Actualitate
Procurorii DNA au ajuns pericol pentru siguranta nationala prin amatorismul si abuzurile demonstrate de judecatori
Cerem DIICOT sa intervina pentru a verifica daca trimiterile nejustificate in judecata au fost opera unui grup de crima organizata care a urmarit sa loveasca in politicieni, alesi locali, magistrati si oameni de afaceri

Iata o situatie care ar trebui sa ii alarmeze atat pe sefii Justitiei, cat si pe liderii politici care conduc astazi Romania, in frunte cu presedintele Klaus Iohannis (foto). Parchetul condus de Laura Kovesi (foto) a scapat de sub orice fel de control, iar procurorii DNA au ajuns sa fie pericol pentru siguranta nationala. Spunem asta din cauza amatorismului si abuzurilor care sunt comise de DNA si care sunt demonstrate in instanta. Cifrele parchetului anticoruptie pe primele 5 luni ale anului 2017 sunt de-a dreptul ingrijoratoare, si arata ca lupta anticoruptie nu este altceva decat un simulacru, un pretext pentru a executa oameni nevinovati care sunt trimisi in judecata sau retinuti de procurori. Iar cand vorbim despre oameni nevinovati, ne referim atat la politicieni de la cel mai inalt nivel, la alesi locali, magistrati, avocati, functionari publici, oameni de afaceri, dar si la simpli cetateni carora li se fabrica dosare doar din cauza unor vendete locale si doar pentru a da bine la bilantul festivist pe care parchetul lui Kovesi il organizeaza an de an. Tocmai de aceea, DIICOT trebuie sa intervina si sa declanseze de urgenta o ancheta pentru a verifica posibila existenta la DNA a unui grup de crima organizata.
Lumeajustitiei.ro dezvaluie in cele ce urmeaza date tinute la secret de catre parchetul lui Kovesi. Caci DNA se lauda pe pagina de internet cu condamnarile pe care le obtine in instante, dar nu face nicio precizare despre achitarile pe care le incaseaza. Iar acestea nu sunt deloc putine.
De la inceputul acestui an, mai exact incepand cu 31 ianuarie 2017 si pana in prezent, DNA a suferit nu mai putin de 95 de achitari definitive sau in prima instanta. Este o cifra pe care o inaintam pe baza dosarelor DNA in care stim ca s-au pronuntat solutii, insa este foarte posibil ca numarul achitarilor sa fie mai mare, sa existe si alte cauze in care judecatorii au desfiintat acuzatiile procurorilor, dar despre care inca nu avem cunostinta. Totodata, mai exista dosare in care solutiile au fost atat de condamnare cat si de achitare, precum cel al fostului sef al Parchetului Judecatoriei Beius, Ioan Gligor Sabau, achitat pentru 17 pretinse infractiuni si condamnat pentru 2 presupuse infractiuni.
De asemenea, este foarte probabil ca achitarile pronuntate in prima instanta sa ramana definitive dupa apel, mai ales in cazul celor dispuse pe motiv ca „nu exista probe” sau „fapta nu exista”. Ca sa nu mai vorbim despre dosarele de abuz in serviciu, in care s-au dat achitari in prima instanta in baza Deciziei CCR 405/2016 si in care este evident ca solutia se va pastra si in apel.
Ca sa facem o comparatie, in anul 2016, achitarile definitive ale DNA au fost de 134. Astfel, daca ritmul din primele cinci luni va continua, in mod sigur in 2018 Laura Kovesi, daca se va mai afla in fruntea DNA, va prezenta o rata record de achitari.
Prezentam lista achitarilor incasate de DNA in perioada 31 ianuarie 2017 – 7 iunie 2017:
31 ianuarie 2017 – Inalta Curte de Casatie si Justitie a dispus achitarea fostului deputat PNL Ludovic Orban. Hotararea a fost pronuntata in dosarul in care procuroarea DNA Claudia Rosu (plecata intre timp la Parchetul Curtii de Apel Bucuresti) l-a trimis in judecata pe Orban pentru folosirea influentei in scopul obtinerii unor foloase necuvenite. Solutia de achitare a fost dispusa in baza art. 16 alin. (1) lit. b teza I din Codul de procedura penala – „fapta nu este prevazuta de legea penala”.
Sentinta nu este definitiva.
(Cititi aici detalii despre acest dosar)
22 februarie 2017 – Inalta Curte de Casatie si Justitie a dispus achitarea a 29 de inculpati intr-un dosar de abuz in serviciu. Sentinta judecatorilor Dan Marius Foitos, Rodica Aida Popa si Ionut Matei a fost luata in baza art. 16 alin. (1) lit. b teza I din Codul de procedura penala – „fapta nu este prevazuta de legea penala”.
(Cititi aici detalii despre acest dosar)
6 martie 2017 – Tribunalul Alba a hotarat achitarea a nu mai putin de 27 de inculpati trimisi in judecata pentru pretinse infractiuni de abuz in serviciu, complicitate la abuz in serviciu si spalare de bani. Achitarile au fost dispuse in baza art. 16 alin. (1) lit. b teza I din Codul de procedura penala – „fapta nu este prevazuta de legea penala”.
(Cititi aici detalii despre acest dosar)
23 martie 2017 – Curtea de Apel Galati l-a achitat pe comisarul de politie Mircea Rusu, fost sef al Sectiei 6 Politie Rurala Tecuci din cadrul Politiei Municipiului Tecuci, pentru abuz in serviciu, in baza art. 16 alin. (1) lit. b teza I din Codul de procedura penala – „fapta nu este prevazuta de legea penala”. In acelasi dosar, Curtea de Apel Galati a mentinut achitarea dispusa inca de la fond in cazul altor 3 politisti.
Achitarea este definitiva.
(Cititi aici detalii despre acest dosar)
31 martie 2017 – Curtea de Apel Iasi a dispus achitarea notarului Mihai Suleap, trimis in judecata pentru un pretins abuz in serviciu. Sentinta a fost luata in baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din Codul de procedura penala – „fapta nu este prevazuta de legea penala”.
(Cititi aici detalii despre acest dosar)
4 aprilie 2017 – Tribunalul Arad a hotarat achitarea fostului primar al localitatii Vinga, Lucian Viorel Stoicu, acuzat de folosirea sau prezentarea de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri europene, fals in inscrisuri sub semnatura privata in forma continuata si fals in declaratii. Pentru primele doua pretinse infractiuni, sentinta a fost dispusa in baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul de procedura – „fapta nu a fost savarsita cu vinovatia prevazuta de lege”, iar in cazul celei de-a treia infractiuni in baza art. 16 alin. (1) lit. a) din Codul de procedura penala – „fapta nu exista”.
(Cititi aici detalii despre acest dosar)
4 aprilie 2017 – Tribunalul Constanta a dispus achitarea a cinci inculpati trimisi in judecata pentru presupuse infractiuni de mita. Instanta a hotarat achitarea celor cinci inculpati in baza art. 16 alin. (1) lit. c) – „nu exista probe ca o persoana a savarsit infractiunea”.
(Cititi aici detalii despre acest dosar)
10 aprilie 2017 – Tribunalul Suceava l-a achitat pe vamesul Dumitru Nicolaica, acuzat de luare de mita, pe motiv ca ar fi primit o sacosa cu alimente. Achitarea a fost data in baza art. 16 alin. (1) lit. a) – „fapta nu exista”.
(Cititi aici detalii despre acest dosar)
19 aprilie 2017 – Judecatorii Curtii de Apel Alba Iulia au decis achitarea fostului primar al municipiului Bacau Romeo Stavarache pentru infractiunea de tentativa la abuz in serviciu. Achitare s-a dat si in cazul altor doi inculpati, pentru acuzatii de tentativa la abuz in serviciu si uz de fals. Solutiile au fost pronuntate in baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din Codul de procedura penala – “fapta nu este prevazuta de legea penala” si in baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza II din Codul de procedura penala – „fapta nu a fost savarsita cu vinovatia prevazuta de lege”.
Decizia este definitiva.
(Cititi aici detalii despre acest dosar)
25 aprilie 2017 – Tribunalul Bihor a dispus achitarea comisarului sef Gheorghe Sava pentru toate cele cinci pretinse fapte de abuz in serviciu si pentru pretinsa fapta de fals intelectual. Achitarile au fost date in baza art. 16 alin. (1) lit. a din Codul de procedura penala – „fapta nu exista”, si in baza art. 16 alin. (1) lit. b din Codul de procedura penala – „fapta nu este prevazuta de legea penala sau nu a fost savarsita cu vinovatia prevazuta de lege”.
(Cititi aici detalii despre acest dosar)
13 aprilie 2017 – Curtea de Apel Bucuresti a decis achitarea expertelor Ileana Roxana Cernea si Elena Valentina Musuoriu. Cernea fusese trimisa in judecata pentru favorizarea faptuitorului, abuz in serviciu si fals intelectual, iar Musuroiu pentru complicitate la favorizarea faptuitorului si complicitate la abuz in serviciu. Decizia a fost luata in baza art. 16 alin. (1) lit. b din Codul de procedura penala – „fapta nu este prevazuta de legea penala sau nu a fost savarsita cu vinovatia prevazuta de lege”. Pe acelasi temei, Curtea de Apel Bucuresti a mentinut achitarea expertului Liviu Macovei, acuzat de complicitate la abuz in serviciu, care fusese achitat inca de la fond.
Decizia este definitiva.
(Cititi aici detalii despre acest dosar)
8 mai 2017 – Tribunalul Prahova a hotarat achitarea primarului Iulian Popa, din comuna Secaria, trimis in judecata pentru instigare la infractiunea continuata de folosire sau prezentare de documente ori declaratii false, inexacate sau incomplete, care are ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri europene, cu consecinte deosebit de grave, si instigare la infractiunea continuata de inselaciune, cu consecinte deosebit de grave. Solutia a fost data in temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) din Codul de procedura penala – „fapta nu exista”. Un al doilea inculpat, Romulus Mancila, a fost achitat in baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul de procedura penala – „fapta nu a fost savarsita cu vinovatia prevazuta de lege”.
(Cititi aici detalii despre acest dosar)
10 mai 2017 – Tribunalul Bihor l-a achitat pe George-Horia Faraianu, consilier personal al primarului comunei Holod, trimis in judecata pentru complicitate la abuz in serviciu si fals in inscrisuri sub semnatura privata. Temeiul achitarii a fost, pentru infractiunea de complicitate la abuz in serviciu, art. 16 alin. (1) li. a) Cod procedura penala – „fapta nu exista”, iar pentru fals in inscrisuri sub semnatura privata art. 16 alin. (1) lit. b teza I Cod de procedura penala – „fapta nu este prevazuta de legea penala”.
(Cititi aici detalii despre acest dosar)
17 mai 2017 – Inalta Curte de Casatie si Justitie i-a achitat pe sotii Ioan si Daniela Sava, trimisi in judecata pentru santaj. Decizia a fost data in baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din Codul de procedura penala, potrivit caruia “fapta nu este prevazuta de legea penala”.
Decizia este definitiva.
(Cititi aici detalii despre acest dosar)
26 mai 2017 – Tribunalul Bucuresti a dispus achitarea fostului presedinte al Consiliului Judetean Ialomita, Vasile Silvian Ciuperca, si a altor 10 inculpati. Achitarile au fost dispuse in temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) din Codul de procedura penala – „fapta nu exista”, precum si in baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din Codul de procedura penala – „fapta nu este prevazuta de legea penala”.
(Cititi aici detalii despre acest dosar)
31 mai 2017 – Curtea de Apel Oradea a hotarat achitarea procuroarei Adriana Ardelean de la Parchetul Judecatoriei Beius, acuzata de abuz in serviciu. Achitarea s-a dat in baza art.16 alin. (1) lit. b) teza I din Codul de procedura penala – „fapta nu este prevazuta de legea penala”. In acelasi dosar, un alt inculpat, Mihai Lupas, a fost achitat pentru infractiunea de influentare a declaratiilor, tot in temeiul art.16 alin. (1) lit. b) teza I din Codul de procedura penala – „fapta nu este prevazuta de legea penala”.
(Cititi aici detalii despre acest dosar)
7 iunie 2017 – Curtea de Apel Oradea l-a achitat pe comisarul Virgil Popa, din cadrul Garzii Financiare Bihor, pentru trafic de influenta. Popa a fost achitat in temeiul art. 16 alin. (1) lit. c din Codul de procedura penala – “nu exista probe ca o persoana a savarsit infractiunea”.
Decizia este definitiva.
(Cititi aici detalii despre acest dosar)
(luju.ro)
Actualitate
Avertismentul sumbru al lui Zelenski: Rusia vizează sistemul energetic ucrainean pentru a forța capitularea – Civilii, tintă principală
Actualitate
Gigantul Emirati EDGE pătrunde în Europa: Fabrică de drone kamikaze și arme inteligente, în parteneriat cu Spania
Actualitate
Tăcerea strategică: Desemnații cheie ai Pentagonului evită răspunsuri concrete în fața Senatului, pe fondul operațiunilor sensibile
În urma unei operațiuni surprinzătoare desfășurate luna aceasta în Venezuela, doi generali de rang înalt, propuși pentru poziții esențiale în structura de comandă a Statelor Unite, s-au prezentat astăzi în fața senatorilor. Audierile au fost marcate de o prudență extremă din partea nominaților, care au evitat să divulge detalii concrete despre viziunile și planurile lor, stârnind frustrarea Comitetului pentru Servicii Armate al Senatului.
Frustrarea legislativului: Apel la sinceritate
Președintele Comitetului, Roger Wicker, R-Miss., a intervenit la un moment dat, cerându-le generalilor să fie mai deschiși. „Este în regulă ca dumneavoastră, domnilor, să ne spuneți cum vă simțiți,” a declarat Wicker, „Realizăm că nu ați fost încă confirmați, dar până acum, nu am primit cu adevărat niciun răspuns despre cum vă simțiți în legătură cu responsabilitățile pe care urmează să vi le asumați. Este în regulă să ne spuneți și, de fapt, ar fi de ajutor.” Comentariile vin într-un context de tensiuni crescute între Pentagon și Congres, precum și de fricțiuni interne în cadrul Departamentului Apărării.
Cuvintele sale au fost adresate locotenent-generalului Corpului Marin Francis Donovan, actualmente vicecomandant al Comandamentului Operațiilor Speciale al Statelor Unite și nominalizat pentru a prelua conducerea SOUTHCOM, și locotenent-generalului Armatei Joshua Rudd, care servește în prezent ca adjunct al comandantului pentru Comandamentul Indo-Pacific și este propus pentru funcția de director al Agenției Naționale de Securitate (NSA) și comandant al Cyber Command.
Moștenirea controversată: Poziții lăsate libere de plecări precoce
Amândoi generalii, provenind din domenii diferite față de cele în care sunt propuși, sunt de asemenea nominalizați pentru a prelua posturi ocupate anterior de lideri care au fost fie demiși, fie au demisionat mai devreme anul trecut. În cazul SOUTHCOM, amiralul Alvin Holsey și-a anunțat în octombrie intenția de a se retrage, chiar în momentul în care armata americană începea să lovească mai multe ambarcațiuni mici în Marea Caraibelor. CYBERCOM și NSA sunt fără un lider confirmat de Senat din aprilie 2025, când administrația anterioară l-a demis pe generalul Timothy Haugh.
Timp de peste două ore, cei doi generali de trei stele au evitat să dezvăluie public modul în care ar aborda noile lor roluri, cum ar fi necesarul de resurse suplimentare pentru operațiunile din emisfera vestică sau dezvoltarea unei politici de descurajare cibernetică ofensivă. Totuși, au oferit câteva perspective.
Viziunea pentru SOUTHCOM: Relații, resurse și soft power
În ceea ce privește SOUTHCOM, generalul Donovan a subliniat dorința sa de a construi și extinde relațiile militare în regiune pentru a „spori securitatea regională”, examinând în același timp reducerile potențiale ale instrumentelor de putere blândă, cum ar fi ajutorul extern. „Sunt preocupat de orice scădere a oricăror instrumente care ar fi disponibile comandanților combatanti pentru a aborda o serie de probleme,” a adăugat el.
Deși Donovan nu a oferit răspunsuri concrete cu privire la operațiunile continue din Caraibe care vizează navele mici, planurile pentru Venezuela și alte subiecte, el a menționat că, bazat pe operațiunile recente și pe orientarea către emisfera vestică în Strategia Națională de Securitate, este clar că SOUTHCOM va avea nevoie de resurse suplimentare. „Primul pas este să facem o analiză a capacității sediului SOUTHCOM și să construim cu adevărat pe punctele forte,” a afirmat el. „Preocuparea acum este, pe măsură ce avem active fizice suplimentare în anumite locuri, dacă sediul central este dotat cu personal și structurat pentru a menține logistica și aprovizionarea susținute și toate elementele fundamentale ale capacității militare. Suntem un cartier general capabil să reunească aceste capacități? Și cred că vom ajunge acolo,” a adăugat Donovan.
CYBERCOM și NSA: Operaționalizare și eficiență prin dubla conducere
La rândul său, generalul Rudd a recunoscut că nu provine dintr-un mediu tehnic și că se va baza pe echipa sa pentru lățimea tehnică, în timp ce va încerca să operaționalizeze mai mult CYBERCOM. „Acolo unde mă aflu acum, aduc o înțelegere profundă, bazată pe misiune, a provocărilor… integrând capacitățile în întreaga forță comună în toate domeniile,” a spus Rudd senatorilor.
„Această înțelegere, această perspectivă de la războinicul comun, în principal în INDOPACOM în istoria recentă, dar pe parcursul carierei mele într-o serie de alte teatre… [și] există o relație crescândă în ceea ce numim triadă cibernetică a spațiului soft, acele interdependențe între aceste comandamente, aceste capacități, pentru a livra ceea ce națiunea noastră are nevoie,” a adăugat el ulterior. Un subiect pe care l-a susținut astăzi a fost dubla conducere a funcției de director NSA și șef al CYBERCOM, numind-o o cale spre „eficacitate, precum și eficiență” pentru a „valorifica și integra capacitățile incredibile ale ambelor organizații.”
-
Exclusivacum 2 zileAdio, polițistului Giurgiuveanu de la S.A.S, adio: De la „să invinețiți ochii!” la pensia de lux, în timp ce mascații noștri fac reclamă la… pariuri! Saga amară a agentului-șef Wilhelm Constantin Bendriș.
-
Exclusivacum 4 zilePrahova, sanatoriul de lux al infractorilor cu epoleți: De la spagă în trafic, direct pe canapeaua justiției! (Cu girofaruri și lumini albastre de la „Miliția” rezidențială!)
-
Exclusivacum 4 zileGuvernul bipolar: Oamenii în uniformă, carne de tun pentru miniștrii cu dileme existentiale! (Sau cum se sinucide predictibilitatea la comandă)
-
Exclusivacum 2 zileJustiția română, Ediția Specială: Prahova, scena unui Stand-Up de groază cu mafia imobiliară în rolul principal!
-
Exclusivacum 4 zileGiurgiu, Republica Penală: Unde „Famiglia” Fulga e stăpână, salariile de merit sunt cadou, iar dreptatea… a murit la apel!
-
Exclusivacum 21 de oreI.P.J. Prahova, cazanul diavolului: „Metoda Portocală” face pui, iar justiția joacă la teatrul absurdului!
-
Exclusivacum 4 zileIPJ Prahova: De la agresori sexuali la polițiști „cu mâna intinsă” – Un sistem corupt care refuză să moară
-
Exclusivacum 21 de oreI.P.J. Prahova: Operațiunea „dosar sters” – Când justiția e manipulată, iar digitalul demască o rețea criminală în uniformă!



