Actualitate
Blestemul Guantanamo, Inchisorile CIA și Încălcarea Drepturilor Omului în România
Întrebări fără, sau cu răspuns.
Personal, sunt Proamerican, Provest, etc, în sensul democratic. Nu sunt deloc un fan al CIA, dimpotrivă, cred că orice serviciu secret trebuie să fie sub controlul Legislativului din țara respectivă.
Revenim: întrebarea către Ambasada Americană, întrebare publică, e următoarea: Care este rolul jucat de domnul Florian Coldea și de doamna( vedeți ce politicos sunt?) Laura Codruța Koveși în ancheta privind posibila existență a închisorilor CIA de pe teritoriul României?
Eu spun doar atât, presupunând că nu aș cunoaște acest rol, spun doar că tot balamucul cu încălcarea drepturilor și libertăților cetățenilor în România,de către Coldea și Koveși, a apărut aproximativ odată cu această anchetă. Aici sunt doar trei posibilități:
1″ E o simplă coincidență.
2″ A fost speculat momentul
3″ Chiar Florian Coldea, George Maior și Laura Codruța Koveși au avut un rol important în răspunsul privind existență închisorilor CIA pe teritoriul României, (stați, dar ei ar fi trebuit să răspundă întrebărilor Comisiei Parlamentare, nu să se substituie acestei comisii) ceea ce le-ar fi dat părerea falsă că fac un serviciu cuiva și că de aici încolo pot face ce vor. Eu nu cred așa ceva. Atunci comisia parlamentară ce rol a mai avut? Dacă e așa, atunci care a fost rolul LCK, e posibil ca Laura Codruța Koveși să fi încălcat flagrant legea, depășindu-și atribuțiile? Și nu mă refer doar la legile românești, ci și la legile și procedura invocate de Parlamentul European, în speță ale Comisiei pentru Apărarea Drepturilor Omului, nu ale SRI și Parchetului General?
Așa să se explice prezența lui Coldea la Ambasada USA?
Să ne înțelegem: Subiectul nu este răspunsul la întrebarea dacă au fost sau nu închisori CIA pe teritoriul României, pentru că se pare că răspunsul a fost dat, ci dacă doamna Koveși și domnul Coldea și-au depășit atribuțiile vizavi de acest răspuns, ceea ce ar fi ilegal sau penal grav, cum îi place lui Iohannis să spună; De exemplu, cineva, sper că nu România, pentru că încă LCK nu e România, mă rog-nu încă, cineva ar putea fi deci acuzat de minciună în fața Comunității Internaționale. Ar trebui România după aceea să dea explicații? Sigur, vă vor spune Diplomații, dar noi avem un parteneriat Strategic cu USA, minciuna ar fi benefică. Sigur?
In nici un parteneriat din lumea democratică nu se stipulează acordul pentru încălcarea Drepturilor Omului pe teritoriul unei țări, ceea ce în România s-a întâmplat și se întâmplă zi de zi, sub oblăduirea Sfântă a Ambasadei Americane, care numai că nu susține prin vocea Ambasadorului tortura zilnică din închisorile românești și încălcare Convenției Drepturilor Omului la fiecare pas făcut de Koveși. Oare mr. Trump o ști această poveste? Eu cred că da.
Dar dacă implicarea lor afectează într-un sens sau altul, concluziile anchetei parlamentare? Cel care era chemat să răspundă acestei întrebări era Parlamentul; Și-a asumat Laura Codruța Koveși vreo responsabilitate în acest răspuns?
Sau a dat propriul Răspuns? ( Hai că asta chiar nu se poate. Sau se poate?) Asta ar fi însemnat că a făcut o ilegalitate gravă, Procurorul General de la acea vreme și cel de acum, neavând nici o atribuție în ancheta parlamentară, nici în transmiterea vreunui răspuns, SUA sau Parlamentului European.
De ce să nu-l întrebăm pe domnul Procuror General Lazăr sau pe ministrul justiției, Tudorel Toader, pentru că și corespondența fostului Procuror General pe un astfel de subiect, dacă ea există, nu este Secret de Stat, așa cum fals ni se spune? Așa să se explice susținerea ambasadorului american privind Încălcarea Drepturilor Omului în România, de către DNA? Pentru că nu l-am auzit vorbind despre aceste nenorociri. Să-i facă un contraserviciu lui Koveși? Nu cred așa ceva. Cum e proverbul? „O mână spală pe alta și amândouă obrazul”
Eu pun doar niște întrebări, public. Bănuiesc că opinia publică nu este interesată de astfel de subiecte, nici Parlamentul, nici Preșidinția.
Nu aștept răspuns. (Gelu Visan –P.M.P)
Actualitate
Sardinia: Acolo unde piloții de vânătoare învață să gândească, nu doar să zboare
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală
Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
-
Exclusivacum 3 zileBurcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zileANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 2 zileBăicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 4 zilePenitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 10 oreCircul Teoroc își joacă ultima reprezentație: Lacrimi sindicale pentru „Finu” și un grad de chestor confiscat de la obraz!
-
Exclusivacum 3 zileProtest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 3 zileJilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 23 de orePenitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi



