Actualitate
Procurorii DNA au ajuns pericol pentru siguranta nationala prin amatorismul si abuzurile demonstrate de judecatori
Cerem DIICOT sa intervina pentru a verifica daca trimiterile nejustificate in judecata au fost opera unui grup de crima organizata care a urmarit sa loveasca in politicieni, alesi locali, magistrati si oameni de afaceri

Iata o situatie care ar trebui sa ii alarmeze atat pe sefii Justitiei, cat si pe liderii politici care conduc astazi Romania, in frunte cu presedintele Klaus Iohannis (foto). Parchetul condus de Laura Kovesi (foto) a scapat de sub orice fel de control, iar procurorii DNA au ajuns sa fie pericol pentru siguranta nationala. Spunem asta din cauza amatorismului si abuzurilor care sunt comise de DNA si care sunt demonstrate in instanta. Cifrele parchetului anticoruptie pe primele 5 luni ale anului 2017 sunt de-a dreptul ingrijoratoare, si arata ca lupta anticoruptie nu este altceva decat un simulacru, un pretext pentru a executa oameni nevinovati care sunt trimisi in judecata sau retinuti de procurori. Iar cand vorbim despre oameni nevinovati, ne referim atat la politicieni de la cel mai inalt nivel, la alesi locali, magistrati, avocati, functionari publici, oameni de afaceri, dar si la simpli cetateni carora li se fabrica dosare doar din cauza unor vendete locale si doar pentru a da bine la bilantul festivist pe care parchetul lui Kovesi il organizeaza an de an. Tocmai de aceea, DIICOT trebuie sa intervina si sa declanseze de urgenta o ancheta pentru a verifica posibila existenta la DNA a unui grup de crima organizata.
Lumeajustitiei.ro dezvaluie in cele ce urmeaza date tinute la secret de catre parchetul lui Kovesi. Caci DNA se lauda pe pagina de internet cu condamnarile pe care le obtine in instante, dar nu face nicio precizare despre achitarile pe care le incaseaza. Iar acestea nu sunt deloc putine.
De la inceputul acestui an, mai exact incepand cu 31 ianuarie 2017 si pana in prezent, DNA a suferit nu mai putin de 95 de achitari definitive sau in prima instanta. Este o cifra pe care o inaintam pe baza dosarelor DNA in care stim ca s-au pronuntat solutii, insa este foarte posibil ca numarul achitarilor sa fie mai mare, sa existe si alte cauze in care judecatorii au desfiintat acuzatiile procurorilor, dar despre care inca nu avem cunostinta. Totodata, mai exista dosare in care solutiile au fost atat de condamnare cat si de achitare, precum cel al fostului sef al Parchetului Judecatoriei Beius, Ioan Gligor Sabau, achitat pentru 17 pretinse infractiuni si condamnat pentru 2 presupuse infractiuni.
De asemenea, este foarte probabil ca achitarile pronuntate in prima instanta sa ramana definitive dupa apel, mai ales in cazul celor dispuse pe motiv ca „nu exista probe” sau „fapta nu exista”. Ca sa nu mai vorbim despre dosarele de abuz in serviciu, in care s-au dat achitari in prima instanta in baza Deciziei CCR 405/2016 si in care este evident ca solutia se va pastra si in apel.
Ca sa facem o comparatie, in anul 2016, achitarile definitive ale DNA au fost de 134. Astfel, daca ritmul din primele cinci luni va continua, in mod sigur in 2018 Laura Kovesi, daca se va mai afla in fruntea DNA, va prezenta o rata record de achitari.
Prezentam lista achitarilor incasate de DNA in perioada 31 ianuarie 2017 – 7 iunie 2017:
31 ianuarie 2017 – Inalta Curte de Casatie si Justitie a dispus achitarea fostului deputat PNL Ludovic Orban. Hotararea a fost pronuntata in dosarul in care procuroarea DNA Claudia Rosu (plecata intre timp la Parchetul Curtii de Apel Bucuresti) l-a trimis in judecata pe Orban pentru folosirea influentei in scopul obtinerii unor foloase necuvenite. Solutia de achitare a fost dispusa in baza art. 16 alin. (1) lit. b teza I din Codul de procedura penala – „fapta nu este prevazuta de legea penala”.
Sentinta nu este definitiva.
(Cititi aici detalii despre acest dosar)
22 februarie 2017 – Inalta Curte de Casatie si Justitie a dispus achitarea a 29 de inculpati intr-un dosar de abuz in serviciu. Sentinta judecatorilor Dan Marius Foitos, Rodica Aida Popa si Ionut Matei a fost luata in baza art. 16 alin. (1) lit. b teza I din Codul de procedura penala – „fapta nu este prevazuta de legea penala”.
(Cititi aici detalii despre acest dosar)
6 martie 2017 – Tribunalul Alba a hotarat achitarea a nu mai putin de 27 de inculpati trimisi in judecata pentru pretinse infractiuni de abuz in serviciu, complicitate la abuz in serviciu si spalare de bani. Achitarile au fost dispuse in baza art. 16 alin. (1) lit. b teza I din Codul de procedura penala – „fapta nu este prevazuta de legea penala”.
(Cititi aici detalii despre acest dosar)
23 martie 2017 – Curtea de Apel Galati l-a achitat pe comisarul de politie Mircea Rusu, fost sef al Sectiei 6 Politie Rurala Tecuci din cadrul Politiei Municipiului Tecuci, pentru abuz in serviciu, in baza art. 16 alin. (1) lit. b teza I din Codul de procedura penala – „fapta nu este prevazuta de legea penala”. In acelasi dosar, Curtea de Apel Galati a mentinut achitarea dispusa inca de la fond in cazul altor 3 politisti.
Achitarea este definitiva.
(Cititi aici detalii despre acest dosar)
31 martie 2017 – Curtea de Apel Iasi a dispus achitarea notarului Mihai Suleap, trimis in judecata pentru un pretins abuz in serviciu. Sentinta a fost luata in baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din Codul de procedura penala – „fapta nu este prevazuta de legea penala”.
(Cititi aici detalii despre acest dosar)
4 aprilie 2017 – Tribunalul Arad a hotarat achitarea fostului primar al localitatii Vinga, Lucian Viorel Stoicu, acuzat de folosirea sau prezentarea de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri europene, fals in inscrisuri sub semnatura privata in forma continuata si fals in declaratii. Pentru primele doua pretinse infractiuni, sentinta a fost dispusa in baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul de procedura – „fapta nu a fost savarsita cu vinovatia prevazuta de lege”, iar in cazul celei de-a treia infractiuni in baza art. 16 alin. (1) lit. a) din Codul de procedura penala – „fapta nu exista”.
(Cititi aici detalii despre acest dosar)
4 aprilie 2017 – Tribunalul Constanta a dispus achitarea a cinci inculpati trimisi in judecata pentru presupuse infractiuni de mita. Instanta a hotarat achitarea celor cinci inculpati in baza art. 16 alin. (1) lit. c) – „nu exista probe ca o persoana a savarsit infractiunea”.
(Cititi aici detalii despre acest dosar)
10 aprilie 2017 – Tribunalul Suceava l-a achitat pe vamesul Dumitru Nicolaica, acuzat de luare de mita, pe motiv ca ar fi primit o sacosa cu alimente. Achitarea a fost data in baza art. 16 alin. (1) lit. a) – „fapta nu exista”.
(Cititi aici detalii despre acest dosar)
19 aprilie 2017 – Judecatorii Curtii de Apel Alba Iulia au decis achitarea fostului primar al municipiului Bacau Romeo Stavarache pentru infractiunea de tentativa la abuz in serviciu. Achitare s-a dat si in cazul altor doi inculpati, pentru acuzatii de tentativa la abuz in serviciu si uz de fals. Solutiile au fost pronuntate in baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din Codul de procedura penala – “fapta nu este prevazuta de legea penala” si in baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza II din Codul de procedura penala – „fapta nu a fost savarsita cu vinovatia prevazuta de lege”.
Decizia este definitiva.
(Cititi aici detalii despre acest dosar)
25 aprilie 2017 – Tribunalul Bihor a dispus achitarea comisarului sef Gheorghe Sava pentru toate cele cinci pretinse fapte de abuz in serviciu si pentru pretinsa fapta de fals intelectual. Achitarile au fost date in baza art. 16 alin. (1) lit. a din Codul de procedura penala – „fapta nu exista”, si in baza art. 16 alin. (1) lit. b din Codul de procedura penala – „fapta nu este prevazuta de legea penala sau nu a fost savarsita cu vinovatia prevazuta de lege”.
(Cititi aici detalii despre acest dosar)
13 aprilie 2017 – Curtea de Apel Bucuresti a decis achitarea expertelor Ileana Roxana Cernea si Elena Valentina Musuoriu. Cernea fusese trimisa in judecata pentru favorizarea faptuitorului, abuz in serviciu si fals intelectual, iar Musuroiu pentru complicitate la favorizarea faptuitorului si complicitate la abuz in serviciu. Decizia a fost luata in baza art. 16 alin. (1) lit. b din Codul de procedura penala – „fapta nu este prevazuta de legea penala sau nu a fost savarsita cu vinovatia prevazuta de lege”. Pe acelasi temei, Curtea de Apel Bucuresti a mentinut achitarea expertului Liviu Macovei, acuzat de complicitate la abuz in serviciu, care fusese achitat inca de la fond.
Decizia este definitiva.
(Cititi aici detalii despre acest dosar)
8 mai 2017 – Tribunalul Prahova a hotarat achitarea primarului Iulian Popa, din comuna Secaria, trimis in judecata pentru instigare la infractiunea continuata de folosire sau prezentare de documente ori declaratii false, inexacate sau incomplete, care are ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri europene, cu consecinte deosebit de grave, si instigare la infractiunea continuata de inselaciune, cu consecinte deosebit de grave. Solutia a fost data in temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) din Codul de procedura penala – „fapta nu exista”. Un al doilea inculpat, Romulus Mancila, a fost achitat in baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul de procedura penala – „fapta nu a fost savarsita cu vinovatia prevazuta de lege”.
(Cititi aici detalii despre acest dosar)
10 mai 2017 – Tribunalul Bihor l-a achitat pe George-Horia Faraianu, consilier personal al primarului comunei Holod, trimis in judecata pentru complicitate la abuz in serviciu si fals in inscrisuri sub semnatura privata. Temeiul achitarii a fost, pentru infractiunea de complicitate la abuz in serviciu, art. 16 alin. (1) li. a) Cod procedura penala – „fapta nu exista”, iar pentru fals in inscrisuri sub semnatura privata art. 16 alin. (1) lit. b teza I Cod de procedura penala – „fapta nu este prevazuta de legea penala”.
(Cititi aici detalii despre acest dosar)
17 mai 2017 – Inalta Curte de Casatie si Justitie i-a achitat pe sotii Ioan si Daniela Sava, trimisi in judecata pentru santaj. Decizia a fost data in baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din Codul de procedura penala, potrivit caruia “fapta nu este prevazuta de legea penala”.
Decizia este definitiva.
(Cititi aici detalii despre acest dosar)
26 mai 2017 – Tribunalul Bucuresti a dispus achitarea fostului presedinte al Consiliului Judetean Ialomita, Vasile Silvian Ciuperca, si a altor 10 inculpati. Achitarile au fost dispuse in temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) din Codul de procedura penala – „fapta nu exista”, precum si in baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din Codul de procedura penala – „fapta nu este prevazuta de legea penala”.
(Cititi aici detalii despre acest dosar)
31 mai 2017 – Curtea de Apel Oradea a hotarat achitarea procuroarei Adriana Ardelean de la Parchetul Judecatoriei Beius, acuzata de abuz in serviciu. Achitarea s-a dat in baza art.16 alin. (1) lit. b) teza I din Codul de procedura penala – „fapta nu este prevazuta de legea penala”. In acelasi dosar, un alt inculpat, Mihai Lupas, a fost achitat pentru infractiunea de influentare a declaratiilor, tot in temeiul art.16 alin. (1) lit. b) teza I din Codul de procedura penala – „fapta nu este prevazuta de legea penala”.
(Cititi aici detalii despre acest dosar)
7 iunie 2017 – Curtea de Apel Oradea l-a achitat pe comisarul Virgil Popa, din cadrul Garzii Financiare Bihor, pentru trafic de influenta. Popa a fost achitat in temeiul art. 16 alin. (1) lit. c din Codul de procedura penala – “nu exista probe ca o persoana a savarsit infractiunea”.
Decizia este definitiva.
(Cititi aici detalii despre acest dosar)
(luju.ro)
Actualitate
Sardinia: Acolo unde piloții de vânătoare învață să gândească, nu doar să zboare
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală
Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
-
Exclusivacum 3 zileBurcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zileANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 2 zileBăicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 4 zilePenitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 10 oreCircul Teoroc își joacă ultima reprezentație: Lacrimi sindicale pentru „Finu” și un grad de chestor confiscat de la obraz!
-
Exclusivacum 3 zileProtest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 3 zileJilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 23 de orePenitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi



