Actualitate
Procurorii DNA au ajuns pericol pentru siguranta nationala prin amatorismul si abuzurile demonstrate de judecatori
Cerem DIICOT sa intervina pentru a verifica daca trimiterile nejustificate in judecata au fost opera unui grup de crima organizata care a urmarit sa loveasca in politicieni, alesi locali, magistrati si oameni de afaceri

Iata o situatie care ar trebui sa ii alarmeze atat pe sefii Justitiei, cat si pe liderii politici care conduc astazi Romania, in frunte cu presedintele Klaus Iohannis (foto). Parchetul condus de Laura Kovesi (foto) a scapat de sub orice fel de control, iar procurorii DNA au ajuns sa fie pericol pentru siguranta nationala. Spunem asta din cauza amatorismului si abuzurilor care sunt comise de DNA si care sunt demonstrate in instanta. Cifrele parchetului anticoruptie pe primele 5 luni ale anului 2017 sunt de-a dreptul ingrijoratoare, si arata ca lupta anticoruptie nu este altceva decat un simulacru, un pretext pentru a executa oameni nevinovati care sunt trimisi in judecata sau retinuti de procurori. Iar cand vorbim despre oameni nevinovati, ne referim atat la politicieni de la cel mai inalt nivel, la alesi locali, magistrati, avocati, functionari publici, oameni de afaceri, dar si la simpli cetateni carora li se fabrica dosare doar din cauza unor vendete locale si doar pentru a da bine la bilantul festivist pe care parchetul lui Kovesi il organizeaza an de an. Tocmai de aceea, DIICOT trebuie sa intervina si sa declanseze de urgenta o ancheta pentru a verifica posibila existenta la DNA a unui grup de crima organizata.
Lumeajustitiei.ro dezvaluie in cele ce urmeaza date tinute la secret de catre parchetul lui Kovesi. Caci DNA se lauda pe pagina de internet cu condamnarile pe care le obtine in instante, dar nu face nicio precizare despre achitarile pe care le incaseaza. Iar acestea nu sunt deloc putine.
De la inceputul acestui an, mai exact incepand cu 31 ianuarie 2017 si pana in prezent, DNA a suferit nu mai putin de 95 de achitari definitive sau in prima instanta. Este o cifra pe care o inaintam pe baza dosarelor DNA in care stim ca s-au pronuntat solutii, insa este foarte posibil ca numarul achitarilor sa fie mai mare, sa existe si alte cauze in care judecatorii au desfiintat acuzatiile procurorilor, dar despre care inca nu avem cunostinta. Totodata, mai exista dosare in care solutiile au fost atat de condamnare cat si de achitare, precum cel al fostului sef al Parchetului Judecatoriei Beius, Ioan Gligor Sabau, achitat pentru 17 pretinse infractiuni si condamnat pentru 2 presupuse infractiuni.
De asemenea, este foarte probabil ca achitarile pronuntate in prima instanta sa ramana definitive dupa apel, mai ales in cazul celor dispuse pe motiv ca „nu exista probe” sau „fapta nu exista”. Ca sa nu mai vorbim despre dosarele de abuz in serviciu, in care s-au dat achitari in prima instanta in baza Deciziei CCR 405/2016 si in care este evident ca solutia se va pastra si in apel.
Ca sa facem o comparatie, in anul 2016, achitarile definitive ale DNA au fost de 134. Astfel, daca ritmul din primele cinci luni va continua, in mod sigur in 2018 Laura Kovesi, daca se va mai afla in fruntea DNA, va prezenta o rata record de achitari.
Prezentam lista achitarilor incasate de DNA in perioada 31 ianuarie 2017 – 7 iunie 2017:
31 ianuarie 2017 – Inalta Curte de Casatie si Justitie a dispus achitarea fostului deputat PNL Ludovic Orban. Hotararea a fost pronuntata in dosarul in care procuroarea DNA Claudia Rosu (plecata intre timp la Parchetul Curtii de Apel Bucuresti) l-a trimis in judecata pe Orban pentru folosirea influentei in scopul obtinerii unor foloase necuvenite. Solutia de achitare a fost dispusa in baza art. 16 alin. (1) lit. b teza I din Codul de procedura penala – „fapta nu este prevazuta de legea penala”.
Sentinta nu este definitiva.
(Cititi aici detalii despre acest dosar)
22 februarie 2017 – Inalta Curte de Casatie si Justitie a dispus achitarea a 29 de inculpati intr-un dosar de abuz in serviciu. Sentinta judecatorilor Dan Marius Foitos, Rodica Aida Popa si Ionut Matei a fost luata in baza art. 16 alin. (1) lit. b teza I din Codul de procedura penala – „fapta nu este prevazuta de legea penala”.
(Cititi aici detalii despre acest dosar)
6 martie 2017 – Tribunalul Alba a hotarat achitarea a nu mai putin de 27 de inculpati trimisi in judecata pentru pretinse infractiuni de abuz in serviciu, complicitate la abuz in serviciu si spalare de bani. Achitarile au fost dispuse in baza art. 16 alin. (1) lit. b teza I din Codul de procedura penala – „fapta nu este prevazuta de legea penala”.
(Cititi aici detalii despre acest dosar)
23 martie 2017 – Curtea de Apel Galati l-a achitat pe comisarul de politie Mircea Rusu, fost sef al Sectiei 6 Politie Rurala Tecuci din cadrul Politiei Municipiului Tecuci, pentru abuz in serviciu, in baza art. 16 alin. (1) lit. b teza I din Codul de procedura penala – „fapta nu este prevazuta de legea penala”. In acelasi dosar, Curtea de Apel Galati a mentinut achitarea dispusa inca de la fond in cazul altor 3 politisti.
Achitarea este definitiva.
(Cititi aici detalii despre acest dosar)
31 martie 2017 – Curtea de Apel Iasi a dispus achitarea notarului Mihai Suleap, trimis in judecata pentru un pretins abuz in serviciu. Sentinta a fost luata in baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din Codul de procedura penala – „fapta nu este prevazuta de legea penala”.
(Cititi aici detalii despre acest dosar)
4 aprilie 2017 – Tribunalul Arad a hotarat achitarea fostului primar al localitatii Vinga, Lucian Viorel Stoicu, acuzat de folosirea sau prezentarea de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri europene, fals in inscrisuri sub semnatura privata in forma continuata si fals in declaratii. Pentru primele doua pretinse infractiuni, sentinta a fost dispusa in baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul de procedura – „fapta nu a fost savarsita cu vinovatia prevazuta de lege”, iar in cazul celei de-a treia infractiuni in baza art. 16 alin. (1) lit. a) din Codul de procedura penala – „fapta nu exista”.
(Cititi aici detalii despre acest dosar)
4 aprilie 2017 – Tribunalul Constanta a dispus achitarea a cinci inculpati trimisi in judecata pentru presupuse infractiuni de mita. Instanta a hotarat achitarea celor cinci inculpati in baza art. 16 alin. (1) lit. c) – „nu exista probe ca o persoana a savarsit infractiunea”.
(Cititi aici detalii despre acest dosar)
10 aprilie 2017 – Tribunalul Suceava l-a achitat pe vamesul Dumitru Nicolaica, acuzat de luare de mita, pe motiv ca ar fi primit o sacosa cu alimente. Achitarea a fost data in baza art. 16 alin. (1) lit. a) – „fapta nu exista”.
(Cititi aici detalii despre acest dosar)
19 aprilie 2017 – Judecatorii Curtii de Apel Alba Iulia au decis achitarea fostului primar al municipiului Bacau Romeo Stavarache pentru infractiunea de tentativa la abuz in serviciu. Achitare s-a dat si in cazul altor doi inculpati, pentru acuzatii de tentativa la abuz in serviciu si uz de fals. Solutiile au fost pronuntate in baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din Codul de procedura penala – “fapta nu este prevazuta de legea penala” si in baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza II din Codul de procedura penala – „fapta nu a fost savarsita cu vinovatia prevazuta de lege”.
Decizia este definitiva.
(Cititi aici detalii despre acest dosar)
25 aprilie 2017 – Tribunalul Bihor a dispus achitarea comisarului sef Gheorghe Sava pentru toate cele cinci pretinse fapte de abuz in serviciu si pentru pretinsa fapta de fals intelectual. Achitarile au fost date in baza art. 16 alin. (1) lit. a din Codul de procedura penala – „fapta nu exista”, si in baza art. 16 alin. (1) lit. b din Codul de procedura penala – „fapta nu este prevazuta de legea penala sau nu a fost savarsita cu vinovatia prevazuta de lege”.
(Cititi aici detalii despre acest dosar)
13 aprilie 2017 – Curtea de Apel Bucuresti a decis achitarea expertelor Ileana Roxana Cernea si Elena Valentina Musuoriu. Cernea fusese trimisa in judecata pentru favorizarea faptuitorului, abuz in serviciu si fals intelectual, iar Musuroiu pentru complicitate la favorizarea faptuitorului si complicitate la abuz in serviciu. Decizia a fost luata in baza art. 16 alin. (1) lit. b din Codul de procedura penala – „fapta nu este prevazuta de legea penala sau nu a fost savarsita cu vinovatia prevazuta de lege”. Pe acelasi temei, Curtea de Apel Bucuresti a mentinut achitarea expertului Liviu Macovei, acuzat de complicitate la abuz in serviciu, care fusese achitat inca de la fond.
Decizia este definitiva.
(Cititi aici detalii despre acest dosar)
8 mai 2017 – Tribunalul Prahova a hotarat achitarea primarului Iulian Popa, din comuna Secaria, trimis in judecata pentru instigare la infractiunea continuata de folosire sau prezentare de documente ori declaratii false, inexacate sau incomplete, care are ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri europene, cu consecinte deosebit de grave, si instigare la infractiunea continuata de inselaciune, cu consecinte deosebit de grave. Solutia a fost data in temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) din Codul de procedura penala – „fapta nu exista”. Un al doilea inculpat, Romulus Mancila, a fost achitat in baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul de procedura penala – „fapta nu a fost savarsita cu vinovatia prevazuta de lege”.
(Cititi aici detalii despre acest dosar)
10 mai 2017 – Tribunalul Bihor l-a achitat pe George-Horia Faraianu, consilier personal al primarului comunei Holod, trimis in judecata pentru complicitate la abuz in serviciu si fals in inscrisuri sub semnatura privata. Temeiul achitarii a fost, pentru infractiunea de complicitate la abuz in serviciu, art. 16 alin. (1) li. a) Cod procedura penala – „fapta nu exista”, iar pentru fals in inscrisuri sub semnatura privata art. 16 alin. (1) lit. b teza I Cod de procedura penala – „fapta nu este prevazuta de legea penala”.
(Cititi aici detalii despre acest dosar)
17 mai 2017 – Inalta Curte de Casatie si Justitie i-a achitat pe sotii Ioan si Daniela Sava, trimisi in judecata pentru santaj. Decizia a fost data in baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din Codul de procedura penala, potrivit caruia “fapta nu este prevazuta de legea penala”.
Decizia este definitiva.
(Cititi aici detalii despre acest dosar)
26 mai 2017 – Tribunalul Bucuresti a dispus achitarea fostului presedinte al Consiliului Judetean Ialomita, Vasile Silvian Ciuperca, si a altor 10 inculpati. Achitarile au fost dispuse in temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) din Codul de procedura penala – „fapta nu exista”, precum si in baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din Codul de procedura penala – „fapta nu este prevazuta de legea penala”.
(Cititi aici detalii despre acest dosar)
31 mai 2017 – Curtea de Apel Oradea a hotarat achitarea procuroarei Adriana Ardelean de la Parchetul Judecatoriei Beius, acuzata de abuz in serviciu. Achitarea s-a dat in baza art.16 alin. (1) lit. b) teza I din Codul de procedura penala – „fapta nu este prevazuta de legea penala”. In acelasi dosar, un alt inculpat, Mihai Lupas, a fost achitat pentru infractiunea de influentare a declaratiilor, tot in temeiul art.16 alin. (1) lit. b) teza I din Codul de procedura penala – „fapta nu este prevazuta de legea penala”.
(Cititi aici detalii despre acest dosar)
7 iunie 2017 – Curtea de Apel Oradea l-a achitat pe comisarul Virgil Popa, din cadrul Garzii Financiare Bihor, pentru trafic de influenta. Popa a fost achitat in temeiul art. 16 alin. (1) lit. c din Codul de procedura penala – “nu exista probe ca o persoana a savarsit infractiunea”.
Decizia este definitiva.
(Cititi aici detalii despre acest dosar)
(luju.ro)
Actualitate
Inovația din umbră: Cum Physical Sciences Inc. redefinește securitatea națională prin tehnologii de elită
În adâncurile golfului Narragansett din Rhode Island, o dronă subacvatică alimentată de baterii specializate cu litiu-ion scanează fundul mării în căutarea unor mine explozive simulate. Această misiune, de o dificultate extremă, necesită densități de putere și standarde de siguranță mult peste capacitățile comerciale obișnuite. În același timp, la punctele de frontieră și la evenimente de anvergură precum Super Bowl, sisteme avansate de detecție spectroscopică gamma veghează împotriva contrabandei cu materiale nucleare, având capacitatea rară de a distinge amenințările reale de radiațiile naturale.
Aceste tehnologii critice nu sunt produsul unor start-up-uri din Silicon Valley care vânează profituri rapide, ci rezultatul muncii asidue de decenii a companiei Physical Sciences Inc. (PSI), o afacere mică deținută de angajați, cu sediul în Andover, Massachusetts.
Dincolo de modelul Silicon Valley: Pariul pe cercetare pe termen lung
Spre deosebire de companiile finanțate prin capital de risc care caută scalarea comercială imediată, PSI a ales un drum marcat de rigoare și parteneriate strategice cu agențiile federale. Prin intermediul programului Small Business Innovation Research (SBIR), compania a reușit să transforme concepte teoretice în prototipuri funcționale și, ulterior, în producție de serie pentru sistemele de apărare. Acest model de afaceri permite PSI să ignore presiunile investitorilor externi și să se concentreze pe cicluri de dezvoltare de până la zece ani, esențiale pentru tehnologiile integrate în marile platforme militare.
O bază industrială suverană: Investiții masive în producția autohtonă
Pentru a răspunde provocărilor moderne, PSI a demarat o serie de investiții strategice în facilități de producție pe teritoriul Statelor Unite. Printre acestea se numără o fabrică de baterii de 30 de milioane de dolari, preluată de la un start-up care își mutase producția peste hotare, acum reutilată pentru a echipa sistemul de neutralizare a minelor Barracuda al Marinei. Mai mult, compania a inaugurat spații dedicate componentelor din ceramică pentru rachete hipersonice și sisteme de detecție a radiațiilor montate pe șine, utilizând exclusiv componente de origine internă pentru a elimina riscurile legate de lanțurile de aprovizionare globale.
Angajamentul angajaților-proprietari: Un partener de încredere pentru viitorul apărării
Cu o echipă de 250 de angajați care sunt totodată și acționari, PSI demonstrează că stabilitatea și expertiza acumulată în timp sunt fundamentale pentru inovația în domeniul apărării. De la propulsoare avansate pentru rachete până la optică în infraroșu pentru sisteme de imagistică, portofoliul companiei acoperă lacune critice în baza industrială națională. Recent, Pentagonul a descris programul SBIR drept o „piatră de temelie a inovației în apărare”, iar PSI își asumă rolul de punte între ideile revoluționare și implementarea lor la scară largă, oferind soluții concrete pentru provocările de securitate ale deceniului actual.
Actualitate
Efes 2026: Turcia redefinește harta puterii în regiune prin tehnologie de vârf și alianțe strategice neașteptate
Cea mai amplă ediție a exercițiului militar Efes a transformat zona de antrenament Doğanbey într-o veritabilă vitrină a viitorului militar. Dincolo de manevrele spectaculoase și tehnologia de ultimă oră, evenimentul a marcat o premieră geopolitică majoră: participarea a nouă noi state, printre care se numără și Siria, semnalând o schimbare de paradigmă în relațiile de securitate din Orientul Apropiat.
Desfășurat în perioada 11 aprilie – 22 mai la Seferihisar, în apropiere de Izmir, Efes 2026 a combinat forțe terestre, maritime și aeriene într-o demonstrație de forță fără precedent. Exercițiul a culminat cu o săptămână de manevre complexe, zi și noapte, menite să testeze interoperabilitatea între națiuni cu interese strategice diverse.
Surpriza Damasc: O nouă eră a cooperării în inima exercițiului Efes
Printre cele nouă țări care au debutat la acest exercițiu — Bulgaria, Olanda, Suedia, Japonia, Egipt, Polonia, Vietnam și Portugalia — prezența Siriei a atras cele mai multe priviri. Un contingent sirian de 20 de militari a participat activ la operațiuni de asalt aerian, utilizând armament de la bordul elicopterelor utilitare turcești.
Această participare este interpretată de experți drept un semn clar al aprofundării cooperării dintre cele două state. După prăbușirea regimului Assad la finalul anului 2024, Turcia a preluat un rol central în reconstrucția sectorului de apărare sirian, oferind nu doar consiliere pentru reformarea forțelor armate, ci și echipamente militare esențiale, de la vehicule blindate la sisteme de apărare aeriană și drone.
Arsenalul Viitorului: 50 de premiere tehnologice „Made in Türkiye”
Efes 2026 nu a fost doar un test de diplomație, ci și o demonstrație de independență tehnologică. Pentru prima dată, Turcia a scos în teren 50 de sisteme de armament de producție autohtonă. Printre vedetele exercițiului s-au numărat sistemul de apărare aeriană cu rază foarte scurtă Korkut (parte a conceptului național „Cupola de Oțel”), elicopterul utilitar Gökbey și obuzierul Boran de 105 mm.
Pe lângă acestea, au fost testate în condiții reale vehicule terestre fără pilot dotate cu sisteme de arme controlate de la distanță, precum drona terestră Aslan, dar și o gamă variată de drone „kamikaze” (loitering munitions), capabile să acționeze în roiuri pentru a copleși apărarea inamicului.
Iadul dezlănțuit la Izmir: De la asalturi nocturne la debarcări amfibii masive
Exercițiile de noapte au oferit un spectacol apocaliptic de foc și precizie. Misiunile de distrugere a posturilor inamice au transformat liniștea nopții într-o succesiune de explozii care au luminat cerul Izmirului. Într-un moment de maximă intensitate, elicopterele turcești au lansat rachete de semnalizare cu doar câteva secunde înainte ca o bombă de aviație Mk-84 de aproape o tonă să zguduie pământul, simulând un atac strategic de amploare.
Faza de zi a menținut ritmul alert, punând accent pe forțele navale și debarcările de amfibii masive.
Desant sub acoperirea focului naval: Coordonare perfectă între mare și uscat
Faza de zi a exercițiului a fost marcată de o prezență navală masivă și extrem de dinamică. Ambarcațiunile de viteză au brăzdat apele din apropierea țărmului, deschizând focul asupra țintelor inamice pentru a securiza zona de debarcare. Această manevră a permis navelor de mari dimensiuni să aducă la mal vehicule blindate amfibii și tancuri, într-o demonstrație de forță coordonată milimetric.
În timp ce misiunile de deminare se desfășurau sub acoperirea unor perdele de fum colorat, tancurile au dezlănțuit un foc intens asupra posturilor inamice, pregătind terenul pentru desfășurarea rapidă a parașutiștilor. Sprijinul aerian a fost omniprezent: elicopterele de atac Atak și AH-1W Super Cobra, alături de platformele de transport greu Chinook CH-47, au survolat zona de operațiuni, în timp ce unitățile S-70 Sea Hawk ale marinei au utilizat sonare pentru a vâna submarinele inamice din adâncuri.
TCG Anadolu și noua frontieră a navelor fără pilot
Un punct central al demonstrației navale l-a reprezentat nava-amiral TCG Anadolu, flancată de o flotilă impresionantă de corvete, nave de atac rapid și submarine din clasele Reis și Preveze. Inovația a fost vizibilă și pe apă, prin integrarea navelor de suprafață fără pilot Sancar și Marlin, care au operat alături de navele de desant tradiționale.
Efes 2026 a demonstrat clar că Turcia nu mai este doar un utilizator de tehnologie, ci un arhitect de sisteme militare complexe. Prin acest exercițiu, Ankara a transformat coasta Mării Egee într-o platformă de export, prezentând concepte avansate de luptă care integrează apărarea aeriană, forțele terestre și unitățile navale într-un sistem unitar și digitalizat.
Concluzie: Un aliat NATO cu ambiții de lider tehnologic
Dincolo de spectacolul pirotehnic, Efes 2026 a transmis un mesaj geopolitic ferm. Turcia se poziționează acum ca un aliat NATO cu capacități unice, capabil să producă și să livreze soluții de securitate prietenilor și aliaților din întreaga regiune.
Succesul exercițiului confirmă maturizarea bazei industriale de apărare turcești, care reușește să atragă noi parteneri strategici și să definească noi standarde în industria de armament globală. Ankara nu doar că își asigură propria apărare, dar devine un pilon central pentru stabilitatea și dotarea militară a întregului bazin regional.
Actualitate
Pax Americana în Indo-Pacific: Pete Hegseth avertizează împotriva hegemoniei și laudă aliații care „pun osul” la apărare
Într-un discurs programatic susținut la deschiderea conferinței de securitate Shangri-La Dialogue din Singapore, Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a trasat liniile de forță ale strategiei Washingtonului pentru regiunea Indo-Pacific. Mesajul central a fost unul de o claritate chirurgicală: pacea și prosperitatea regiunii nu pot fi garantate decât prin forță, o forță susținută nu doar de Statele Unite, ci și de partenerii regionali care au înțeles necesitatea de a investi masiv în propria securitate.
Echilibrul puterii: O regiune fără stăpân absolut
Deși a evitat cu atenție să menționeze Taiwanul pe nume, Hegseth a transmis un semnal fără echivoc către Beijing. Șeful Pentagonului a subliniat că Statele Unite lucrează pentru menținerea unui „echilibru durabil al puterii”, într-o arhitectură regională în care nicio țară nu poate exercita o dominație absolută. Această viziune este împărtășită, în opinia sa, de aliații din regiune, care privesc cu o îngrijorare crescândă expansiunea militară istorică a Chinei și activitățile sale tot mai agresive.
„Împărtășim o evaluare lucidă a mediului de securitate și înțelegem reciproc că un Pacific dominat de orice hegemon ar duce la prăbușirea echilibrului regional și ar submina stabilitatea pe care încercăm cu toții să o păstrăm”, a punctat Hegseth, definind astfel miza strategică a decadei.
Aliații din prima linie: Investiții masive pentru o forță comună
Secretarul Apărării a oferit cuvinte de laudă pentru națiunile care au făcut pași concreți în consolidarea capacităților militare. Australia, Japonia, Coreea de Sud și Filipine au fost evidențiate pentru modul în care și-au asumat responsabilități sporite. Un caz aparte este cel al Filipinelor, unde administrația președintelui Ferdinand Marcos Jr. a crescut bugetul apărării cu 12%, concentrându-se pe modernizarea flotei și a gărzii de coastă.
Această infuzie de capital are un scop precis: crearea unei forțe avansate tehnologic, capabilă să acționeze sincronizat cu trupele americane. Hegseth a menționat, de asemenea, rolul crucial al Singaporelui, care, deși o țară mică, „lovește peste categoria sa de greutate”, servind ca hub logistic vital pentru desfășurarea prin rotație a forțelor SUA.
Lecția pentru Europa: Parteneriatele nu sunt străzi cu sens unic
Într-un moment de o sinceritate tăioasă, Hegseth a folosit tribuna din Singapore pentru a face un contrast direct între aliații din Pacific și cei din Europa. El i-a criticat dur pe partenerii europeni care, timp de decenii, au ignorat „rugămințile politicoase” de a crește cheltuielile de apărare și și-au lăsat armatele să se degradeze, deși a recunoscut că aceștia au început recent un proces de recuperare.
Mesajul pentru aliații de pretutindeni a fost unul de tip contractual: „Alianțele funcționează doar atunci când sunt parteneriate adevărate. Este o stradă cu două sensuri. Nu poți avea o alianță puternică dacă toată lumea nu pune ceva la bătaie (skin in the game)”. Prin aceste declarații, Hegseth a reafirmat o nouă paradigmă a politicii externe americane, în care sprijinul Washingtonului este direct proporțional cu efortul propriu al fiecărui aliat de a-și asigura securitatea.
-
Exclusivacum 3 zileJUSTIȚIA A TRAS APA PESTE DECIZIILE ANP: MIRCEA DECU REVINE LA PENITENCIARUL TÂRGȘOR, IAR GUNOIUL ABUZURILOR RĂMÂNE ÎN OGRADA „ȘEFERIMII” DE LA BUCUREȘTI!
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova: Gara de Nord a Poliției Române, unde șefii vin cu bilet de peron și pleacă înainte să-și facă nod la cravată
-
Exclusivacum 2 zileMĂRGINENI: PUȘCĂRIA UNDE ȘEFII SE CRED PE PLANTAȚIE ȘI POLIȚIȘTII SUNT „MUTAȚI” DUPĂ TOANELE VĂTAFILOR!
-
Exclusivacum o ziFESTIVALUL „RÂSUL-PLÂSUL” PE CERUL PRAHOVEI – ANTIGRINDINA: 21 DE ANI DE RACHETE OARBE ȘI UN DIVORȚ DE 103.000 DE HECTARE
-
Exclusivacum 4 zileLegea salarizării, trecută pe după gard: din „transparență decizională” direct în „comunicate de presă”
-
Exclusivacum o ziPLx 540/2024: Mortul viu din sertarele Camerei Deputaților și marea „pitulușă” constituțională a aleșilor
-
Exclusivacum 4 zileO nouă democrație la Cotroceni: Nicușor Dan și ședința națională de influențare „legitimă”
-
Exclusivacum 4 zileO nouă performanță la IPJ Brăila: patru ani de șefi provizorii și un singur alcooltest serios



