să dețină ori să profeseze și în clinici private, unde-și dirijează pacienții să meargă pentru consultații, spitalizări și tratamente corespunzătoare, încasând, în multe situații, de două ori aceeași prestație: și de la pacient și de la Casa de Asigurări Sociale. Astfel, profitând de această anomalie, sistemul privat de sănătate concurează neloial sistemul public de sănătate, cu consecințe dezastruoase atât asupra sistemului public de sănătatea (căpușat și falimentat de cei care operează în ambele sisteme) cât, mai ales, asupra pacienților, tratați diferențiat, deși legal au acces gratuit la serviciile medicale. În spitale, datorită prostului management, dezintersului medicilor, externalizării generale a serviciilor, aprovizionării la prețuri mult peste prețul pieței, indolenței Guvernului în a stopa căpușarea sistemului, a hoției generalizate, dezinteresului profesional și nepăsării, se practică un genocid premeditat, generat de această practică mizerabilă a dualismului practicării profesiei care dorește să elimine sistemul public și să-l înlocuiască cu nul complet privat la care să aibă acces doar cei cu venituri. Dovedind un cinism fără limite, cei care activează și în privat și la stat, prin dezinteresul afișat și prin deturnarea fondurilor din sistemul public în cel privat, condamnă, cu bună știință, pe cei lipsiți de resurse, la moarte, pentru că majoritatea pacienților nu-și permit să suporte costurile din clinicile și cabinetele private, iar clinicile private, de regulă, nu încheie contracte cu Casele de Asigurări de Sănătate sau dacă încheie, preferă să deconteze situații fictive decât să asigure tratament corespunzător pacienților. Și asta în condițiile în care bugetul asigurărilor de sănătate este la nivelul sumei celorlalte încasări fiscale și ar trebui să fie suficient pentru a asigura asistența gratuită a tuturor pacienților.
Deci, e nevoie de o reformă totală în Sistemul Public de Sănătate, care, pe lângă monitorizarea cheltuirii banului public alocat din bugetul de sănătate și sancționarea drastică a celor care deturnează fondurile destinate Sistemul Public de Sănătate ori le cheltuie iresponsabil (urmărind, aproape exclusiv, comisioanele și nu eficiența), trebuie să includă și legiferarea incompatibilității între sectorul de stat și cel privat în ceea ce privește practicarea profesiei medicale, pentru a se elimina concurența neloială, ca factor principal al colapsului Sistemului Public de Sănătate. De asemenea, având în vedere faptul că majoritatea fondurilor alocate unităților sanitare sunt consumate pentru plata serviciilor externalizate, Guvernul ar trebui să interzică externalizarea serviciilor unităților sanitare, pentru că acestea sunt a altă cauză majoră a falimentării unităților sanitare șia colapsului. Și, nu în ultimul rând, legea privind licitațiile publice, care a permis devalizarea bugetelor publice, ar trebui amendată, mai ales în ceea ce privește procedurile privind încheierea actelor adiționale la contracte, proceduri care, în fapt, sunt o metodă perversă, unanim acceptată și impusă ca o cutumă, de anulare a licitațiilor și de creștere artificială a costurilor.
In alte condiții colapsul din sistemul public de sănătate se va accentua tot mai grav și va genera un adevărat genocid pentru cei lipsiți de posibilitatea de a achita tarifele practicate în mediul privat al Sistemului de Sănătate. Iar fondurile uriașe destinate accesului gratuit la Sistemul Public de Sănătate vor fi deturnate în continuare, de către crima organizată ce controlează Sistemul Public de Sănătate, prin intermediul mecanismului numirilor politice sau de tip crimă organizată a managerilor din Sistemul Public de Sănătate. În alte circumstanțe, orice ministru ar veni și oricâte declarații și dezvăluiri ar face despre boala sistemului, dacă nu va elimina concurența dintre sistemul public și cel privat, practicată de cei care manageriază și deservesc atât sistemul public cât și cel privat, nu vor avea nici un efect asupra schimbării sistemului sau care să asigure accesul real al cetățeanului la Sistemul Public de Sănătate. Iar hemoragia banului public din bugetul sănătății va continua să alimenteze, exclusiv, crima organizată, îngrosând alarmant statisticile morților din cauza inaccesului la Sistemul Public de Sănătate. (Ec Adrian Radu).
Actualitate
ANUNȚ DE PARTICIPARE ȘI CALENDARUL DE DESFĂȘURARE PENTRU ATRIBUIREA CONTRACTELOR DE FINANŢARE NERAMBURSABILĂ
România
Consiliul Județean Prahova
Serviciul Resurse Umane
Compartiment Sănătate, Cultură, Învățământ
Mas-Media, Sport-Tineret, Ong-Uri, Turism Aprobat,
Nr. 15194/ 27.05.2026
PREȘEDINTE
Virgiliu Daniel Nanu
ANUNȚ DE PARTICIPARE ȘI CALENDARUL DE DESFĂȘURARE PENTRU ATRIBUIREA CONTRACTELOR DE FINANŢARE NERAMBURSABILĂ
Consiliul Județean Prahova, Bdul Republicii, nr. 2-4, Municipiul Ploiești, Județul Prahova, telefon: 0244.514.545, fax: 515.816, email: cons._jud@cjph.ro, codul fiscal 2842889.
Consiliul Județean Prahova invită persoanele fizice şi juridice fără scop patrimonial, respectiv asociaţiile şi fundaţiile constituite conform legii care îndeplinesc condiţiile prevăzute de Legea nr. 350/2005, să depună propuneri de proiecte în scopul atribuirii contractelor de finanţare nerambursabilă, pentru domeniile: cultură și învățământ, sănătate, social, tineret, protecția mediului, – sport de performanță, sportul pentru toți.
Proiectele din fonduri publice pentru activități nonprofit de interes general (județean), depuse în baza Legii 350/2005, vor fi finalizate de către potențialii beneficiari, conform termenelor stabilite în cererea de finanțare, fără a depăși data de 25.11.2026.
1.Procedura aplicată pentru atribuirea contractelor de finanţare nerambursabilă a proiectelor din domeniile: cultura și învățământ, sănătate, social, tineret, protecția mediului, – sport de performanță, sportul pentru toți, pe anul 2026, este prevăzută în Legea nr. 350/2005, privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general.
2.Sursa de finanţare a contractului şi valoarea:
Suma totală aprobată a finanțărilor nerambursabile este de 2.300.000 lei, din bugetul județului.
Domeniile pentru care se acordă finanțări nerambursabile și sumele aprobate pentru anul 2026, conform: Hotărârii Consiliului Județean Prahova nr. 67/29.04.2026, privind aprobarea Bugetului propriu al județului și al bugetelor instituțiilor de sub autoritatea Consiliului Județean Prahova pe anul 2026 și estimări pe anii 2027-2029; Hotărârii Consiliului Județean Prahova nr. 69/14.05.2026, privind modificarea și completarea Ghidurilor solicitantului referitoare la regimul finanțărilor nerambursabile acordate din bugetul propriu al Județului Prahova pentru activități nonprofit de interes județean, aprobate prin Hotărârea Consiliului Județean Prahova nr. 92/30.04.2024, modificată și completată prin Hotărârea Consiliului Județean Prahova nr. 171/2025; Hotărârii Consilului Județean
Prahova nr. 70/14.05.2026, privind aprobarea Programului anual de finanţări nerambursabile din fondurile publice ale județului Prahova pentru activităţi nonprofit de interes judeţean pe anul 2026, sunt:
– Cultură și învățământ, Sănătate, Social, Protecția mediului cu 230.000 lei:
– Tineret – 230.000 lei;
– Sport de performanță, – 1.472.000 lei;
– Sportul pentru toți în sumă de 368.000 lei;
- Durata proiectelor: până în data de 25.11.2026
- Data limită pentru depunerea propunerilor de proiect: 04.07.2026, ora 23:59
- Propunerile de proiect vor fi depuse online pe Platforma digital.cjph.ro.
- Selecţia şi evaluarea proiectelor în vederea obţinerii finanţării nerambursabile se va face de către comisia de evaluare, în perioada: 06. 07 – 13.07.2026
7.Transmitere clarificări către aplicanți: 14.07-15.07.2026
8.Primirea răspunsurilor la clarificări: 16.07-21.07.2026
- Afișarea rezultatelor evaluării proiectelor depuse: 22.07.2026
- Perioada de depunere a contestaţiilor: 23.07-27.07.2026
- Soluţionarea contestaţiilor depuse: 28.07– 30.07.2026
- Afişarea pe site-ul instituției a rezultatelor finale:31.07.2026.
- Semnarea contractelor de finanțare: 13-15.08.2026
- Derularea proiectelor: până la data de 25.11.2026
Ghidurile care stau la baza finanțării acestor proiecte sunt postate pe site-ul Consiliului Județean Prahova: www.cjph.ro
| Compartiment Sănătate,Cultură,Învățământ, Mass – Media, Sport-Tineret, ONGuri, Turism | |||
| Nume și prenume | Semnătura | Data: | |
| Întocmit: | Cons.Moșu Răzvan | 27.05.2026 | |
| Verificat: | Șef serviciu Ioan Elena | 27.05.2026 | |
Actualitate
Inovația din umbră: Cum Physical Sciences Inc. redefinește securitatea națională prin tehnologii de elită
În adâncurile golfului Narragansett din Rhode Island, o dronă subacvatică alimentată de baterii specializate cu litiu-ion scanează fundul mării în căutarea unor mine explozive simulate. Această misiune, de o dificultate extremă, necesită densități de putere și standarde de siguranță mult peste capacitățile comerciale obișnuite. În același timp, la punctele de frontieră și la evenimente de anvergură precum Super Bowl, sisteme avansate de detecție spectroscopică gamma veghează împotriva contrabandei cu materiale nucleare, având capacitatea rară de a distinge amenințările reale de radiațiile naturale.
Aceste tehnologii critice nu sunt produsul unor start-up-uri din Silicon Valley care vânează profituri rapide, ci rezultatul muncii asidue de decenii a companiei Physical Sciences Inc. (PSI), o afacere mică deținută de angajați, cu sediul în Andover, Massachusetts.
Dincolo de modelul Silicon Valley: Pariul pe cercetare pe termen lung
Spre deosebire de companiile finanțate prin capital de risc care caută scalarea comercială imediată, PSI a ales un drum marcat de rigoare și parteneriate strategice cu agențiile federale. Prin intermediul programului Small Business Innovation Research (SBIR), compania a reușit să transforme concepte teoretice în prototipuri funcționale și, ulterior, în producție de serie pentru sistemele de apărare. Acest model de afaceri permite PSI să ignore presiunile investitorilor externi și să se concentreze pe cicluri de dezvoltare de până la zece ani, esențiale pentru tehnologiile integrate în marile platforme militare.
O bază industrială suverană: Investiții masive în producția autohtonă
Pentru a răspunde provocărilor moderne, PSI a demarat o serie de investiții strategice în facilități de producție pe teritoriul Statelor Unite. Printre acestea se numără o fabrică de baterii de 30 de milioane de dolari, preluată de la un start-up care își mutase producția peste hotare, acum reutilată pentru a echipa sistemul de neutralizare a minelor Barracuda al Marinei. Mai mult, compania a inaugurat spații dedicate componentelor din ceramică pentru rachete hipersonice și sisteme de detecție a radiațiilor montate pe șine, utilizând exclusiv componente de origine internă pentru a elimina riscurile legate de lanțurile de aprovizionare globale.
Angajamentul angajaților-proprietari: Un partener de încredere pentru viitorul apărării
Cu o echipă de 250 de angajați care sunt totodată și acționari, PSI demonstrează că stabilitatea și expertiza acumulată în timp sunt fundamentale pentru inovația în domeniul apărării. De la propulsoare avansate pentru rachete până la optică în infraroșu pentru sisteme de imagistică, portofoliul companiei acoperă lacune critice în baza industrială națională. Recent, Pentagonul a descris programul SBIR drept o „piatră de temelie a inovației în apărare”, iar PSI își asumă rolul de punte între ideile revoluționare și implementarea lor la scară largă, oferind soluții concrete pentru provocările de securitate ale deceniului actual.
Actualitate
Efes 2026: Turcia redefinește harta puterii în regiune prin tehnologie de vârf și alianțe strategice neașteptate
Cea mai amplă ediție a exercițiului militar Efes a transformat zona de antrenament Doğanbey într-o veritabilă vitrină a viitorului militar. Dincolo de manevrele spectaculoase și tehnologia de ultimă oră, evenimentul a marcat o premieră geopolitică majoră: participarea a nouă noi state, printre care se numără și Siria, semnalând o schimbare de paradigmă în relațiile de securitate din Orientul Apropiat.
Desfășurat în perioada 11 aprilie – 22 mai la Seferihisar, în apropiere de Izmir, Efes 2026 a combinat forțe terestre, maritime și aeriene într-o demonstrație de forță fără precedent. Exercițiul a culminat cu o săptămână de manevre complexe, zi și noapte, menite să testeze interoperabilitatea între națiuni cu interese strategice diverse.
Surpriza Damasc: O nouă eră a cooperării în inima exercițiului Efes
Printre cele nouă țări care au debutat la acest exercițiu — Bulgaria, Olanda, Suedia, Japonia, Egipt, Polonia, Vietnam și Portugalia — prezența Siriei a atras cele mai multe priviri. Un contingent sirian de 20 de militari a participat activ la operațiuni de asalt aerian, utilizând armament de la bordul elicopterelor utilitare turcești.
Această participare este interpretată de experți drept un semn clar al aprofundării cooperării dintre cele două state. După prăbușirea regimului Assad la finalul anului 2024, Turcia a preluat un rol central în reconstrucția sectorului de apărare sirian, oferind nu doar consiliere pentru reformarea forțelor armate, ci și echipamente militare esențiale, de la vehicule blindate la sisteme de apărare aeriană și drone.
Arsenalul Viitorului: 50 de premiere tehnologice „Made in Türkiye”
Efes 2026 nu a fost doar un test de diplomație, ci și o demonstrație de independență tehnologică. Pentru prima dată, Turcia a scos în teren 50 de sisteme de armament de producție autohtonă. Printre vedetele exercițiului s-au numărat sistemul de apărare aeriană cu rază foarte scurtă Korkut (parte a conceptului național „Cupola de Oțel”), elicopterul utilitar Gökbey și obuzierul Boran de 105 mm.
Pe lângă acestea, au fost testate în condiții reale vehicule terestre fără pilot dotate cu sisteme de arme controlate de la distanță, precum drona terestră Aslan, dar și o gamă variată de drone „kamikaze” (loitering munitions), capabile să acționeze în roiuri pentru a copleși apărarea inamicului.
Iadul dezlănțuit la Izmir: De la asalturi nocturne la debarcări amfibii masive
Exercițiile de noapte au oferit un spectacol apocaliptic de foc și precizie. Misiunile de distrugere a posturilor inamice au transformat liniștea nopții într-o succesiune de explozii care au luminat cerul Izmirului. Într-un moment de maximă intensitate, elicopterele turcești au lansat rachete de semnalizare cu doar câteva secunde înainte ca o bombă de aviație Mk-84 de aproape o tonă să zguduie pământul, simulând un atac strategic de amploare.
Faza de zi a menținut ritmul alert, punând accent pe forțele navale și debarcările de amfibii masive.
Desant sub acoperirea focului naval: Coordonare perfectă între mare și uscat
Faza de zi a exercițiului a fost marcată de o prezență navală masivă și extrem de dinamică. Ambarcațiunile de viteză au brăzdat apele din apropierea țărmului, deschizând focul asupra țintelor inamice pentru a securiza zona de debarcare. Această manevră a permis navelor de mari dimensiuni să aducă la mal vehicule blindate amfibii și tancuri, într-o demonstrație de forță coordonată milimetric.
În timp ce misiunile de deminare se desfășurau sub acoperirea unor perdele de fum colorat, tancurile au dezlănțuit un foc intens asupra posturilor inamice, pregătind terenul pentru desfășurarea rapidă a parașutiștilor. Sprijinul aerian a fost omniprezent: elicopterele de atac Atak și AH-1W Super Cobra, alături de platformele de transport greu Chinook CH-47, au survolat zona de operațiuni, în timp ce unitățile S-70 Sea Hawk ale marinei au utilizat sonare pentru a vâna submarinele inamice din adâncuri.
TCG Anadolu și noua frontieră a navelor fără pilot
Un punct central al demonstrației navale l-a reprezentat nava-amiral TCG Anadolu, flancată de o flotilă impresionantă de corvete, nave de atac rapid și submarine din clasele Reis și Preveze. Inovația a fost vizibilă și pe apă, prin integrarea navelor de suprafață fără pilot Sancar și Marlin, care au operat alături de navele de desant tradiționale.
Efes 2026 a demonstrat clar că Turcia nu mai este doar un utilizator de tehnologie, ci un arhitect de sisteme militare complexe. Prin acest exercițiu, Ankara a transformat coasta Mării Egee într-o platformă de export, prezentând concepte avansate de luptă care integrează apărarea aeriană, forțele terestre și unitățile navale într-un sistem unitar și digitalizat.
Concluzie: Un aliat NATO cu ambiții de lider tehnologic
Dincolo de spectacolul pirotehnic, Efes 2026 a transmis un mesaj geopolitic ferm. Turcia se poziționează acum ca un aliat NATO cu capacități unice, capabil să producă și să livreze soluții de securitate prietenilor și aliaților din întreaga regiune.
Succesul exercițiului confirmă maturizarea bazei industriale de apărare turcești, care reușește să atragă noi parteneri strategici și să definească noi standarde în industria de armament globală. Ankara nu doar că își asigură propria apărare, dar devine un pilon central pentru stabilitatea și dotarea militară a întregului bazin regional.
-
Exclusivacum 3 zileJUSTIȚIA A TRAS APA PESTE DECIZIILE ANP: MIRCEA DECU REVINE LA PENITENCIARUL TÂRGȘOR, IAR GUNOIUL ABUZURILOR RĂMÂNE ÎN OGRADA „ȘEFERIMII” DE LA BUCUREȘTI!
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova: Gara de Nord a Poliției Române, unde șefii vin cu bilet de peron și pleacă înainte să-și facă nod la cravată
-
Exclusivacum 3 zileMĂRGINENI: PUȘCĂRIA UNDE ȘEFII SE CRED PE PLANTAȚIE ȘI POLIȚIȘTII SUNT „MUTAȚI” DUPĂ TOANELE VĂTAFILOR!
-
Exclusivacum 2 zileFESTIVALUL „RÂSUL-PLÂSUL” PE CERUL PRAHOVEI – ANTIGRINDINA: 21 DE ANI DE RACHETE OARBE ȘI UN DIVORȚ DE 103.000 DE HECTARE
-
Exclusivacum 5 zileLegea salarizării, trecută pe după gard: din „transparență decizională” direct în „comunicate de presă”
-
Exclusivacum 2 zilePLx 540/2024: Mortul viu din sertarele Camerei Deputaților și marea „pitulușă” constituțională a aleșilor
-
Exclusivacum 5 zileO nouă democrație la Cotroceni: Nicușor Dan și ședința națională de influențare „legitimă”
-
Exclusivacum 5 zileO nouă performanță la IPJ Brăila: patru ani de șefi provizorii și un singur alcooltest serios



