Connect with us

Administratie

Incă se mai pot zări culorile tricolorului românesc care înconjură fresca votivă a anonimului cneaz Cîndea care a ridicat biserica episcopală de la Orlea/ Încă se mai zăreşte de sub var vechiul blazon creştin şi românesc.

Incisiv

Publicat

pe

În luna Martie a anului 2013 am fost invitat de cîţiva preoţi din Ţara Haţegului să vorbesc cu credincioşii de la cîteva parohii ale acestui străvechi pămînt românesc. Într-una din zile am vizitat mai multe biserici de secol 13 (Strei, Sfînta Maria Orlea, Densuş, Colţi, etc.) cu care Ortodoxia românească din Haţeg se poate mîndri pe drept cuvînt. Cu această ocazie am remarcat cîteva aspecte care au mai fost menţionate prin lucrări de specialitate atît de către istorici, cît şi de către istorici ai artei, chiar dacă concluziile trase de unii dintre ei nu au fost duse pînă la capăt.

Pentru cei ce nu cunosc, românii au fost organizaţi din cele mai vechi timpuri în jurul unor conducători locali ce stăpîneau cîte un judeţ sau o ţară, precum Ţara Bîrsei, Ţara Haţegului, Ţara Crişurilor, Ţara Maramureşului, etc ce pot fi regăsite şi în vremurile antice şi chiar preistorice. Tezaurele de la Cucuteni, Coţofeneşti, Agighiol, Peretu şi Porţile de Fier corespund unor centre administrative (Cucuteniul este un astfel de exemplu) ce se pot regăsi mai apoi atît în cercetările arheologice, cît şi în însemnările istorice antice despre daci şi în cele medievale despre români. Documentele romano-catolice din secolul XIII (diplomele cavalerilor ioaniţi şi teutoni cu referire la români, în care sînt menţionaţi în veacul al XIII-lea cnejii Ioan, Litovoi, Seneslau, Farcaş, sau cronica notarului anonim al regelui Bela al III-lea al Ungariei care pomeneşte despre invazia maghiară din veacul al IX-lea a lui Arpad şi ciocnirile cu cnezii Gelu, Glad, Menumorut, Salanus, Ahtum, etc) confirmă acest tip de organizare statală.

Voievodatele, cnezatele, banatele sau judeţele ca forme de organizare administrativă şi militară au funcţionat perfect cîtă vreme românii au fost învecinaţi sau invadaţi de populaţii migratoare: unui puhoi migrator nu avea sens să îi opui o mare armată, pentru că ar fi însemnat o serie de bătălii cu pierderi umane uriaşe şi de o parte, şi de cealaltă, cu probabilitatea nevoii de asimilare a învinşilor rămaşi în viaţă şi cu marea probabilitate a apariţiei unei a treia puteri care ar fi putut prelua teritoriul şi populaţia rămasă în viaţă; dacă juzii / cnezii locali pierdeau un război şi se declarau învinşi, creau posibilitatea puhoiului migrator să îşi continue drumul său spre alte pămînturi. Începînd cu apariţia regatelor (ungare, lituaniene, poloneze, etc) în imediata apropiere a vechilor cnezate, judeţele/banatele româneşti îşi pierd sensul istoric, nemaiputînd să facă faţă presiunii politice, militare (şi uneori chiar culturale) apărute în imediata lor apropiere.

Un astfel de cnezat românesc este Ţara Haţegului. Despre existenţa cnezilor Cîndea la conducerea Ţării Haţegului ştim din cîteva documente de secol XIV şi XV. În secolul XV Cîndeştii se supun autorităţii maghiare şi trec la romano-catolicism. Din acea vreme avem la Sfînta Maria Orlea fresca romano-catolică pictată de un zugrav sîrb după erminia ortodoxă dar cu veşminte latine. O dată cu convertirea la romano-catolicism a venit şi maghiarizarea numelui Cîndeştilor în Kendeffi. În secolul XVII baronii Kendeffi trec la protestantism, ca majoritatea baronilor unguri, iar Sfînta Maria Orlea este zugrăvită cu var peste vechea frescă. În secolul XX biserica, fostă biserică episcopală romano-catolică şi apoi protestantă, devine muzeu, care se poate vizita şi astăzi.

Ce nu se ştie încă este faptul că Sfînta Maria Orlea a fost biserică episcopală ortodoxă. Poate că nişte viitoare cercetări arheologice vor scoate la lumină un întreg complex episcopal construit în secolul XIII de cnezii Cîndea pentru ierarhii ortodocşi ale căror nume nu au mai ajuns pînă la noi, sau, cine ştie?, poate chiar ruinele unei întregi mănăstiri.

Contextul istoric al secolului XIII este destul de tulbure. Avem, astfel, în Transilvania (şi nu numai) acelui veac o majoritate românească luptîndu-se din greu pentru a-şi păstra independenţa şi autonomia. Avem, iarăşi, cîteva ordine romano-catolice ale unor trupe de elită – cavalerii întorşi din cruciadele eşuate în Orientul Mijlociu (ospitalierii ioaniţi şi teutonii) care primesc din partea papalităţii misiunea de a-i converti pe români de la Ortodoxie la papistăşie şi de a asigura protecţia episcopatelor romano-catolice din Transilvania şi Moldova de azi. În această perioadă se aşează în Ţara Bîrsei strămoşii saşilor de azi. Tot în Transilvania, pe lîngă populaţia majoritar românească şi ortodoxă avem populaţii de slavi, unguri, secui, pecenegi şi cumani, unii dintre ei fiind ortodocşi, alţii romano-catolici, iar alţii (cumanii) abia treceau la creştinism. Ca lucrurile să fie mai complicate, după convertirea la romano-catolicism mulţi treceau la ortodoxie, după cum se plînge papa Grigorie al IX-lea într-o scrisoare din 12 Noiembrie 1234 (analizată în detaliu de mulţi istorici români, de la Mihail Kogălniceanu pînă la Victor Spinei). La 1241 are loc marea invazie tătară, care produce un imens dezastru în Transilvania şi în regatul maghiar, dar mai ales opreşte, pentru o vreme, presiunea papalităţii. La 7 Octombrie 1278 papa Nicolae al III-lea trimite o scrisoare în care deplînge dispariţia supuşilor papistaşi de pe teritoriul fostei episcopii a Cumanilor (cu sediul probabil la Focşani sau împrejurimi, intitulat în document ca “Milkovia”): cumanii trecuseră la Ortodoxie sau plecaseră în Ungaria, Serbia şi Bulgaria. Acest sfîrşit de secol XIII aduce cu sine şi presiuni uriaşe din partea papalităţii, care îi forţează pe unguri să distrugă orice urmă de autonomie românească în Transilvania. În cele din urmă, sub greutatea acelor presiuni s-a ajuns la încetarea existenţei cnezatelor româneşti din Transilvania, Moldova şi Muntenia şi apariţia statelor feudale româneşti.

Cnejii Cîndeştii şi-au făcut propriul blazon, de inspiraţie ortodoxă, cruciată şi românească totdeodată. Cu siguranţă nevoile administrative şi militare le-au impus crearea unui blazon (dacă nu cumva acesta exista deja de mai multă vreme) care să le facă recunoscută autoritatea statală. Blazonul cnezilor Cîndea conţine tricolorul care înconjoară crucea bizantină cu reminiscenţe cruciate. Am putea să concluzionăm că puterea administrativă a Cîndeştilor – ctitori de mănăstiri şi biserici în Ţara Haţegului, de la care au rămas ruinele a două castele (la Colţi şi la Rîu-de-mori) şi 13 biserici de piatră – se impunea ca o putere politică şi militară autentic românească, apărătoare şi sprijinitoare a Ortodoxiei.

Din păcate, la Sfînta Maria Orlea, biserica episcopală ortodoxă a Haţegului, după înfrîngerea cnezilor români şi convertirea forţată la romano-catolicism, însoţită de maghiarizarea forţată în sec. XV, peste fresca originală s-a zugrăvit o altă frescă, a pictorului sîrb mai sus menţionat. Dacă vreodată în viitor această frescă sîrbească va fi extrasă, aproape sigur vor ieşi la iveală frescele autentice, ortodoxe şi (cel mai probabil) româneşti, din secolul XIII. O astfel de mostră este accesibilă în pronaosul bisericii, sub balconul construit de protestanţi, care au dat cu var peste fresca ctitorului. Cu toate acestea, încă se mai pot zări culorile tricolorului românesc care înconjură fresca votivă a (deocamdată) anonimului cneaz Cîndea care a ridicat biserica episcopală de la Orlea. Încă se mai zăreşte de sub var vechiul blazon creştin şi românesc.(Monahul Filotheu Bălan).

 

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Administratie

„Facebook – ul ăsta transformă în lideri oameni care nu au loc nici în turmă”/CORECT!

Avatar

Publicat

pe

De

Nu mai e posibil sa porți o discuție. Ori votezi cu cine vreau eu, ori e clar că esti PSD ist.
Dacă te vaccinezi esti un sclav al sistemului, dacă nu te vaccinezi esti un paria al societații.
Nu mai poți să îți spui părerea pentru că imediat oamenii încearcă să te convinga că lucrurile stau exact invers. Îți aruncă niște lături drept argumente și se simt învingători.
Argumentele tale nu sunt valabile pentru că nici nu stau să le citească. Să le treacă printr-un filtru. Le aruncă din start la gunoi. În consecință, nu ai argumente.
Cel mai mișto este când oameni fără o școală elementară sau un IQ decent îți aruncă superiori câte o aberație, convinși că ți-au închis gura. Pentru că, în spațiul lor strâmt, argumentul pe care l-au găsit este suprem. Au citit ei undeva ceva…si avea o logică. Argumentul ăla devine Biblia lor. Gata, stăpânesc medicina pentru că au citit un titlu. Mai ții minte cum era la școală? Cu cât știai mai puțin, cu atât mai mult aveai senzația că știi tot. Continuai sa citesti si sa inveti si descopereai că nu stii nimic, de fapt.
Și e foarte interesant faptul că atunci când ai o altă părere decât ceilalți ești idiot.
Facebook ul ăsta transformă în lideri oameni care nu au loc nici în turmă.
Poți să fii sigur că nu te blochez dacă te vaccinezi sau nu. Dar dacă nu te mai vezi în lista mea, asta se întâmplă, probabil, pentru că ai o doză de prostie mult mai mare decât doza mea de rezistență. (Andreeas Petrescu).

Citeste in continuare

Administratie

O misiune de salvare în condiții extreme pe mare, încheiată cu succes/VIDEO

Avatar

Publicat

pe

De

Nava amiral Ștefan cel Mare, din dotarea Gărzii de Coastă, aflată în această perioadă în misiune în Italia, în cadrul Operațiunii Comune Themis 2021, coordonată de către Agenția FRONTEX, a participat alături de autoritățlle italiene la o complexă acțiune de salvarea a 244 de persoane aflate în pericol pe Marea Mediterană.

Acțiunea de salvare s-a desfășurat în condiții meteo severe, pe timp de noapte și furtună puternică, în largul coastelor Calabriei (Italia).

S-a reuşit salvarea a 244 de persoane, printre care un nou-născut și alti 41 de minori, care călătoreau într-o ambarcaţiune veche de pescuit, din lemn.

Toate persoanele salvate au fost duse în siguranță în cel mai apropiat port, unde au fost preluate de către agenţii portuari şi de voluntari. (Sava N.).

Citeste in continuare

Administratie

Centrul de Cercetare și Inovare pentru Forțele Navale (CCIFN) a sărbătorit, recent, 55 de ani de existenţă

Avatar

Publicat

pe

De

După cum putem deduce şi din noua denumire a Centrului, primită anul acesta, cu accent pe cercetare şi inovare pentru Forţele Navale, activitatea este îndreptată în aceste două direcţii.

CCIFN este parte a Agenției de Cercetare pentru Tehnică și Tehnologii Militare (ACTTM), modernizarea Forțelor Navale reprezentând principala  preocupare a structurii.

Ne-am propus ca, prin activitatea noastră în această sferă, să contribuim la transformarea Armatei României într-o instituție modernă, puternică, credibilă și capabilă să-și îndeplinească misiunile în plan național și în cadrul alianței NATO.

Gama de activităţi specifice este destul de largă şi se întinde de la domeniul dedicat platformelor navale şi arhitecturii acestora până la cel al instalaţiilor şi echipamentelor de bord. Nu avem activitate de producţie, ci doar de cercetare-dezvoltare, spune comandorul Frăţilă.

Proiectele Centrului sunt alcătuite la cererea beneficiarului, în cele mai multe cazuri fiind vorba de Forţele Navale române. În baza nevoilor pe care le identifică şi a cerinţelor acestora, se întocmesc documente cu nevoi de cercetare care sunt analizate de CCIFN.

După analiză, se propune o soluţie, se face o ofertă pentru cercetare care presupune un mod de rezolvare a problemei, dependent însă de timpul de execuţie şi de resursele necesare ducerii la bun sfârşit a proiectului.

Dacă sunt aprobate, aceste proiecte sunt incluse în planul sectorial de cercetare şi dezvoltare al MApN, urmând ca, în anul următor, să fie finanţate.

Colaborarea cu Forţele Navale (FN) este foarte strânsă, suntem aproape de ei tot timpul. Am reuşit, de fiecare dată, să răspundem solicitărilor colegilor noştri, iar acestea nu sunt deloc puţine.

Putem vorbi de solicitări punctuale, amintind anumite probleme tehnice cărora ei, sub presiunea timpului, nu le găsesc rezolvarea, mai ales când nava urmează să plece în misiune. Împreună găsim soluţia tehnică, o implementăm la bord şi mergem mai departe.

Dacă vorbim de proiecte de anvergură, ne putem referi la dezvoltarea anumitor sisteme, modernizarea unor piese de armament, muniţii, reconfigurarea diferitelor sisteme de la bord, de genul instalaţiilor electrice sau de propulsie.

Colaborăm şi pe partea de senzoristică, nu neapărat de la bordul navei, ci aceea necesară pentru determinarea câmpurilor fizice ale navelor sau pentru descoperirea unor ţinte.

Spectrul activităţilor de colaborare este destul de mare, iar relaţia dintre noi este foarte strânsă, continuă interlocutorul.

Pentru activităţile desfăşurate în comun cu FN, de regulă, există o planificare, iar pe perioada planificării misiunilor, chiar şi pentru anul următor, sunt identificate anumite nevoi de modernizare a unor echipamente şi de implementare cu succes a acestora în angrenajul logistic.

Sub rezerva timpului rămas până la o misiune anume, se încearcă rezolvarea acestor nevoi, cât mai repede şi bine. În relaţia de colaborare dintre cele două structuri, activitatea de planificare este foarte importantă.

Cea mai mare provocare este să activăm la un standard înalt, să răspundem rapid şi eficient tuturor cerinţelor formulate de beneficiari, în ciuda numărului mic al personalului de care dispunem.

Aceasta este o provocare continuă, întrucât, în anumite domenii, este penurie de specialişti. Încercăm, printr-un efort continuu, să oferim expertiza necesară celor tineri, pentru a se adapta cerinţelor Centrului.

Acoperim din mers resursa umană, dar nu este uşor, completează comandantul CCIFN.

Acesta spune că există o penurie de specialişti în zona de comunicaţii, cu tot ceea ce este legat de acest domeniu, dar şi în sfera IT.

Culmea, România este recunoscută pentru specialiştii din această sferă, dar, din păcate, aceştia nu se regăsesc în zona cercetării militare, cel puţin la noi, la marină. În sistemul de învăţământ militar există potenţial, iar, în ultimii doi ani, se observă  o orientare a absolvenţilor Academiei Tehnice Militare Ferdinand I (ATM) către centrele de inovare.

Avem speranţa că vom reuşi şi noi să fim prioritari pentru promoţiile ATM. În ultimii ani, am reuşit să atragem absolvenţi, dar pe alte domenii, adaugă comandorul.

Cei cu experienţă încă mai pot fi recrutaţi din Forţele Navale, fiind vorba de militari cu experienţă operativă, dar şi aplecare spre zona de ştiinţă de cercetare şi proiectare. Există o proiecţie a nevoii de personal înaintată către forurile superioare.

Interlocutorul spune că se conturează un plan de dimensionare a învăţământului tehnic superior în concordanţă cu nevoile cercetării:

Am identificat domenii în ATM, ne ajută foarte mult şi colegii de la Academia Navală Mircea cel Bătrân. Absolvenţii care ajung pe nave, luând pulsul nevoilor operative, pot veni la noi cu o anumită experienţă şi cu deschiderea spre nou specifică tinereţii.

Am identificat şi în zona civilă câteva oportunităţi care sper să se concretizeze. Avem contacte cu Facultatea de Construcţii Nave de la Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi.

Aria de selecţie din zona civilă este destul de limitată, tinerii orientându-se către locuri de muncă mai bine plătite. În cercetare, există satisfacţie profesională, dar răsplata financiară este mai mică decât în alte domenii.

Este o trăsătură specifică cercetării româneşti, slab finanţată de-a lungul ultimilor ani.

ACTTM cuprinde mai multe centre de cercetare şi inovare, între acestea existând un dialog continuu, concretizat în anumite colaborări punctuale.

Chiar dacă domeniile de activitate ale celor cinci centre sunt distincte, există colaborări pe specialităţi comune: IT, armament. Pentru anumite perioade, găsim sprijin în competenţele oamenilor celorlalte structuri, avem întotdeauna o poartă deschisă acolo.

Anul acesta, centrul al cărui comandant sunt a adus în prim-plan o nouă strategie, şi sper ca această nouă gândire să consolideze legăturile dintre cele cinci centre ale ACTTM. E vorba de o regândire tehnică, dar, la nivel de personal suntem subdimensionaţi, completează Frăţilă.

Fondurile necesare dezvoltării sunt accesate, în primul rând, prin proiecte din cadrul planului naţional de cercetare şi, evident, proiecte europene, dar strict pe domeniul apărării prin fondurile destinate acesteia.

Noi suntem colaboratori, parteneri, nu avem suficientă experienţă pentru a conduce proiecte de anvergură pe zona apărării, spune interlocutorul.

Anul acesta, specialiştii CCIFN au reuşit să adapteze şi să pună în funcţiune tot ceea ce înseamnă instalaţie artileristică existentă pe o navă care nu era dotată cu aşa ceva.

Aparent, pare simplu, dar volumul de muncă este mare, pentru că trebuie făcute multe calcule, este nevoie să dimensionezi corect. În plus, sunt foarte multe restricţii pe zona de armament, instalaţii electrice, cablaje, iar munca este una destul de minuţioasă, completează comandorul.

Idei pentru proiecte sunt multe, dar ele trebuie să fie corelate cu obiectivele formulate cel puţin pe termen mediu:

Ne dorim implicarea în dezvoltarea echipamentelor destinate activităţilor subacvatice, plecând de la senzori pentru descoperire şi supraveghere. Am început deja cu paşi mărunţi în această direcţie.

Avem în plan dezvoltarea, împreună cu entităţi civile, de proiecte de cercetare în domeniul arhitecturii navale, a senzorilor şi a sistemelor de la bord.

Încep să se concretizeze astfel de colaborări, iar discuţiile sunt avansate. Plecăm de la faptul că Forţele Navale, aflate într-o continuă dinamică, ne vor solicita expertiza la multe proiecte.

Ca în toate forţele navale din lume, cercetarea şi inovarea sunt foarte importante. Statele investesc foarte mult în cercetare şi inovare pentru motivul că acestea pot da soluţii la cerere şi la cheie, având posibilitatea să observe bine fenomenul şi să identifice soluţia optimă. (Liviu Anghel).

Citeste in continuare

TOP KINETO MEDICAL Ploiesti

Partener special – probleme juridice

Știri calde

Exclusiv8 ore ago

Presa, poliția și monolitul din tablă/Mass-media… frica e intrată în oase și atârnă ca sabia lui Damocles deasupra oricărui ”nefericit” ce se poate trezi imediat vinovat de întinarea imaginii – altminteri imaculată, desigur – instituției, Poliției Române

Nu este un secret că șefimea din Poliția Română manifestă o angoasă specifică față de mass-media. Este chiar mai accentuată...

Exclusiv8 ore ago

E timpul pentru proteste!/E timpul să renunțăm la micile orgolii și să ne unim pentru a ne obține DREPTURILE

Bine, timpul pentru proteste ar fi fost mai mereu în ultimii 30 de ani, având în vedere ignoranța guvernanților în...

Exclusiv8 ore ago

Avansarile in grad profesional inainte de termen/Conditia meritelor exceptionale e un ditamai copacul care iti sare in ochi, ea a devenit cvasi-invizibila pentru cei care trebuie sa isi recompenseze oamenii de incredere

Vine 1 decembrie si, bineinteles, vor aparea si avansarile in grad profesional inainte de termen, pentru ” merite exceptionale”. Avansarile...

Exclusiv1 zi ago

Exista alocații bugetare necesare promovării polițiștilor în funcții de execuție

Având în vedere că în ultima perioadă am primit foarte multe întrebări referitoare la subiectul promovărilor în funcții, venim în...

Exclusiv2 zile ago

Pentru a-si satisface acest „fetiș”, inspectorul șef IPJ Brasov, indisponibilizează zilnic 1 echipaj polițiști care asigură „garda de onoare” pe trotuar, mai ceva la la Palatul Buckingham

Dacă vă întrebați de ce nu vedeți polițiști rutieri prin Brașov, vă spunem noi că îi găsiți în fața Inspectoratului,...

Exclusiv2 zile ago

De cand nu ati mai vazut o triplare a inflatiei anuale? Ca furt de motorina de 2 milioane de dolari dintr-o baza NATO sunt convins ca nu ati mai văzut :)

Ce ne spune noua rectificarea bugetara? Ce ne spune noua triplarea inflatiei, de la an la an? Ce ne spun...

Exclusiv3 zile ago

Domnul comisar șef de poliție Mihai-Ginel PREDA, IMPUTERNICIT șef al IPJ Prahova, este pacalit sa gireaze/semneze, fara sa vrea, abuzurile comise de cei de la Serviciul Rutiera al IPJ Prahova (DOCUMENTE)

Incepem acest articol cu o „erata” la cel publicat in data de 26.11.2021: „Pentru o „pasarica”, „cocoselul” Palas Cristinel Tiberius...

Exclusiv4 zile ago

Reactie prompta a conducerii IPJ Prahova la articolul nostru „Pentru o „pasarica”, „cocoselul” Palas Cristinel Tiberius Marius de la Serviciului Rutier al I.J.P.Prahova (Biroul Rutier Ploieşti) s-a transformat intr-un interlop – infractor/Hartuire, abuz in serviciu si manevrarea ilegala a datelor cu caracter personal”

La data de 26.11.2021, ziarul Incisiv de Prahova a publicat articolul „Pentru o „pasarica”, „cocoselul” Palas Cristinel Tiberius Marius de...

Exclusiv4 zile ago

Pentru o „pasarica”, „cocoselul” Palas Cristinel Tiberius Marius de la Serviciului Rutier al I.J.P.Prahova (Biroul Rutier Ploieşti) s-a transformat intr-un interlop – infractor/Hartuire, abuz in serviciu si manevrarea ilegala a datelor cu caracter personal

36 de percheziții au avut loc, joi dimineață, într-o amplă anchetă în care zeci de polițiști de la Brigada de...

Exclusiv5 zile ago

PANICA TOTALA/Dosarul S.C Rompetrol Rafinare S.A aflat in cercetare la DIICOT ST Ploiesti si instrumentat foarte profesional si de BCCO Ploiesti este, in fapt, un dosar „MAMUT”

Motto: „Mi-erai coardă, ți-eram pește / Și împărțeam patul frățește. / Dar tu, coardă, m-ai trădatu’ / Și cu altu’...

Exclusiv5 zile ago

„Dottore”/În urmă cu 7 ani, dublul academician Sorin Cîmpeanu introducea în legea educației una dintre cele mai mari infamii legislative posibile: opțiunea de a renunța benevol la titlul de doctor

Prevederea a fost creată „cu dedicație” pentru cel mai notoriu plagiator, Victor Ponta, pe atunci premier. Acesta voia să scape...

Exclusiv6 zile ago

DIICOT ST Ploiesti si BCCO Ploiesti confirma dezvaluirile ziarului Incisiv de Prahova/Catastrofa ecologica din Prahova

FELICITARI DIICOT ST Ploiesti si BCCO Ploiesti pentru actiunea intreprinsa! In pofida solutiilor asumate de Guvern pentru inchiderea procedurilor de...

Exclusiv1 săptămână ago

Deleanu cercetat penal pentru că a vândut fiilor săi Podgoria Cotnari

Modul în care Constantin Deleanu a vandut prin interpuși Podgoria Cotnari  către o firma controlată de cei doi fii ai...

Exclusiv1 săptămână ago

CCR se va pronunța pe exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art I, alin 1 din OUG nr 226/2020!

Începând cu data de 01.01.2021, Guvernul  a impus ordonanța austerității prin care s-a suspendat aplicarea etapizată a Legii nr. 153/2017...

Exclusiv2 săptămâni ago

Încă o reținere în cazul amenințării cu moartea a șefului IPJ Dâmbovița

Este vorba despre cazul individului care în vara acestui an a distribuit un videoclip în mediul online în care îl...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Top Articole Incisiv

error: Articolele nu se pot copia!