Connect with us

Administratie

Au fost date uitării vechile hotare ale Moldovei pe care le-a întregit Alexandru-cel-Bun, un alt „Domn de sine stătător”

Publicat

pe

DISTRIBUIE Articolul....
Share on Facebook
Facebook
Pin on Pinterest
Pinterest
Tweet about this on Twitter
Twitter
Share on LinkedIn
Linkedin

Noi, săracii de legi, ca să păstrăm moştenirea aceasta, sau ca să o luăm înapoi, când ni s-a răpit, trebuie: o mare stăruinţă şi privighiere, jărtfe necurmate şi o unire strânsă între oamenii din acelaşi sânge… astfel, ca toţi să stea pentru unul, şi unul pentru toţi. Alecu RUSSO. Cântarea României.

Este statul Republica Moldova un stat care tinde nu numai spre siguranţă socială, ci şi spre dreptate socială, integrare socială? Provocatoare întrebare pentru o persoană demnă de sine şi responsabilă de faptele şi acţiunile sale. Utopia aşteptării răspunsului pozitiv descinde, prin excelență, din politica inconsecventă a politicienilor indigeni. Conceptul filosofic al noţiunii de putere spune că dacă ea devine un scop în sine, politica degenerează, adică devine murdară. Deoarece politica e materializată de personalitate, acest lucru înseamnă că nu politica ca atare este murdară, ci atitudinea personalităţii îi atribuie coloratura. Fiecare om se creează prin deciziile pe care le ia: dacă nu ştii încotro să mergi, vântul va bate mereu dintr-o direcţie nepotrivită. Tot aşa, fără un scop al prosperităţii comune, societatea moldovenească nu va progresa niciodată.

Când a fost să dispară imperiul răului, cei dintre Prut şi Nistru s-au ales cu o republicuţă, care: 1 –  nu posedă oarecare tradiţii statale; 2 – materializează consecinţa sechestrărilor abuzive de teritoriu ale Moldovei. Fiind însă poftele aleşilor – mari, iar posibilităţile materiale ale structurii statale ce le-a revenit – mici, s-a recurs la o stratagemă pentru alinarea auzului şi ambiţiei regale. În regim de urgenţă sursele mass-media au început a vesti despre întâlnirile dintre al nostru şi omologul său – englez, francez, german, rus, chinez, american etc. etc., omologi care nu-şi dădeau rând pentru a prinde fericita ocaziune.

Povestea nu se opreşte aici, căci delicata problemă şi-a găsit continuitate prin substituirea tot mai ferventă în timp şi spatiu a formulei Republica Moldova cu titlul Moldova (în sintagmă, Ţara Moldovei). Pe cât de adecvat e procedeul?

Greşeşte amar cel ce crede că durerea de rana pământului străbun a obsedat minţile luminoase ale liderilor de la Chişinău şi, ca printr-un miracol, aveau să demareze acţiuni orientate la consolidarea economică a republicii şi returnarea teritoriilor înstrăinate ale Basarabiei. Manevra nici pe departe n-a consemnat un motiv incipient pentru dezvoltarea şi intensificarea la o treaptă superioară, în condiţii interne şi internationale renovate, a luptei pentru întregirea pământului natal. Cu părere de rău, roata vremii nu s-a întors la începuturi – când fiul lui Petru Vodă Muşat, Roman Voievod, izbuti să împingă bourii în sud până la Mare şi să se întituleze cu mândrie ”mare de sine stătător Domn Ţării-Moldovei de la munţi până la ţermul mării[1].

Per contrario, prin eventuala descoperire a incoincidenței dintre idee şi acțiune Politicul a riscat, aplicaţia modernă afectând perisulos, mai degrabă, decalajul dintre mirajul insolent  şi virtute. Asemenea eroinei din povestea peştişorului de aur, deputaţii nu mai doresc să canducă doar cu Republica Moldova. Fără a mişca un deget ei vor să fie recunoscuţi drept reprezentanţi ai… Întregii Maldove. Deşi impertinentă din start ca formă şi ca caracter, îndeletnicirea cu grandomania a luat amploare, neglijând fățarnic învăţătura folcloristică: a fi domn – e o întâmplare, a fi Om – o cinste mare.

În fapt, la 23 mai 1991 denumirea de R.S.S.Moldovenească a fost abolită şi adoptată o denumire nouă, pe care o descoperim în titlul articolului 1 din Constituţie: Statul Republica Moldova. Opţiunile ce se impun vizavi de numele desemnat sunt două:

  1. Orice abatere de la formula determinată califică o culpă.
  2. Recurgerea samovolnică la titlul Moldova notifică o uzurpare.

Oricât de incredibil ar părea, exploatara vectorului vicios prevalează asupra bunului simţ şi a dreptăţii sociale. Nimeni şi nimic n-a împuternicit autorităţile de pe malul Bâcului să-și  asume ne-justificat titlul Moldova, dar pentru moldovenii cistâe nu contează considerentele de subminare a viitorului regiunii. Numărul celor ce se vor păcăliţi, manipulaţi, nu se micşorează. Pentru ei, Moldova toată s-ar fi înghemuit aci – la Cimişlia şi Nisporeni. În rest – Federaţia Rusă, Pridnestrovscaia Moldavscaia Respublica, Unităţi Teritorial – Autonome, căzăcime şi alte ciudăţenii nou – mioritice.

În fine, încetul cu încetul nu numai la generaţia obsedată de comunism s-a format o percepere strict regizată, inalienabilă oricărui regim totalitar. Asta ca şi cum n-ar exista în Univers planete precum Jupiter şi Saturn, sau alte galaxii. Asta ca şi cum Japonia ar renunţa, instantaneu, la cele 4 insule anexate de Rusia la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial şi, după ani de confruntare diplomatică, semnează Pacea. Ca şi cum n-ar fi căzut Zidul Berlinului. Au fost date uitării vechile hotare ale Moldovei pe care le-a întregit Alexandru-cel-Bun, un alt „Domn de sine stătător” [2] al Ţării. Şi perimat, totalmente, Testamentul Marelui Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt de a sta strajă la hotare. Florile depuse cu pioşenie de ocupanţii fotoliilor din pompoasele palate ale urbei Chişinăului la monumentul slăvitului domnitor nu reușesc să acopere tupeul afişat.

Cu voie sau fără de voie,  multă lume de prin părţile noastre s-a contaminat de molima efemerei măreţii, demonstrând în ultima vreme un super-patriotism venerat faţă de statul nostru rodnoi. Dar câteva semne de întrebare răsar pe marginea acestei aparente solidarizări. Ei uită, tranşant, că libertatea de opinie nu inseamna libertatea de a-şi urî sau de a-şi blama Patria, Istoria, Trecutul, Viitorul şi, la urma urmelor, Adevărul. Mase mari de oameni devin prizonierii propriilor complexe şi interpretări, ale egoismului şi ambiţiei proprii, căzând pradă mitului ce-l vor aievea – Ţara Moldovei, cu dimensiuni… mini-basarabene, ba chiar, chişinăuene. Păstrarea statalităţii Republicii, la care atâta sârguinţă depune clasa muncitoare din Parlament, Guvern și Președinție, dispare ca pretext în ultimă instanţă, împrăştiind pretutindeni minciuna şi scepticismul ca ceva deosebit.

Prin sine însăşi  Republica Moldova evocă culmea creaţiei sovieto-comuniste pe care nici în vis, probabil, nu şi-au închipuit-o răpitorii de pământ. Furtul teritoriului poate fi contestat orişicând, pe când să obţii  – aproape gratis, din el un briliant, e ceva. Ceea ce nu s-a reuşit prin teroare timp de aproape 200 de ani, se realizează lamentabil cu mâinile jertfei, în ultimii 20 de ani. Din care motive apare fireasca întrebare: cine se află în spatele fascinaţiei pe care o exercită aceste subiecte? Cine-i autorul declamației emfatice ce identifică infracţiunea uzului de fals – în declaraţii, în acte publice? Intervenţia juridică într-un stat de drept i-ar imputa, cu certitudine, acţiuni intenţionate îndreptate spre aţâţarea vrajbei sau dezbinării naţionale. Oricum, înainte de a căuta răspunsul, unii pot şi să insiste: face, oare, să discutăm despre nişte lucruri eronate?

Dacă luăm în consideraţie tendinţa umilitoare de a obişnui cetăţeanul cu ideea că Moldova e atât, cât ni se spune (!?), atunci face. Deciziile arbitrare ale ex-Uniunii Sovietice privitor la dezmembrarea Ţării, iar ulterior, cele de sfâşiere ruşinoasă a Basarabei, amplifică substanțial numărul loviturilor lumii slavone în spatele  românismului evoluţionist. Cel mai des sancțiunile înjositoare rămân fără ripostă, respectiv, aducerea Moldovei în albia sa naturală nu mai preocupă gândurile dacilor contemporani. La rândul său, măcar să mimeze tentativa de refacere a Basarabiei, răspunzătorul de ea – Chișinăul, nu se încumetă. Astfel, tratarea defectuoasă prin ignorarea, amputarea sau falsificarea adevărului despre Istoria Patriei reduce volumul de cunoştinţe în domeniu la nivelul unor hazarde aberaţii. Răul cel mare al frauduloasei speţe constă anume în exersarea permanentă a influenţei negative asupra conştiinţei celor dispersați. Este un raţionament simplu, corect şi marcant.

Spre regretul nostru, jocul compromițător atestă o vechime de circa 200 leaţi. Doar că în ultima vreme îmbracă haine mai mondene, sub vanitatea păstrării statalităţii. Promovată angro pe rămăşiţa basarabeană din jurul Chişinăului, această febrilitate sterilă constă în a îmbuiba mintea omului cu gândul că dacă iaşte el cetăţean al Respublicii Maldavia, atunce patria lui nu se mai cheamă răspublică, ci simplu de tot, Maldova. Din altă parte, e mare ispita şi pentru slugi în a se prezenta a lea un micro-Ştefan, decât canducătorul celei mai Suverane, celei mai Independente, celei mai Unitare, celei mai Indivizibile etc. etc. Ţeri de pe… globul Moldovei (așa a binevoit să se exprime unul din unșii țerii). Gradul ingenioasei deductibilităţi finisează cu întruchiparea întocmai a cunoscutului proverb: Fală goală, traistă uşoară. Cu toate că, intuim, în adâncul sufletului înţeleg şi ei (oare?) goliciunea epitetelor înşirate.

În lumea asta schimbătoare fenomenul înghesuie din ce în ce mai grav: sare ştrengăreşte – printre jurnalişti (care duc cuvântul); fâlfâie autoritar – la politicieni (cu veselia lor caracteristică); pâlpâie înflăcărat – la autorităţile publice (isonul politic – le revine lor); flutură pasionat – în creaţia oamenilor de ştiinţă (argumente… la comandă); poporaţia de jos, de ce nu?- unii dau din răsputeri din coate, că nu-i frumos să fii un retardat. Atâta zor, atâta zarvă şi atâta cheltuială, iar în final… o mizerabilă realitate amară. Produsul proiectează un nihilism banal, egal cu tabula rassa în ale respectului faţă de principiul obiectivitîţii ştiinţifice, istorice, politice, economice, biologice… i proceea, i proceea.

Fără îndoială, Republica Moldova reprezintă de facto o parte din moştenirea trudită a lui Ştefan cel Mare şi Sfânt. În acest context, signatura Republica Moldova îşi păstrează corespondenţa ideală cu toponimul Moldova în uzul cotidian, popular. Categoric, însă, transferul nu poate fi acceptat, dar nici tolerat, în uzanţa social – politică. Că n-o fi fărâmitura de pământ, numită Republica Moldova, mai moldovenească decât Bucovina, cu Cernăuţii şi Hotinul; mai moldovenească decât Transnistria, cu Balta şi Tiraspolul; mai moldovenească decât Bugeacul, cu Cetatea Albă şi Ismailul; mai moldovenească decât insula Şerpilor, cu o parte a deltei Dunării; mai moldovenească decât Moldova istorică.

Nedreptatea săvârşită de U.R.S.S. în problemele teritoriale ale Basarabiei, ca reflecţie a modificărilor abuzive ale frontierelor României, constituie o probă elocventă – oferită chiar de imperiu, a originii guberniei:

  1. Tratatul de Pace semnat la Paris la 10 februarie 1947 între România şi Puterile Aliate şi Asociate, stipulează în art.1alin.(2): Frontiera sovieto-română este astfel fixată în conformitate cu acordul sovieto-român din 28 iunie 1940 [3]

Ponderea tezei menționate scoate exhaustiv în evidenţă încălcarea flagrantă de către U.R.S.S. a normelor dreptului international, căci nu există nici un acord încheiat în acest sens! Raptul Basarabiei şi nordului Bucovinei din 28 iunie 1940 s-a efectuat în forță, sub ameninţarea armelor. Rezultă că din punct de vedere al dreptului istoric și al legalității internationale, cererea reintegrării teritoriale întârzie pe zi ce trece și deloc nu face onoare celor ce păstrează în memorie legenda despre descălecatul lui Bogdan-vodă. Bucovina de nord, ținutul Herța si Basarabia de sud  au fost completamente parte a Principatului Moldovei timp de secole si mai tarziu a Romaniei. Pe Piața Roșie provincia română n-a încăput și nu încape, locul ei menit de soartă e să fie sub Carpați.

  1. Procesul-verbal cu privire la Insula Şerpilor – Anul 1948, luna Mai, ziua 23 – e întemeiat pe grosolana minciună referitor la înapoiere (?): …insula Şerpilor sau Zmeinâi… a fost înapoiată Uniunii Sovietice de către Republica Populară Română şi încadrată în teritoriul Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice [4].

Nota bene: Stipulările Dreptului internaţional consacră, dintotdeauna,  o anumită porţiune din marea teritorială statului riveran. Iată că Insula Serpilor e legată geografic de coasta maritimă a Principatelor, fapt ce ne conferă dreptul de posesie. Stăpânind litoralul Mării Negre între Dunăre şi râul Nistru, Moldova medievală mărginea în largul orizontului Insula Şerpilor. Acapararea  Basarabiei în 1940 a eclipsat şi Insula, după plăcerea U.R.S.S., comportamentul căreia aminteşte de exclamaţia lui Brennus, conducătorul unui trib galic, ce a  jefuit Roma în anul 390 î.e.n. În timp ce se cântărea aurul dat pentru răscumpărarea libertăţii, romanii s-au plâns că galii folosesc greutăţi false. Atunci Brennus a aruncat în cumpănă sabia sa, foarte grea, rostind cuvintele: Vae victis! – “Vai celor învinşi”, pecetluind abuzul de putere. Insula Serpilor a fost pretinsă pe rând de aleatorul ”eliberator”. Desele fluctuaţii un stabilirea hotarelor autohtone, aruncă pe nedrept  Insula,  împreună cu alte insule ale Deltei Dunarii,  în braţele celui mai puternic; ultimul invadator- Imperiul sovietic.  Dat fiind că Uniunea Sovietică și-a ajuns sfârșitul, unul cu totul rușinos, constatăm că din acel moment deja Ucraina deţine nelegitim Insula (şi alte teritorii româneşti). Anevoioasele negocieri de la Haga vin să confirme că platoul continental din jurul Insulei Şerpilor  face parte din marea teritorială românească.  Aruncată în stihia valurilor politice, modesta Insulă înălbeşte subit şi priveşte cu disperare  la Curtea Internationala de Justitie: până când şi până unde, Doamne?

Sensul politic al ecuaţiilor de mai sus demonstrează cu brio că statul incropit de tovarăşii Molotov-Ribbentrop singularizează doar o mică părticică a Principatului Moldova. Prin urmare, aşa cum nu se poate concepe renaşterea Moldovei fără Unitate şi Dreptate, la fel nu se poate interpreta fictiv denumirea statului. Pe cât de corect e, atunci, să redai de iure ciuntirea, drept ceva, chipurile, cu integritatea neatinsă? Deprinderea de a trăi sub stapinire straină a anihilat, pesemne, simțul demnității basarabenilor și nu-ţi vine să crezi că se poate merge aşa de departe în tragedia lor.

Memoriu pentru necredincioşi. Pământurile hărăzite nouă de Dumnezeu au completat trupul Daciei din antichitate până în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. După unirea celor două ţări româneşti, Moldova şi Muntenia, în locul anticii denumiri Dacia s-a ales cu precădere numele comun de România. Numele de Dacia, dacă tot n-a dispărut în succedarea a 2.000 de ani, aparține veşniciei, ca expresie a memoriei daco-geţilor strămoși, alături de cea mai virtuoasă, interesantă si plină de demnitate Istorie pe care un popor a avut-o cândva. Suntem noi, cei de azi, atât de lași, ca să ne dezicem de trecutul bogat ce ne aparține?  Dacă nu, când vine ceasul –

– să înălțăm Istoria noastră pe altarul omenirii?

– să spunem cine suntem și cine ne sunt strămoșii?

– să educăm în noi mândria de Neamul de care aparținem?

Încă un semn de întrebare: pe lângă faptul că şi sub alte aspecte Republica Moldova relevă o politică dezechilibrată în sfera de asigurare a securităţii şi stabilităţii în Europa de Sud-Est şi în întreaga regiune a Dunării şi a Mării Negre, câte Moldove ar fi pe hartă, dacă fiecare din fragmentele violent înstrăinate s-ar proclama Moldova? Dacă Constituțiile lor ar stabili principii fundamentale de instituire a unei serii de Moldove și mai Suverane, și mai Independente, și mai Unitare, și mai Indivizibile ca cea din Chișinău (depășind aprioric alte state înapoiate din Evropa)? Basarabia e trunchiată, părți din ea – răpite; incontestabil este, deci, că Republica Moldova nicidecum nu profilează măcar Basarabia  întreagă, darămite Moldova? Înainte de a consacra vinovatul, reținem că nu numai la momente de răscruce o țară funcționabilă are nevoie de potențialul său uman, teritorial, spiritual etc. – neștirbit, nevătămat.  Ori, dându-și aere prin mimarea Moldovei ca Țară (-?), realmente, bălăcind în mocirla Bâcului cu aiureli din basme și fără a se cupla la panorama crudă ce ne-înconjoară, basarabenii centrali etalonează căderea în păcatul cel mare al satanei: ei degajă în primul rând  un elementar separatism. În loc să declanșeze unificarea națiunii, ca apoi tumultul protestului să devină național, ei împing încăpăţinaţi tăvălugul egocentrismului, reiterând întru totul sforțările lui Sisif.

Generat cu aroganță de vârfuri, procesul a molipsit întreaga societate. Pentru a contura  roadele aparent nevinovatei, dar foarte înţeleptei ocupaţii a delegaţilor, selectăm ocazional unele surse oficiale, accesibile orișicui.

  1. Mai recent, autorităţile publice centrale ale republicii se întitulează cu seninătate – a, al, din… Moldova. Pe cât de mult sau pe cât de puţin contravin inserările vizate stipulărilor constituţionale despre aceea că în Statul Republica Moldova (art.1) … Nici o lege şi nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică (art.7)? De ce nu se respectă Constituţia [5]?
  2.  Cu o râvnă demnă de invidiat, ştafeta e preluată în discernământ de Instituţii statale inferioare şi non-guvernamentale. Într-adevăr, să lăsăm modestia la o parte. Că n-o să zicem a, al, din… undeva, de acolo. Imediat sar aceia şi ne bat. Dar, aşa, rumânii tac.
  3. Reducându-se în conţinutul perceptibil la expuneri locale – vezi bine, n-ai încotro! – o avalanșă crescândă de publicaţie (fie cu tentă ştiinţifică sau din domeniul educaţiei, din sfera turismului, transportului şi a.m.d.) se întinde aberant… a, al, din Moldova.
  4. Ba chiar, ce ni-i nouă conţinutul? Şi aici putem trişa. Îndrăzneala e de invidiat. Şi nepedepsită. Manualul de Istorie, cl.a IV-a, scoate din întunericul rătăcirilor o informaţie inedită: “Teritoriul Moldovei este cuprins între rîurile Prut, Nistru şi Marea Neagră[6]. Detalii pe adresa –

http:// juriscult.ucoz.com/publ/un_manual_de_istorie_debusolata/1-1-0-6

Atenţie la toată lumea derutată: prindeţi momentul şi contemplaţi ”legea universală a imponderabilităţii”, producție a ideologilor teoriei moldovenismului pur.  Adică, renunţăm la Antarctida. Nu ne mai trebuiesc Insulele Comore… Conchidem, cu ferocitate, că după teritoriu Moldova cuprinde cam atât, cât ne permit… circumstanţele de oră, de clipă. În lipsa totală a Conştiinţei – dacă o mai fi pe undeva.

Mare minune! Cum n-ai sta, nu te-ai uita, dai în bară: dincolo de Prut mai e o Moldova, Marea  ni-i furată. Ce informaţie oferiţi, dlor autori, copilului? Au, Parlamentul Republicii Moldova, a certificat noutatea? Io, de pildă, înlocuiesc enunţul: Teritoriul Moldovei este cuprins în perimetrul a 200 m de-a lungul ambelor malurii ale pârăului Nârnova, până la confluenţa sa cu râul Prut. Tot e mai aproape de casa mea. Principalul e că am spus adevărul curat, prin ce n-am supărat – cumva? – pe nimeni. Toţi se bucură. Şi eu, asemenea.

  1. Anul 2007, s-au constituit Comisia naţională pentru pregătirea editării Enciclopediei Moldovei (nu a republicii – bine, mersi!) şi Instituţia Publică Enciclopedia Moldovei (de ce nu, a Euroasiei?).
  2. Mijloacele mass-media au stabilit, de regulă, să indice iniţial temperatura –în ţeară, adică la Bubueci, Durleşti, Ghidighici (localităţi incorporate mun.Chişinău), apoi pe cea din capitala – ţerii. Comentariu: cuvântul ţeară întotdeauna se scrie cu majusculă, deoarece ţeara-i mare. Atât de mare, încât ecranul televizorului s-a segmentat în părţi – nord, centru, sud. Cea de-a patra, e bucata capitalei.
  3. Chiar dacă include în conturul său doar mahalaua unui sat, orice hartă de la noi se intitulează vajnic – harta Moldovei. Adesea, cu frontispiciul amplasat pe teritoriul moldovenesc de dincolo de Prut. Nu e asta o blasfemie în adresa cumsecădeniei? Sau așteptăm ca râul Moldova să se întoarcă îndărăt?
  4. Aliniamentul ziarului ”Moldova Suverană” mai puțin ne străduie în față. Importantă e indicația la suveranitatea țării. Acolo vreau să trăiesc eu – într-o Țară integrală, cu cetățeni care-și iubesc patria, dar nu scuipă a dezgust, descoperind îndată eliberatorul de suflet, de mamă, de tată, de casă, de pământ, de grai, de flori, de cântec … Chestia e că statuia din marmoră de Carrara amplasată în parcul castelului Furstenberg și care înfățișează două femei, simbolizând una  Europa -mamă și alta Dunărea – fiică, nu reperează   misterioasa Moldova Suverană – apele tulbure ale bătrânului Danubius o fac invizibilă. Cine tulbură apele în Dunai?
  5. Mitropolia de la noi se întitulează, iarăşi, – a Întregii Moldove! Iată că la scurgerea a 2 secole vitregiile moldovenilor s-au sfârşit. Braţul vânjos al ÎPS Vladimir a întregit Ţara Moldovei. După Alexandru-cel-Bun şi Ştefan Cel Mare, părintele Cantarean este al treilea întregitor de ţară. Bucurie mare în Evropa; în toată lumea, încă; şi-n Rusia, mai ales. Sărbătoarea durează 123 de zile. Slavă ţie, Doamne. Vezi poezia la temă –http://juriscult.ucoz.com/publ/expunere_asupra_unor_ipoteze_ale_managementului_bisericesc_in_conditiile_crizei_economice_din_republica_moldova/1-1-0-4

Capitol următor: ce-ai semănat, aceea culegi. Secvenţe de ultimă oră din sfera plebei, cu dezvăluirea efectelor tâmpite ale jocului de-a prea-mărirea.

  1. Iubitorul de nemărginita sa republică, moldoveanul get-beget, intră inocent în joc ofensator, încurcând pe căt poate iţele. În viziunea unora din băştinaşi Moldova se  reduce la hotarele Chişinăului, cu un hat la 200 metri distanţă, adică graniţă. Mai mult, imperios necesar este ca dinspre Băcioi graniţa să fie întărită cu sârma ghimpată – să nu treacă cumva rumânii. Concluzie: individul devotat e atestat ca patriot – statalist al Imperiului Moldav.
  2. Spălarea intensă a creierilor basarabenilor a întărit chiar pe cei născuţi pe vremea României Mari să spună: dincolo de Prut trăiesc românii ţigani. Asta-i.
  3. Derulează la radio Moldova-1 (sic!) una din emisiunile Meridian turistic. O persoană de prin Anenii-Noi, aflându-se sub coastele Carpaţilor Răsăriteni – o fi fost munţii Ceahlăului sau ai Bistriţei, declară sentimental că aşa munţi frumoşi la noi… în Moldova (!?) nu există.

Sireaca Ţară a Moldovei, la câtă batjocură ai ajuns. Se ştie că prostia omenească n-are margini. Totuşi, să stai lângă Munţii ce ţin în braţe leagănul Moldovei şi să afirmi, fără pic de ironie, că aşa munţi Moldova n-are, este culmea.  Într-o societatea civilizată un asemenea eveniment ar fi atras alarma cel puţin din partea jurnaliştilor, chiar de-o fi fost vorba despre un caz unic. Interviul era luat, însă, tocmai de jurnalişti, care au însuşit de-a binelea lecţia psihologică – de ezoterie şi misticism.

  1. Implantarea sistematică, cu ţintă lungă, a trucurilor ţaristo-comuniste a finalizat, într-un caz concret, cu fermecătoarea concluzie a unui grozăştean, Nisporeni, căsătorit cu o fată de pe celălalt mal al Prutului: „Erau fete şi la noi în sat, dar româncele sunt mai frumoase ca moldovencele!” Consecinţa directă a înșelăciunei ”enciclopedice” precum că moldoveanul dintre Carpaţi şi Prut e altcineva decât moldoivanul dintre Prut şi Nistru.

Pentru buna savurare a perlei poporale mă pronunţ şi eu: „Erau fete şi la noi, dar chişinăuencele sunt mai frumoase ca fetele de la Botanica!” (Botanica fiind un sector al Chişinăului). Făcând naveta pe drumurile hopuroase ale unui prezent tumultos, celebrul Păcală n-are sorți de izbândă și rămâne mut la soiul ăsta de poante sofisticate, izvorâte din lacrimile Moldovei orientale.

  1. Aspirând adierile fantasmogorice, în discuţii aprinse mulţi dintre homos- moldovenii ex-sovietici susţin convingător: capitala Moldovei este oraşul Chişinău. Cât sună de romantic. Şi-i adevărul curat. Că n-or fi Nisporenii plini de colb, capitala Moldovei. Sau oraşul Antananarivu. De Târgul Iaşului nici să amintim, nu se merită. O mică paranteză mai deschidem. Prin Pacea ruso-turcă de la București (16 mai 1812) la Imperiul Țarist a fost anexat teritoriul Moldovei cuprins între Prut si Nistru. În 1818 Chișinaul devine capitala acestei porțiuni de teritoriu, nu a Moldovei. Falnica Moldovă de odinioară, acum părăsită și uitată, își așteaptă cu răbdare ceasul refacerii.
  2. Nu mai vorbim de mustrarea ce ne revine, adesea, prin obraznica nedumerire a conaţionalilor noştri: Jiveoşi v Moldavii i ne znaeşi russchii? Ceea ce înseamnă – Locuieşti în Moldova şi nu cunoşti rusa? Se vede clar că undeva departe, departe, peste 7 mări, peste 7 ţări, se aplică o axiomă inversă: locuieşti… să zicem, în Rusia şi nu ştii româna? Jiveoşi v Rossii i oceni daje znaeşi rumânschii! Maladeţ!

Rabdă, Moldovă, și taci. Are cineva vreo ușoară satisfacție că n-a făcut umbră Pământului degeaba în clipa prescrisă de Creator pe această parte a vieții?

P.S. Arabii au o poveste care spune că o cămilă a stat înaintea unui cort şi şi-a vârât nasul în lăuntrul cortului. Întrucât n-a întâmpinat nici un fel de rezistenţă şi-a vârât şi piciorul, dar pentru că nu fusese alungată, cămila pânâ la urmă a pătruns cu totul în cortul arabului. Atunci arabul a spus cămilei: Pentru doi locatari cortul acesta e prea mic. La ce cămila a răspuns: Dacă acesta este adevărul, atunci ai face bine să părăseşti cortul.

Răspunsul naturii la starea de spirit învolburată a moldovenilor: Cine eşti, de unde vii, Omule, te rog să-mi spui? ( Mihai Dascălu).

Note:

[1] „Istoria Basarabiei”. Ion Nistor. Chişinău. Cartea moldovenească. 1991. Pag.32.

[2] „Istoria românilor”. Nicolae Iorga. Chişinău. Universitas.1992. Pag.82.

[3] „Teritoriul şi frontierele în istoria României”. Sever Neagoe. Editura Ministerului de Interne. 1995. Pag.205.

[4] ibidem, pag.206.

[5] Constituția Republicii Moldova adoptată la 29.07.1994.

[6] ,,Istorie. Manual pentru clasa a IV – a, Editura Univers Pedagogic, 2006Pag.22.

 

Citeste in continuare

Administratie

Așa arată bluza/tricoul din noua uniformă de poliție

Publicat

pe

De

DISTRIBUIE Articolul....
Share on Facebook
Facebook
Pin on Pinterest
Pinterest
Tweet about this on Twitter
Twitter
Share on LinkedIn
Linkedin
Așa arată bluza/tricoul din noua uniformă de poliție, conform celor de la Euorpol. Este o copie a design-ului folosit de poliția din Olanda/Belgia, mai precizeaza acestia. Problema este că degeaba vrei sa imiți ceva în condițiile în care folosești materiale de cea mai proastă calitate. Din păcate, ce nu au înțeles cei responsabili este faptul că nu poți prosti polițiștii, să le iei ochii cu un design modern dar cu aceleași materiale de proastă calitate la prețuri exorbitante.
În realitate, nu e nimic „nou” la materialul folosit pentru acest element de uniformă. Bumbacul este în continuare de cea mai proastă calitate, s-au tras doar două benzi galbene și gata, prețul nou este de peste două ori mai mare ca cel al „vechii” uniforme.
Și pentru a înțelege amploarea celor relatate, pozele sunt trimise de colegi care au absolvit școlile de agenți de poliție în noiembrie 2022, adică vorbim despre o „uzură” de 2 luni. Nu mai vorbim despre faptul că pentru niciuna dintre cele 3000 de uniforme distribuite până acum, niciunui polițist nu i s-au schimbat elementele de uniformă rupte, deteriorate sau care au prezentat defecte. Nu vom tolera asemenea practici și nici nu vom accepta să fie date „tunuri” de zeci de milioane de euro pe spatele polițiștilor. (Sava N.).
Citeste in continuare

Administratie

Ministerul Afacerilor Externe salută aniversarea a 14 ani de la pronunţarea Hotărârii Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga în procesul privind Delimitarea Maritimă în Marea Neagră

Publicat

pe

De

DISTRIBUIE Articolul....
Share on Facebook
Facebook
Pin on Pinterest
Pinterest
Tweet about this on Twitter
Twitter
Share on LinkedIn
Linkedin

Ministerul Afacerilor Externe salută aniversarea, la 3 februarie 2023, a 14 ani de la pronunţarea, în 2009, a Hotărârii Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga (CIJ) în procesul privind Delimitarea Maritimă în Marea Neagră. Hotărârea CIJ din 3 februarie 2009 a reprezentat, pentru România, prima şi unica extindere de jurisdicţie suverană şi drepturi suverane a ţării noastre după Marea Unire din 1918. De asemenea, a fost prima hotărâre din istoria Curţii Internaţionale de Justiţie pronunţată în unanimitate de judecătorii CIJ, după peste 40 de ani în care acest diferend politic bilateral complex nu a putut fi soluţionat prin negocieri bilaterale. Acest important succes juridic şi diplomatic, care a soluţionat în mod definitiv diferendul şi în urma căruia României i-au revenit aproximativ 9.700 kilometri pătraţi de platou continental şi zonă economică exclusivă în Marea Neagră, adică aproape 80% din suprafaţa aflată în dispută în faţa CIJ, este un exemplu de soluţionare în mod paşnic a diferendelor din zona Mării Negre, prin utilizarea normelor şi instrumentelor de drept internaţional”, potrivit unui comunicat de presă.

Echipa României în procesul de la Haga a fost condusă, pe toată durata procesului (2004-2009), de actualul ministru al afacerilor externe, Bogdan Aurescu, în calitate de Agent al României în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie. Din echipa României au făcut parte diplomaţi şi experţi din cadrul MAE, precum şi specialişti din cadrul Ministerului Apărării Naţionale şi Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale. În total, echipa a fost compusă din 20 de membri – 17 români, mai ales diplomaţi jurişti din cadrul MAE şi alţi experţi, si trei consilieri străini, experţi în domeniul dreptului internaţional, toţi acţionând sub autoritatea Agentului României. Componenta română a echipei a elaborat pledoariile scrise, în total 1713 pagini de argumente şi elemente de probă, respectiv cele peste 400 de pagini ale pledoariilor prezentate în cadrul audierilor publice din septembrie 2008 în faţa judecătorilor CIJ.

„România păstrează şi promovează un angajament profund pentru respectarea dreptului internaţional. Mă bucur să pot să spun, şi la 14 ani după pronunţarea Hotărârii Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga privind Delimitarea maritimă în Marea Neagră, că aceasta rămâne una dintre cele mai importante realizări ale diplomaţiei române din istoria recentă. Felicit, încă o dată, pe toţi colegii din echipa pe care am condus-o, formată preponderent din experţi români, pentru munca de excepţie pe care au depus-o pentru a apăra interesele strategice ale României. În cadrul Procesului privind Delimitarea Maritimă în Marea Neagră, Curtea Internaţională de Justiţie a apreciat că Insula Şerpilor nu are niciun rol sau influenţă asupra trasării liniei de delimitare între platoul continental şi zonele economice exclusive ale părţilor, respectiv România şi Ucraina. Astăzi, Insula Şerpilor a devenit un simbol al rezistenţei şi curajului celor care luptă pentru libertate şi pentru un viitor democratic. Prezenţa trupelor ruse atât de aproape de graniţele noastre a fost unul dintre cele mai dificile momente ale acestui conflict, dar şi un semnal clar al nevoii de a continua să oferim sprijin multidimensional Ucrainei, oricât va fi nevoie, până la câştigarea acestui război şi tragerea la răspundere a celor vinovaţi de crimele comise în Ucraina. Pentru că sprijinirea Ucrainei înseamnă întărirea securităţii României. Astăzi, în sprijinul Ucrainei, România se implică puternic în eforturile de valorificare a instrumentelor de drept internaţional şi a mecanismelor jurisdicţionale relevante pentru tragerea la răspundere a Rusiei şi a celor vinovaţi pentru actele ilegale şi crimele comise pe teritoriul statului vecin. În acest sens, este o onoare pentru mine să intervin, în calitate de Agent al României, în cadrul procedurilor iniţiate de Ucraina la CIJ împotriva Rusiei”, a declarat ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu cu acest prilej.

În ceea ce priveşte agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, MAE aminteşte că, la 2 martie 2022, România s-a numărat printre cele 40 de state părţi la Statutul de la Roma care au sesizat Procurorul Curţii Penale Internaţionale (CPI) cu privire la anchetarea infracţiunilor de genocid, crime de război şi crime împotriva umanităţii comise pe teritoriul Ucrainei, inclusiv în contextul războiului de agresiune declanşat de Rusia împotriva Ucrainei, demers prin care s-a urmărit accelerarea procedurilor judiciare ale instanţei internaţionale şi demararea de îndată a anchetei Procurorului CPI.

De asemenea, România a depus, la 12 septembrie 2022, la Grefa Curţii Internaţionale de Justiţie, declaraţia de intervenţie în procedurile iniţiate de Ucraina contra Federaţiei Ruse, având ca obiect diferendul referitor la interpretarea, aplicarea şi îndeplinirea obligaţiilor prevăzute în Convenţia din 1948 privind prevenirea şi reprimarea crimei de genocid. În scopul reprezentării României în cadrul acestor proceduri, a fost desemnat, în calitate de Agent al României în faţa CIJ, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu. Totodată, România a intervenit şi în procedurile declanşate de Ucraina împotriva Federaţiei Ruse la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, cererea de intervenţie fiind depusă la 16 septembrie 2022.

Citeste in continuare

Administratie

Si la acest capitol statul român s-a dovedit slab

Publicat

pe

De

DISTRIBUIE Articolul....
Share on Facebook
Facebook
Pin on Pinterest
Pinterest
Tweet about this on Twitter
Twitter
Share on LinkedIn
Linkedin

O ținem tot într-un scandal pe tema OMV. Și pe bună dreptate. Nu reușim să taxăm în mod rezonabil veniturile cu totul și cu totul neobișnuite obținute de această societate cu capital majoritar austriac. Dar cât este adevăr și câte este fabulație în tot acest scandal? Nu cumva ne supărăm ca văcarul pe sat?

Avem de-a face cu două informații imposibil de contestat. OMV, din care austriecii dețin aproape 80%, a obținut în 2022 cel mai mare profit din istorie. 10 miliarde de lei. Este prima informație la care trebuie să ne raportăm. A doua, întrucâtva ciudată, este că, în ultimele trei luni ale anului, deci de când a izbucnit scandalul cu neprimirea României în spațiul Schengen și cu boicotul, OMV a obținut profituri de trei ori mai mici decât cele realizate pe parcursul anului trecut.

Cum ne raportăm la prima informație? Constatăm că profitul exorbitant în raport cu ceilalți ani este nu numai cu totul și cu totul neobișnuit, dar cu siguranță e realizat pe seama cetățenilor, care au fost spoliați la capitolul costuri energetice. Dacă s-a întâmplat așa, înseamnă că autoritățile guvernamentale au scăpat lucrurile din mână și, în loc să-l protejeze pe cetățean, au protejat o companie străină. Iar primul vinovat este Virgil Popescu. Pasibil de un dosar penal pentru subminarea economiei naționale și poate și de alt dosar penal, de abuz în serviciu. Dacă nu cumva se va constata că a luat mită direct sau prin interpuși. Pentru a ajunge însă la asemenea constatări sunt necesare firește cercetări și probe.

Cum ne raportăm la cea de-a doua informație? Autoritățile statului și în primul rând Ministerul Finanțelor, direct și prin ANAF, au datoria să cerceteze dacă nu care cumva OMV și-a ascuns o parte din profituri în ultimele trei luni. Dacă nu care cumva le-a externalizat prin intermediul unor inginerii financiare. Dacă a făcut acest lucru, avem de-a face cu o fraudă de proporții. Care trebuie sancționată.

Ambele informații pe care le-am comentat mai sus ne conduc însă la concluzia, cu nuanțările de rigoare, că dacă OMV a raportat 10 miliarde profit, atunci până la termenul scandent, pentru a nu intra în penalizări, va trebui să plătească partea cuvenită Trezoreriei statului sub formă de impozit pe profit. Statul român va primi astfel cea mai mare sumă din istorie sub forma impozitului perceput de la o societate comercială. Iar în final, dacă nu se întâmplă nimic neobișnuit, păcălit rămâne doar cetățeanul.

Cu totul și cu totul altceva este însă taxa de solidaritate. Această taxă de solidaritate, instituită la nivelul Uniunii Europene și valabilă pentru toate statele membre, se aplică de la un anumit cuantum al veniturilor. În cazul OMV însă, s-a întâmplat o nevăzută. În sensul că, atunci când au scris codul CAEN, intenționat sau nu, ministrul Energiei împreună cu ministrul Finanțelor au omis să includă anumite activități ale OMV, din care societatea a scos profit.

În consecință, acel profit nu s-a adăugat profitului general și, conform normelor europene pe care autoritățile statului român aveau obligația să le cunoască, OMV nu mai este obligat să plătească taxa de solidaritate în această țară. Ci în Austria. Acesta este un scandal generat de o gravă greșeală, intenționată sau nu, dar pentru care cineva trebuie să răspundă în fața legii. Ea nu mai poate fi însă corectată, pentru că aparține autorităților statului român, este bătută în cuie, scrisă negru pe alb și legiferată. Nu poate fi nici pusă pe seama relei voințe a Uniunii Europene.

O altă temă, care din păcate este amestecată cu cele pe care le-am dezbătut mai sus, este taxa pe care statul român ar trebui să o perceapă din cifra de afaceri a unor societăți comerciale care realizează venituri neobișnuit de mari. Aceste societăți comerciale, cele mai multe multinaționale, au echipe de avocați bine pregătite și plătite la greu.

Spre deosebire de juriștii de care dispun guvernanții. Le este relativ ușor ca, pe parcursul anului, să-și externalizeze o bună parte din profituri, făcând diverse achiziții din statele mamă sau din offshore-uri, care în general sunt imposibil de controlat de către funcționarii statului român. Pentru a nu se mai întâmpla acest lucru, pentru a se pune capăt jafului organizat, un instrument extrem de util este perceperea într-un alt mod a impozitelor. Nu pe profit, profit care poate fi ascuns, ci pe cifra de afaceri. Care nu poate fi disimulată. Dar și la acest capitol statul român s-a dovedit slab. Sau eșuat. Cum spune președintele Klaus Iohannis.

Sorin Rosca Stanescu

Citeste in continuare

TOP KINETO MEDICAL Ploiesti

Știri calde

Exclusiv17 ore ago

De la „Bomba ecologica de la Pleasa” la pacura si …dosarul penal de la Parchetul General

DISTRIBUIE Articolul....FacebookPinterestTwitterLinkedinIeri, peste 60 de percheziții au fost desfășurate de polițiștii economici de la sectorul 2 al Capitalei în București...

Exclusiv1 zi ago

O dovada de tampenie institutionala este secretizarea ROF-urilor unitatilor de politie

DISTRIBUIE Articolul....FacebookPinterestTwitterLinkedin Potrivit, art.5 (1) litera a) din Legea 544/2001 (1) Fiecare autoritate sau instituţie publică are obligaţia să comunice...

Exclusiv1 zi ago

E posibil MODIFICARE RSLD ( OMJ 4800/2018)?

DISTRIBUIE Articolul....FacebookPinterestTwitterLinkedinZilele acestea ne aflăm la finalul unui alt demers, acela de modificare a RSLD-ului, fapt ce va putea face...

Exclusiv1 zi ago

După ce contrabandiștii cu țigări au constatat că folosirea dronelor sau a elicopterelor nu este una eficienta pe timp de iarnă, au trecut la un nivel rudimentar – low level

DISTRIBUIE Articolul....FacebookPinterestTwitterLinkedin Pe principiul „di, di, di murgule, di”, aceștia au legat mai multe crengi de brad în spatele unui...

Exclusiv2 zile ago

Inregistrari audio – video/stenograme senzationale cu si despre un ales “local” (II)/”Bai vino maine cand esti treaz ca deja ai venit beat si esti prost”

DISTRIBUIE Articolul....FacebookPinterestTwitterLinkedinIn acest serial, asa cum am precizat ca vom publica inregistrari audio urmate de documente pentru ca opinia publica sa...

Actualitate3 zile ago

Noi inregistrari audio – video/stenograme senzationale cu si despre un ales “local” (II)/ Maine, 03.02.2023, orele 12.00

DISTRIBUIE Articolul....FacebookPinterestTwitterLinkedinIncisiv de Prahova demasca fata hadra a unui ales local si a unei grupari de criminalitate economico-financiara organizata, intr-un serial, în ...

Exclusiv3 zile ago

Inregistrari audio – video/stenograme senzationale cu si despre un ales “local” (I)/”Am vorbit cu asta care-i sef la Politia Locala, cu Albu…”

DISTRIBUIE Articolul....FacebookPinterestTwitterLinkedinIncisiv de Prahova demasca fata hadra a unui ales local si a unei grupari de criminalitate economico-financiara organizata, intr-un...

Exclusiv3 zile ago

Inregistrari audio – video/stenograme senzationale cu si despre un ales “local”/Azi, orele 12.00

DISTRIBUIE Articolul....FacebookPinterestTwitterLinkedin  Incisiv de Prahova demasca fata hadra a unui ales local si a unei grupari de criminalitate economico-financiara organizata,...

Exclusiv3 zile ago

Ce fel de morala sa fie, atunci cand in comisie, pe functia de lei au fost instalati magari?

DISTRIBUIE Articolul....FacebookPinterestTwitterLinkedinIntr-o padure ursul lucra pe functie de iepure. Cum s-a intamplat asta: padurea avea nevoie de urs dar era...

Exclusiv4 zile ago

PROMO/In curand, inregistrari audio – video/stenograme senzationale cu si despre un ales “local”

DISTRIBUIE Articolul....FacebookPinterestTwitterLinkedinIn curand, Incisiv de Prahova demasca fata hadra a unui ales local si a unei grupari de criminalitate economico-financiara...

Exclusiv4 zile ago

“SECRETUL LUI POLICHINELLE” si gasca de criminalitate economico-financiara organizata din Prahova

DISTRIBUIE Articolul....FacebookPinterestTwitterLinkedinDefilarea pe care o face DNA de trei zile in dosarul mastilor achizitionate pe vremea Covid in care sunt...

Exclusiv4 zile ago

Acest mod de repartizare specific ”roții țigănești” ce are la bază principiul ”cine împarte, parte-și face” nu reprezintă decât o vulnerabilitate a MAI

DISTRIBUIE Articolul....FacebookPinterestTwitterLinkedinÎn modul caracteristic discreționar, Ministerul Afacerilor Interne are mari lapsusuri când vine vorba de echitate și recompensarea personalului pe...

Exclusiv4 zile ago

Ati auzit ca se face serviciul de zi pe unitate, de acasa?

DISTRIBUIE Articolul....FacebookPinterestTwitterLinkedin Ca sa va poata pacali cu permanenta la domiciliu, au secretizat ordinul S/108/2011 si dispozitia IGPR S/51/2011, dezvaluie...

Exclusiv5 zile ago

Comandamentul de iarna, bachus, zapada si termia

DISTRIBUIE Articolul....FacebookPinterestTwitterLinkedinNinsoarea de vineri a dat peste cap circulația auto din Ploiești, ploieștenii remarcând lipsa implicării autorităților locale în activitatea...

Exclusiv5 zile ago

Valentin Stefan si combinatiile cu iz penal de la conducerea Postei Romane

DISTRIBUIE Articolul....FacebookPinterestTwitterLinkedinMinunile  reformei in Posta Romana!!! Valentin Stefan a trimis notificari de incetare a contractelor de munca pe motiv de…reorganizare...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Top Articole Incisiv

error: Articolele nu se pot copia!