Actualitate
Cele 38 de minute în care Shhaideh a „rezolvat” moțiunea lui Dragnea. Cum au fost folosiți banii Guvernului în bătălia din PSD | DEZVĂLUIRE ROMÂNIA LIBERĂ

”România liberă” a obținut desfășurătorul ordinelor de ministru prin care au fost alocate fondurile pentru Programul Național de Dezvoltare Locală 2 (PNDL 2) în data de 15 iunie. Dirijarea preferențială a unor fonduri destinate comunităților locale a înclinat balanța moțiunii de cenzură.
PNDL 2 a fost înființat la începutul acestui an chiar de către Guvernul Grindeanu, printr-o ordonanță de urgență, fiind vorba de alocarea a 30 de miliarde de lei pentru 9.500 de obiective de investiţii, dintre care 2.500 de creşe şi grădiniţe, 2.000 de şcoli şi 5.000 alte obiective. Pe hârtie, o intenție pozitivă, însă un raport anterior al Curții de Conturi avertiza că banii pentru PNDL 1 au fost cheltuiți discreționar, fără un control eficient. Vreme de cinci luni de zile, ministrul Dezvoltării Regionale, Sevil Shhaideh, care gestionează PNDL 2, a tergiversat aplicarea programului, după cum reiese chiar din acuzațiile fostului premier Sorin Grindeanu.
Însă, pe 15 iunie, după ce majoritatea miniștrilor PSD, inclusiv Shhaideh, au anunțat că și-au dat demisiile din Guvernul Grindeanu, ministrul Dezvoltării a semnat câteva zeci de referate privind deblocarea unor fonduri din PNDL 2.
Alocări la foc automat
Acestea au primit undă verde între orele 17.01 și 17.39, ministrul rămânând după program chiar într-o zi în care își dăduse demisia din Cabinetul Grindeanu. Cele mai interesante alocări vizează județele fidele lui Liviu Dragnea sau cele ai căror lideri erau în cumpănă înaintea moțiunii de cenzură. Astfel, la 17.01 apare referatul de aprobare a fondurilor pentru județul Ialomița, condus de Marian Neacșu, unul dintre locotenenții lui Liviu Dragnea. La 17.08 a plecat un alt referat prin care se aprobau banii pentru județul Brăila, fieful lui Mihai Tudose, cel care avea să devină premier. Peste numai un minut, la 17.09 a fost rezolvat și ordinul pentru Buzău, județ condus de Marcel Ciolacu, promovat între timp vicepremier de către Liviu Dragnea. La 17.18 a fost servit și județul Dâmbovița, fieful baronului Adrian Țuțuianu. La 17.22 a venit rândul județului Olt, controlat de baronul Paul Stănescu. La 17.32 se aprobă și referatul pentru județul Teleorman, fieful șefului PSD, Liviu Dragnea.
În fine, la 17.39 este semnat și referatul pentru București, în condițiile în care primarul Capitalei, Gabriela Firea, s-a dovedit unul dintre cei mai înverșunați adversari ai lui Sorin Grindeanu. Nu au fost uitate județele unde existau semne de întrebare față de demersul lui Liviu Dragnea de a dărâma un guvern PSD prin moțiune de cenzură. Astfel, la 17.03 este aprobat referatul pentru județul Iași, în contextul în care primarul Mihai Chirica făcea lobby printre aleșii PSD pentru a vota împotriva moțiunii de cenzură. La ora 17.11 este aprobat ordinul pentru județul Caraș-Severin, în condițiile în care parlamentarii PSD din acest județ erau nehotărâți în privința votului.
Acuzațiile lui Grindeanu
Așa se explică și nervozitatea fostului premier Sorin Grindeanu, care a anunțat, pe 18 iunie, că a demis toţi secretarii de stat, secretarul general şi secretarul general adjunct de la Ministerul Dezvoltării, pentru ca Sevil Shhaideh să nu mai poată semna nimic, nici prin interpuşi. Sorin Grindeanu a acuzat faptul că, după cinci luni de stagnare, acest proiect a fost folosit în scopuri politice. De fapt, Sorin Grindeanu stăpânește foarte bine mecanismul cumpărării de voturi prin banii de la buget. În februarie, Guvernul Grindeanu s-a confruntat cu prima moțiune de cenzură, depusă de PNL în urma aprobării Ordonanței 13. Înainte de vot, liderii PSD s-au întâlnit cu baronii locali ai partidului, promițând fonduri din PNDL 2 în schimbul angajamentului liderilor de filiale că își vor controla parlamentarii nemulțumiți. Întâlnirea a fost condusă de tripleta Liviu Dragnea-Sorin Grindeanu-Sevil Shhaideh, pe atunci în aceeași echipă. Ulterior, programul s-a blocat ca efect al neînțelegerilor dintre Dragnea și Grindeanu.
Solicitarea PNL
Liderul deputaților PNL, Raluca Turcan, a acuzat PSD că ”îi acoperă urmele” ministrului demisionar al Dezvoltării, Sevil Shhaideh, prin faptul că a respins solicitarea liberalilor de a o chema în Parlament pentru a da explicații asupra modului în care s-au alocat fondurile prin Programul Național de Dezvoltare Locală 2 imediat după ce și-a prezentat demisia din Guvern. (Romulus Georgescu)
Actualitate
Spania indeplinește obiectivul NATO de 2% din PIB pentru cheltuieli cu apărarea

Investiții militare semnificative anunțate
Spania a declarat că va atinge obiectivul de 2% din PIB pentru cheltuielile cu apărarea NATO în acest an, în urma prezentării unui plan de investiții militare în valoare de 10,5 miliarde de euro (12 miliarde de dolari). Aceasta marchează încheierea unor decenii de subfinanțare a forțelor sale armate și vine în contextul criticilor aduse de administrația Trump.
Planul, denumit „plan industrial și tehnologic pentru securitate și apărare”, a fost anunțat de prim-ministrul Spaniei, Pedro Sánchez, marți, în urma unei întâlniri executive a Consiliului de Miniștri, și se angajează la o cheltuială anuală totală pentru apărare de 33 miliarde de euro până în 2025.
Procentajul cheltuielilor cu apărarea
Spania se număra printre țările NATO cu cele mai scăzute cheltuieli în 2024, alocând 1,4% din PIB pentru apărare în acea perioadă. Totuși, Sánchez a afirmat că țara „se va ridica la acest moment istoric,” angajându-se să „ofere ajutor și să facă asta fără a renunța la valorile și interesele noastre.”
El a adăugat: „Garantarea securității Spaniei și a cetățenilor săi în contextul geopolitic și tehnologic actual este primul obiectiv” al noului plan de investiții.
Amenințări și obiectivele planului
Planul va aborda amenințările din partea „dușmanilor Europei”, inclusiv rachete, tancuri, drone, atacuri asupra infrastructurii și lanțurilor de aprovizionare, „în timp record” prin dezvoltarea de „capabilități umane și tehnice,” conform lui Sánchez.
Un al doilea obiectiv principal al planului este transformarea Spaniei într-un „membru central și de încredere al Uniunii Europene și Alianței Atlantice.” În plus, „inovația și reindustrializarea” tehnologiilor cu utilizare duală reprezintă o a treia ambiție cheie.
„Ne confruntăm cu o schimbare de eră, iar acest lucru necesită să ne asumăm controlul propriului destin și să construim uniunea de securitate și apărare pe care fondatorii Uniunii Europene au propus-o la începutul secolului XX,” a explicat Sánchez.
Alocarea fondurilor
Puțin peste 35% din noua cheltuială a fost dedicată „condițiilor de muncă și instruirii trupelor și marinarilor,” precum și investițiilor în echipamente militare, deși Sánchez nu a dezvăluit detalii referitoare la achiziții majore pentru aeronavă, teren, mare sau aerospatial.
Aproximativ 3,26 miliarde de euro din fonduri vor fi utilizate pentru un „scut digital”, care include modernizarea sistemelor de telecomunicații criptate și achiziționarea de sateliți, antene și radare, în încercarea de a întări „instrumentele de securitate cibernetică atât civile, cât și militare.” Investițiile în stocarea în cloud, 5G, inteligență artificială și calcul cuantic vor continua, de asemenea.
Aproape 2 miliarde de euro au fost alocate pentru „echipamente de apărare și descurajare,” dintre care aproximativ 1,75 miliarde de euro vor fi folosiți pentru a sprijini capabilitățile duale ale forțelor armate în cazul dezastrelor naturale și „situațiilor care devin tot mai grave din cauza schimbărilor climatice.”
Se vor achiziționa elicoptere suplimentare „de salvare și suportLogistic” pentru a sprijini eforturile de reziliență față de schimbările climatice, împreună cu „vehicule pentru construirea de poduri și avioane cisternă pentru stingerea incendiilor.” De asemenea, se va închiria o „nouă navă hidrografică.”
Implicațiile politicii de apărare
Mai puțin de 4% din fondurile rămase vor fi folosite pentru îmbunătățirea „condițiilor de securitate” pentru aproape 3.000 de militari spanioli implicați în 16 misiuni de menținere a păcii.
Împingerea Spaniei de a crește cheltuielile pentru apărare vine într-un moment în care aliații se pregătesc pentru viitorul Summit NATO de la Haga, Olanda, unde discuțiile se vor concentra pe creșterea obiectivului de 2% la 3% sau mai mult. Totuși, apelurile Statelor Unite pentru ca națiunile europene să atingă o țintă de 5% sunt puțin probabil să fie acceptate.
Această decizie reprezintă un pas semnificativ pentru Spania, care, prin aceste investitii, își va consolida capacitățile de apărare și va contribui la securitatea colectivă în cadrul NATO și Uniunii Europene. Prim-ministrul Sánchez și-a exprimat angajamentul față de construirea unei infrastructuri de apărare robustă, subliniind importanța adapției la noile provocări geopolitice.
Actualitate
John Phelan anulează contracte pentru eficiență bugetară în Departamentul Marinei
Actualitate
Ultima călătorie a Papei Francisc: Ceremonia funerară la Roma
-
Exclusivacum 4 zile
Justiția sub atac: Inculpatul pseudo-jurnalist spagar si santajist Stavri Cătălin, în centrul unei controverse legate de abuzurile procurorilor
-
Exclusivacum 3 zile
Faraonul Volosevici: O comedie administrativă în Parcul Industrial Ploiesti
-
Exclusivacum 3 zile
ROF-ul ANP: O capodoperă birocratică fără substanță
-
Exclusivacum 2 zile
Schimbarea programului de lucru în Poliția Română va crește costurile și va complica serviciul polițienesc
-
Exclusivacum 3 zile
Modul controversat de a „plimba” deșeurile: Genesis Biotech Filipestii de Padure sub lupa
-
Featuredacum 4 zile
Tensiuni în jurul Președintelui Curții Constituționale: Marian Enache și dosarul securității
-
Exclusivacum 3 zile
Critici dure la adresa IGPR: interpretarea distorsionată a Ordinului S/108/2011
-
Administratieacum 2 zile
Performanțe remarcabile: Întoarcerea echipei Eastern Foxes de la Campionatul Mondial