Administratie
Arbitrul suprem al Europei, după Congresul de la Viena, a devenit Marea Britanie
Arbitrul suprem al Europei, după Congresul de la Viena, a devenit Marea Britanie care, formal, nu s-a inclus în nici un fel de alianţe şi ligi continentale. Anglia, pe parcursul perioadei dintre revoluţia franceză şi primul război mondial, s-a străduit din răsputeri ca nici una dintre puterile continentale să nu-şi poată asigura hegemonia în Europa.
Albionul dispunea de o formidabilă flotă militar-maritimă, dar armata sa de uscat era foarte mică. De aceea Anglia era gata să se ralieze la cele mai neverosimile alianţe şi blocuri numai să nu permită apariţia pe continent a unei puteri care i-ar fi putut contesta rolul de „regină a mărilor” şi a celui mai mare imperiu colonial din lume.
Principalul pretendent la hegemonia continentală era Imperiul Rus. El nu numai că dispunea de cea mai impunătoare armată terestră, dar, prin anexarea Transcaucaziei şi a juzurilor kazahe, şi-a mişcat hotarele spre sud, ajungând într-o apropiere periculoasă de cea mai importantă colonie a imperiului colonial britanic – India.
Grija pentru securitatea Indiei a fost cauza implicării Angliei de partea „omului bolnav al Europei” cum era supranumit Imperiul Otoman. Londrei îi era mai convenabil ca cele mai scurte căi de acces spre India să se afle în mâinile Turciei care se afla în decădere, decât în mâinile unei Rusii în plin avânt. Cu alte cuvinte, o prezenţă rusească în Grecia ar fi fost pentru Marea Britanie mai mult decât nedorită.
Poziţia oficială a Angliei faţă de soarta popoarelor din Balcani, în general, ca şi faţă de revoluţia română din 1821, depindea în special de obiectivul principal al politicii sale externe. Prin cele mai perfecte şi rafinate mijloace, Anglia urmărea cucerirea de noi poziţii cheie pentru lărgirea şi consolidarea imperiului său colonial[1].
Primele două decenii ale secolului al XIX-lea au adus englezilor importante cuceriri teritoriale în sud-estul Europei, teritorii care, de altfel, reprezentau o poziţie strategică deosebit de importantă pentru imperiul colonial britanic. În felul acesta ei aveau posibilitatea controlării Orientului apropiat, pentru a-şi asigura dominaţia asupra principalei sale colonii- India.
Anglia, din propria experienţă, a putut să se convingă că provinciile româneşti „prezintă, în fapt, o importanţă care depăşeşte cu mult interesele strict limitate ale câtorva implicaţii de ordin economic”[2] . Chiar dacă abia în 1821 problema Principatelor, în vederile diplomaţiei engleze, a căpătat importanţa şi adevărata ei semnificaţie, acumulările care au provocat această stare sunt mult anterioare.
Interesul politic al Angliei pentru Principate, real la începutul secolului XIX, nu a impus nici o modificare substanţială a politicii britanice în sud-estul Europei. Aşa cum se pare însă, abia în 1821, diplomaţia engleză a ajuns la înţelegerea rolului Principatelor în cadrul problemei orientale şi a echilibrului european. Un rol important în fixarea atitudinii engleze faţă de Principate, a stabilirii strategiei pentru contracararea politicii ruse, i-a revenit lui Strangford, ambasadorul de la Constantinopol. El a fost cel care a trasat linia tactică prin care Anglia îşi putea desfăşura propria-i politică, nu opunându-se drepturilor câştigate, deja, de Rusia, ci acţionând împreună cu aceasta, pentru a-i contracara acţiunile. Treptat, diplomatul englez a substituit intervenţiei unilaterale a Rusiei pe cea a Angliei şi a Rusiei, sau pe cea europeană.
Diplomaţia engleză s-a apropiat de realităţile româneşti cu ideea preconcepută că Tudor Vladimirescu s-a ridicat împotriva suveranului legal, ca „rebel”[3] şi prin urmare trebuia tratat în consecinţă. Întreaga activitate a lui Strangford la Constantinopol a vizat aplanarea conflictului ruso-turc, reactualizat de revoluţia română şi de mişcarea lui Ipsilanti, în vederea menţinerii forţei şi integrităţii Imperiului Otoman.
Desfăşurând o politică abilă şi sprijinindu-se pe opinia publică, din care a făcut o puternică armă şi un sprijin al politicii sale continentale, Anglia a reuşit să anihileze alianţa puterilor în menţinerea aşa-zisului concert european care, la adăpostul principiilor Sfintei Alianţe, îşi legitimase dreptul de intervenţie împotriva mişcărilor revoluţionare şi acţionase în acest sens prin mandatul congreselor de la Troppau, din octombrie 1820, de la Laybach, din ianuarie 1821 şi de la Verona din decembrie 1822. Intervenţia armată împotriva mişcării eteriste şi revoluţiei române a fost, în parte, un rezultat al acestei politici.
Opunându-se Rusiei, Anglia nu a combătut-o direct, ci i s-a asociat împărţindu-şi sferele de influenţă. Faptul, de asemenea, a avut consecinţe importante asupra istoriei naţionale a românilor. Împărţirea zonelor de influenţă s-a realizat prin separarea problemei greceşti de cea a Principatelor Române[4].
[1] S.Ştirbu, Răscoala din 1821 şi legăturile ei cu evenimentele internaţionale, Ed. de Stat pentru Literatura Politică, Bucureşti, 1956, p. 289.
[2] Paul Simionescu, Radu Valentin, Documents inédits concernant la création du consulat britannique a Bucarest, în România în relaţiile internaţionale, Ed. Junimea, Iaşi, 1980, p. 84.
[3] Revoluţia din 1821 condusă de Tudor Vladimirescu. Documente externe, Ed. Academiei Socialiste România, Bucureşti, 1980, p. 20.
[4] Gheorghe Platon, Istoria modernă a României, Ed. Universităţii Al. I. Cuza, Iaşi, 1981, p. 42.
( Alexandru C. Ciobanu)
Administratie
Explozie de energie la Sala Olimpia: Proiectul „alPHa Karate” marchează o nouă bornă istorică în formarea tinerilor sportivi
Ploieștiul devine un punct central pe harta artelor marțiale pentru începători. Sâmbăta aceasta, sub cupola Sălii Olimpia, disciplina și entuziasmul s-au împletit într-un eveniment care confirmă succesul fulminant al programului alPHa Karate, depășind pragul simbolic de 170 de cursanți înscriși de la debutul inițiativei.
Record de participare: 178 de „mici samurai” au descoperit magia tatami-ului
Weekend-ul trecut a stat sub semnul performanței și al educației prin sport. Conform datelor furnizate de organizatorii alPHa Karate, antrenamentul desfășurat sâmbătă, 16 mai, a reunit 66 de copii dornici să descopere tainele autoapărării. Dintre aceștia, zece curajoși au pășit pentru prima dată pe suprafața de luptă, fiind inițiați în rigorile și eleganța artelor marțiale.
Bilanțul total al programului este unul impresionant: până în prezent, 178 de copii au făcut primul pas decisiv spre o viață activă în cadrul acestui proiect. Cifrele nu reprezintă doar o statistică, ci o dovadă clară a nevoii de programe sportive structurate, dedicate exclusiv debutanților, într-un mediu sigur și motivant.
Lecția de disciplină: Maestria lui Sorin Niță sub cupola Olimpiei
Succesul sesiunii de antrenament a fost garantat de prezența unui nume respectat în lumea sportului de contact. Ședința a fost condusă de antrenorul voluntar Sorin Niță, reprezentant al CS Shiro Washi Ploiești, a cărui experiență vastă și-a pus amprenta asupra modului în care micii sportivi au interacționat cu regulile dojo-ului.
Potrivit surselor din cadrul organizației alPHa Karate, feedback-ul părinților a fost unanim pozitiv, aceștia apreciind în mod deosebit echilibrul dintre calmul pedagogic și controlul desăvârșit impus de antrenor. Atmosfera de liniște și concentrare a transformat antrenamentul într-o veritabilă lecție de caracter, unde respectul și autocontrolul au fost prioritare în fața tehnicii brute.
O poartă deschisă către valori: Înscrierile pentru viitorii campioni continuă
Dincolo de beneficiile fizice evidente, programul alPHa Karate își propune să construiască o comunitate bazată pe piloni educaționali solizi. Proiectul este conceput special pentru a elimina presiunea competițională timpurie, oferind un spațiu unde încrederea în sine și disciplina sunt cultivate treptat.
Pentru părinții care doresc să își îndrume copiii către un stil de viață sănătos, reprezentanții alPHa Karate anunță că procesul de selecție rămâne deschis. Cei interesați să se alăture următoarelor sesiuni de antrenament pot accesa formularul de înscriere oficial, disponibil pe platformele digitale ale programului, asigurându-le astfel celor mici un loc într-un mediu dedicat exclusiv excelenței și formării umane.
Administratie
FOCAR DE MIGRAȚIE PE DN 5: Operațiune „Blitz” la Giurgiu pentru protejarea frontierelor Schengen
Într-o desfășurare de forțe fără precedent, menită să securizeze flancul sudic al spațiului de liberă circulație, polițiștii de frontieră din Giurgiu au anihilat, într-o singură zi, mai multe tentative de pătrundere ilegală în țară. Acțiunea de tip „Blitz”, desfășurată în strânsă cooperare cu autoritățile bulgare, a scos la iveală metodele disperate la care recurg migranții pentru a fenta vigilența controalelor de la graniță.
Alerte internaționale ignorate: Nepalezi cu decizii de returnare, depistați pe DN 5
Prima lovitură a fost dată în urma unui control în trafic pe principala arteră care leagă frontiera de Capitală. Potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră (ITPF) Giurgiu, un autoturism înmatriculat în România, condus de un bărbat de 51 de ani, a fost interceptat în timp ce transporta doi cetățeni nepalezi.
Verificările rapide prin aplicația E-DAC au confirmat suspiciunile polițiștilor: cei doi bărbați nu doar că nu aveau drept de circulație în spațiul Schengen, dar figurau deja în sistemele de securitate cu alerte emise de autoritățile bulgare. Pe numele acestora fuseseră deja emise decizii de returnare, pe care aceștia au încercat să le ignore trecând ilegal granița în România.
Marfă umană printre transporturile de fier: Metoda „șnurului slăbit” a eșuat
Inventivitatea traficanților și a migranților a fost testată din nou câteva ore mai târziu, când un autocamion condus de un cetățean turc a fost tras pe dreapta. Deși vehiculul transporta oficial fier pe ruta Turcia-România, o anomalie la șnurul asigurator al semiremorcii a atras atenția agenților de la frontieră.
În urma unei percheziții amănunțite în interiorul compartimentului de marfă, polițiștii au descoperit doi bărbați – un turc și un iranian – ascunși printre materialele feroase. Niciunul nu poseda documente de călătorie valabile, sperând că greutatea încărcăturii va fi un paravan suficient pentru a trece neobservați. Seria capturilor a fost completată de un cetățean marocan, interceptat de o patrulă mixtă în timp ce se deplasa pe jos în proximitatea fostului punct de frontieră.
Toleranță zero: Migranții, predați de urgență autorităților bulgare
Toți cei cinci cetățeni străini sunt acum sub lupa anchetatorilor, fiind cercetați pentru infracțiunea de trecere frauduloasă a frontierei de stat. Totuși, conform planului de cooperare dintre România și Bulgaria, aventura lor pe teritoriul românesc a fost scurtă.
Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu a confirmat că, imediat după finalizarea procedurilor preliminare, toate cele cinci persoane au fost predate oficial autorităților din țara vecină pentru continuarea cercetărilor. Instituția reiterează că astfel de acțiuni „Blitz” vor continua cu o frecvență sporită, obiectivul fiind gestionarea eficientă a fluxurilor migratorii și garantarea unei securități de neclintit în interiorul spațiului Schengen. (Sava N.).
Administratie
Schimbarea pașaportului în 2026: acte necesare, procedura completă și costuri
Pașaport nou în 2026: când este obligatoriu
În 2026, schimbarea pașaportului în România se face printr-o procedură administrativă gestionată de Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcția Generală de Pașapoarte. Cererea poate fi depusă atât în țară, la serviciile publice comunitare de pașapoarte, cât și în străinătate, prin consulatele și ambasadele României.
Un nou pașaport este necesar în următoarele situații:
- expirarea documentului;
- pierderea sau furtul pașaportului;
- deteriorarea lui.
În cazul expirării, vechiul pașaport este anulat automat la emiterea celui nou. Dacă documentul a fost pierdut sau furat, solicitantul trebuie să depună o declarație oficială și, după caz, o sesizare la poliție.
Paș cu paș: procedura pentru schimbarea pașaportului
Obținerea unui nou pașaport presupune parcurgerea mai multor etape obligatorii:
- programare online;
- depunerea actelor la serviciul de pașapoarte;
- verificarea documentelor și procesarea cererii;
- ridicarea noului pașaport.
Depunerea cererii se face doar personal, fie la serviciile publice comunitare de pașapoarte din România, fie la misiunile diplomatice și consulare din străinătate.
Acte necesare pentru pașaport în 2026
Pentru eliberarea unui nou pașaport sunt necesare, în mod standard:
- carte de identitate valabilă sau document provizoriu de identitate;
- dovada achitării taxei pentru pașaport;
- pașaportul anterior, dacă există;
- documente suplimentare, în situații speciale (de exemplu, pentru minori sau pentru clarificarea statutului juridic).
Autoritățile pot cere acte în plus pentru confirmarea identității sau a situației personale a solicitantului.
Ce tipuri de pașapoarte pot fi obținute
Sunt disponibile două tipuri principale de pașapoarte:
– Pașaport simplu electronic
Documentul standard pentru călătorii internaționale, care include elemente biometrice de securitate.
Valabilitate:
- 10 ani pentru adulți;
- 5 ani pentru persoanele între 12 și 18 ani;
- 3 ani pentru copiii sub 12 ani.
– Pașaport simplu temporar
Se eliberează doar în situații urgente (motive medicale, familiale, profesionale).
Caracteristici:
- valabilitate de 12 luni;
- termen de emitere redus;
- utilizare limitată la cazuri justificate.
Cât costă schimbarea pașaportului în 2026
Taxele pentru eliberarea pașaportului în 2026 sunt:
- 265 de lei pentru pașaportul simplu electronic;
- 265 de lei pentru pașaportul simplu temporar.
Plata poate fi făcută:
- online (inclusiv prin Ghiseul.ro);
- la bănci autorizate;
- la terminale de plată.
Programare exclusiv online și termene de eliberare
Programarea pentru depunerea cererii se face doar online, prin platforma oficială a Ministerului Afacerilor Interne. Procedura include:
- alegerea locației (serviciu de pașapoarte sau misiune consulară);
- selectarea tipului de pașaport;
- stabilirea intervalului orar;
- completarea datelor personale;
- confirmarea programării.
Solicitanții pot urmări online stadiul cererii, folosind numărul de înregistrare primit la depunere.
Termenele de eliberare diferă:
- în România, pașaportul simplu electronic se eliberează, de regulă, în câteva zile lucrătoare;
- în străinătate, termenul poate ajunge la 45–60 de zile lucrătoare;
- pașaportul simplu temporar poate fi emis în cel mult 15 zile lucrătoare, în situațiile urgente.
Pașaport electronic – standardul de siguranță, temporarul – soluția de urgență
Pașaportul simplu electronic rămâne varianta standard, cu perioadă lungă de valabilitate și nivel ridicat de securitate. Pașaportul simplu temporar este rezervat exclusiv cazurilor urgente și are valabilitate limitată, fiind o soluție de tranziție până la obținerea unui document electronic. (Paul D.).
-
Exclusivacum 3 zileȘAH MAT LA CARACATIȚA DIN PENITENCIARE: CUM S-A ÎNECAT „FAMIGLIA” TEOROC LA MALUL ADMINISTRAȚIEI NAȚIONALE A PENITENCIARELOR
-
Exclusivacum 20 de oreAcademia de Cămătărie „Semnătura Falsă”. Cum se „albesc” milioanele sub uniformele de gală din IPJ Prahova
-
Exclusivacum 20 de oreIPJ PRAHOVA SAU „ACADEMIA DE DICTARE” PORTOCALĂ: Când uniforma de polițist devine costum de scenarist pentru fabricarea de dosare penale-fanteziste
-
Exclusivacum 5 zileJustiția dă verdictul în cazul „Luptătorul vs. Sistemul”: Internarea forțată la psihiatrie, folosită ca armă de represiune în Poliția Română
-
Exclusivacum 20 de oreMarea „curățenie” la Coca-Cola PLOIEȘTI: Cum se reciclează șefii controversați în „exilul aurit” de la Grup
-
Exclusivacum 5 zileRăzboi total în Ministerul de Interne: Sindicatul „Diamantul” dă șah-mat sistemului prin „avalanșa” de procese câștigate
-
Exclusivacum 4 zileMAFIA CAZANELOR ȘI REȚETA SUCCESULUI „DUPĂ GRATII”: CUM A DEVENIT ISCIR PLOIEȘTI FEUDA UNUI PUȘCĂRIAȘ ȘI A PROTECTORILOR SĂI DIN MINISTER
-
Exclusivacum 20 de ore„Banana contabilului din MAI” și milioanele dispărute: cum se îngroapă drepturile polițiștilor în hârtogăraie „cu spor de antenă”



