Connect with us

Administratie

Femeile -aviatoare românce, înregimentate în Escadrila Albă, dispreţuind pericolele, au participat direct la operaţiunile militare ale Armatei române

Publicat

pe

Femeile pilot din perioada 1940-1945 merita sa fie recunoscute de catre istorici pentru deosebita contributie avuta. In ciuda glumelor si a spiritului de regula anti feminist caracteristic aviatiei militare, istoria poate dezvălui viaţa şi pericolele prin care acestea au trecut.
Suntem fericiţi să putem face o descriere “completă” a activitatii femeilor pilot romance, care au luptat in al Doilea Razboi Mondial.
La inceputurile sale, Unitatea Medicală reprezenta o forţă insignifiantă. Avea doar două Monospar cu bimotor şi patru locuri, echipate cu comanda dublă. Unitatea Medicală reusea să işi crească rezerva de materiale în ciuda repetatelor atacuri Poloneze. Conform listei de avioane poloneze capturate, Armata Română a recuperat douăzecişitrei de RWD-13 si trei RWD-13S. Aceste avioane în extrem de bună stare au fost transferate Unitaţii Medicale. Pe 22 iunie 1941, Escadrila Albă a primit avioanele RWD-13 pe care le-a folosit pentru a efectua pană la patru misiuni zilnic, reuşind astfel să transporte numeroşi răniţi.

In anii celui de-al Doilea Razboi Mondial, România a fost singura ţară din lume care a dispus de avioane sanitare pilotate de femei – vestita Escadrila Alba. Totul a început în 1935, când Mariana Drăgescu – care pe atunci avea 23 de ani – a obţinut brevetul de pilot. La vremea aceea, puţine femei se puteau lauda cu astfel de performanţe.
Aviaţia, armă de elită, a fost prima care a intrat în luptă la 22 iunie 1941 pentru dezrobirea Basarabiei, a Bucovinei de Nord şi a Ţinutului Herţa de sub ocupaţia sovietică.
Femeile -aviatoare românce, înregimentate în Escadrila Albă, dispreţuind pericolele, au participat direct la operaţiunile militare ale Armatei române, îngrijind sau transportând răniţii cu avioanele RWD-13 în spitalele de campanie sau din ţară.
În cele ce urmează, încerc să fac o descriere a activităţii a acestor minunate doamne, care au luptat în anii celui de-al Doilea Război Mondial, spre gloria Aripilor Româneşti.
În anul 1938, conducerea Ministerului Aerului şi Marinei s-a interesat de femeile-pilot brevetate în şcolile civile de aviaţie existente în ţară. Acestea au fost solicitate să execute zboruri în cadrul manverelor militare de la Galaţi.

După două săptămâni de „ campanie”, aviatoarele Mariana Drăgescu, Nadia Russo Bossie şi Virginia Thomas au primit certificate prin care erau considerate apte pentru a participa la misiuni de război.
Înfiinţarea primei unităţi de aviaţie având un personal majoritar feminin a aparţinut prinţesei Marina Ştirbey, aviatoare, proprietară a unui avion de turism tip ICAR.. Pornind de la modelul organizaţiei finlandeze Lotta Sward, prinţesa Marina Stirbey a avut ideea infiinţării unei escadrile sanitare pentru transportul raniţilor cu avioane pilotate de femei, după ce aceasta a efectuat un raid aviatic în Suedia şi Finlanda.
La întoarcerea în ţară, a redactat un memoriu către conducerea aviaţiei militare, în care propunea înfiinţarea unei escadrile de aviaţie feminine inspirată de modelul finlandez.
La 25 octombrie 1940 din ordinul subsecretarului de Stat al Aerului, comandorul av.Gheorghe Jienescu, s-a constituit Escadrila Sanitară cu sediul pe aerodromul de la Băneasa. Trei aviatoare au fost afectate noii unităţi: Mariana Drăgescu,Virginia Thomas şi Nadia Russo, fiind asimilate gradului de sublocotenent de aviaţie cu solda echivalentă.. Supranumele de Escadrila Alba venea de la faptul ca avioanele – tip RWD-13, de fabricatie poloneză, relativ mici – iniţial au fost vopsite în alb, pe aripi şi pe partea laterală a fuzelajului au fost pictate cruci roşii, iar culorile tricolorului au fost desenate spre extremităţi.Ulterior, din cauza faptului că sovieticii nu ţineau cont de faptul că erau avioane sanitare şi le bombardau, spre sfârşitul anului 1941 avioanele au fost vopsite în culori de camuflaj.
La înfiinţare,unitatea de aviaţie sanitară avea o dotare modestă dispunând numai de două avioane bimotoare tip Monospar ST 25 cu patru locuri,neechipate cu dublă comandă. Din nefericire, în scurt timp, aceste două aparate de zbor vor fi scoase din uz ,în urma unor accidente.
Autorităţile militare române au ales dintre avioanele poloneze venite în ţară la sfârşitul lunii septembrie 1939, avionul RWD-13 S, un momoplan conceput de polonezi în 1937 ca avion de sanitar, aparat de zbor inspirat după avionul DH-Puss Moth englezesc. Avionul polonez câştigase locul I la un concurs internaţional de aparate de zbor sanitare ţinut la Luxemburg în anul 1938.
Avionul sanitar RWD-13 S, era dotat cu un motor de 130 CP, atingea o viteză maximă de 210 km/oră, putând să transporte un rănit şi un infirmier, având o autonomie de zbor de 900 km.

Conform listei avioanelor poloneze capturate, Armata română a recuperat 28 de aparate RWD-13 şi 3 RWD-13S. Aceste avioane au fost trimise la Fabrica de Construcţii Aeronautice ICAR din Bucureşti, unitate industrială înfiinţată în anul 1932 de inginerii Mihail Racoviţă şi Otto Apel.
În această fabrică se realizau după licenţe germane şi autohtone avioane de turism, dar şi avioane militare şi comerciale.
Cele trei avioane sanitare RWD-13 S şi patru avioane RWD-13 aflate în stare bună de funcţionare au fost transferate la Escadrila Sanitară.
Avioanele sanitare puteau să îndeplinească misiuni de salvare, fiind numerotate de la 1 la 3 si repartizate astfel:
– nr.1, aviatoarei Nadia Russo;
– nr.2, aviatoarei Marianei Drăgescu;
– nr.3, aviatoarei Virginiei Thomas.
În perioada noiembrie 1940 – iunie 1941, cele trei aviatoare au executat unele transporturi cu răniţi şi cu diferite materiale sanitare,antrenându-se şi îmbunătăţind munca în echipă.
Cu o zi înainte de mobilizare, Escadrila Albă a primit ordin să se deplaseze împreună cu un detaşament de militari din aviaţie pe aerodromul de la Focşani.
La intrarea ţării în război,în ziua de 22 iunie 1941, Escadrila Albă s-a mutat pe aerodromul militar de la Tecuci, iar avioanele RWD-13 au îndeplinit până la patru misiuni pe zi, transportând numeroşi răniţi. Aviatorele au fost nevoite de multe ori să aterizeze pe terenuri neamenajate, pe câmpuri şi şosele pentru a îmbarca răniţi ca apoi să-i ducă în centrele de primire şi spitale.
De cele mai multe ori întrega operaţiune se desfăşura sub focul inamic.
Escadrila Albă a primit în rândurile sale o nouă aviatoare pe Virgina Duţescu.
Începând cu 21 august 1941, unitatea s-a mutat pe aerodromul de la Tighina şi, întrucât avioanele sovietice de vânătoare au atacat în câteva rânduri avioanele sanitare, acestea au fost revopsite în culoarea verde pe suprafeţele superioare şi cu bleu pe suprafeţele inferioare,iar crucile roşii au fost încadrate într-un cerc alb. Din cauza stresului şi neputându-se acomoda cu frontul şi pericolele inerente, aviatoarea Virginia Duţescu s-a îmbolnăvit şi a părăsit escadrila la 1 septembrie 1941.
După ocuparea Odessei de către trupele române, la 16 octombrie 1941, aviatoarele şi-au continuat misiunile de luptă transportând răniţi şi materiale.

La 6 noiembrie 1941,avioanele RWD-13 s-au întors în ţară pe aerodromul militar de la Pipera, intrând în revizie generală. Cele trei „luptătoare aeriene” transportaseră peste 700 de răniţi în decursul a patru luni de război.
La 1 aprilie 1942, prin Ordinul nr.14734/1942 al Subsecretariatului de Stat al Aerului s-a înfiinţat Grupul Aero Transport Militar care avea misiunea să deservească frontul în ceea ce priveşte aprovizionarea cu muniţie şi materiale, să realizeze legături şi să transporte personal militar ,etc.
La comanda grupului a fost numit provizoriu, căpitanul ( r ) av.Ioan Popa, subordonându-se Bazei Regionale nr.3.
În noile condiţii, la 10 aprilie 1942, Escadrila Albă a fost dizolvată, înfiinţându-se Escadrila 108 Transport Uşor subordonată Grupului Aero Transport Militar. Cele trei aviatoare menţionate au rămas în serviciu comandat, noua escadrilă primind în rândurile sale piloţi militari şi personal tehnic de întreţinere. Sporirea personalului navigant a fost necesară întrucât dotarea Escadrilei 108 Transport Uşor ajunsese la 10 avioane RWD-13, la care se adăugau şi cele trei RWD-13 S.
În luna august 1942, operaţiunile militare au îniantat spre Stalingrad ; Escadrila 108 a fost trimisă pe front în două formaţii. Din prima au făcut parte şi cele trei aviatoare.
Această formaţie va ajunge la 18 august 1942 pe aerodromul de la Kutelnikovo situat la 60 km de Stalingrad, care va deveni unul de tranzit; militarii grav răniţi vor fi transportaţi cu avioanele RWD-13 S şi duşi la Tiraspol.
Aviatorele noastre au executat şi alte misiuni, unele de recunoaştere deosebit de periculoase. Astfel, în ziua de 4 septembrie 1942, Mariana Drăgescu a executat o recunoaştere la bordul unui aparat de zbor RWD-13 pentru identificarea unui nou teren de zbor pentru aviaţia de vânătoare. ,,Acea campanie a fost cea mai dificilă dintre toate. Dormeam de cele mai multe în corturi şi atacurile aviaţiei sovietice neprevăzute erau frecvente. Spre sfarşit, frigul era ascuţit şi confortul inexistent”.
Efectiv, cele trei aviatoare au îndurat bombardamentele aeriene şi terestre sovietice începând cu 6 septembrie 1942, ulterior vitezele noastre luptătoare aeriene se vor deplasa pe aerodromul de la Plodovitoje, aflat la 40 km de Stalingrad.
Pe frontul de la Stalingrad,Escadrila Alba a fost completată cu noi aviatoare, precum Victoria Pokol, Maria Nicolae si Smaranda Brăescu
Din cauza condiţiilor deosebit de grele in care locuiau , Nadia Russo s-a imbolnavit si a plecat, la un moment dat, la spitalul de la Nicolaev.
Zborurile pe front erau periculoase nu numai din cauza atacurilor aviaţiei de vânătoare inamice dar şi din cauza unor răniţi care au creat incidente destul de grave la bordul RWD-urilor.

Iată ce mărturiseşte aviatoarea Mariana Drăgescu:

,, Într-una din zilele de la începutul lui octombrie 1942, am îmbarcat în avionul meu doi răniţi,care sufereau de leziuni grave la nivelul capului. În timpul zborului, unul dintre ei şi-a recăpătat conştiinţa (cunoştinţa,n.n.) şi,înebunit de durere, a desprins chinga cu care îi era mobilizat braţul. A început să lovească pe celălalt rănit încă inconştient,care a început să geamă. Când m-am întors spre el pentru a-l calma, mi-a apucat braţul şi avionul a început să se mişte în toate direcţiile. Spre norocul tuturor, forţele rănitului s-au epuizat prin toate acele eforturi brutale şi s-a întins din nou pe targă. Cu o mână am redresat avionul, iar cu cealaltă am strâns bine chinga imobolizând rănitul pentru a preveni o nouă criză.
Din fericire, nu au mai fost incidente până la încheierea celui zbor”.
Cea de-a doua formaţie a Escadrilei 108 dotată cu 7 avioane RWD-13 şi un Bucker Jungmann ajunge la 30 august 1942 la Tiraspol şi apoi la Stalino. În acel timp, Victoria Pokol era singura aviatoare din formaţie care se înrolase voluntar împreună cu avionul său – Bucker.
Prin Ordinul de Zi nr. 52633 din 23 septembrie 1942 al Comandamentului Statului Major al Aerului –Secţia a V-a, aviatoarea Maria Nicolae a fost încadrată pilot de legătură în Escadrila sanitară (108 Transport Uşor) începând cu data de 1 septembrie 1942.
În ordinea de bătaie a unităţii apare, începând cu 10 septembrie 1942 şi Smaranda Brăescu – Ordin de Zi nr.115 a Statului Major al Aerului din 13 septembrie 1942.
Prin Ordinul de Zi nr.251 din 1 noiembrie 1942 căpitanul av. Panu Răsvan a fost numit la comanda Escadrilei 108 Transport uşor.
Transportul răniţilor va continua, cele cinci aviatoare au executat numeroase misiuni în condiţii grele, când deja primele semne ale iernii ruseşti apăruseră. Din cauza atacurilor aviaţiei sovietice, formaţia se va deplasa de pe aerodromul de la Morozovskaia pe cel de la Rostov, începând cu 15 noiembrie 1942. Conform Ordinului de Zi de Comandament nr.348 din 13 ianuarie 1943, aviatoarea Smaranda Brăescu a fost detaşată la Escadrila 105 Transport Greu, la postul de triere a răniţilor.
Ce de-a doua formaţie s-a întors în ţară la 8 ianuarie 1943, stabilindu-se din nou pe aerodromul de la Băneasa, aviatoarele escadrilei au primit ordinul să urmeze Şcoala de Infirmiere Voluntare la Spitalul Militar „Regina Elisabeta”.

Acestea vor primi în rândurile lor o nouă colegă, pe aviatoarea Ştefania Silvia Iupceanu,care a fost încadrată ca pilot de legătură începând cu 3 martie 1943.
După revizia generală a avioanelor,realizată la Fabrica I.C.A.R din Bucureşti, în mai 1943, Escadrila 108 pleacă din nou pe front, toate aviatorele au fost concentrate în prima formaţie cu o singură excepţie: Nadia Russo care nu a putut suporta viaţa dură de pe front, astfel ca a demisionat din motive de sănătate.
Pe 8 iulie 1943, cinci aviatoare: Mariana Drăgescu, Virginia Thomas, Stela Huţan, Victoria Pokol şi Maria Nicolae s-au deplasat pe calea aerului pe aerodromul din Simferopol – Crimeea,fiind folosite în misiuni numai şase avioane: 3 RWD-13 şi 3 RWD-13S. Aviatorele au transportat răniţi de pe frontul din Kuban la Simferopol,transportând într-un timp relativ scurt peste 200 de grav răniţi.
La 13 iulie 1943, echipajul aflat la bordul avionului RWD-13 nr.2, format din Mariana Drăgescu – pilot, Smaranda Brăescu şi Stela Huţanu, a executat o recunoaştere pe ruta: Simferopol- Sarabuz- Simferopol, iar a vionul RWD-13 nr.9 pilotat de Virginia Thomas a executat o misiune de recunoaştere avându-l la bord pe generalul Petrescu.
În ziua de 14 iulie 1943, Mariana Drăgescu aflată la manşa avionului RWD-13 nr.1 a executat împreună cu Stela Huţanu o recunoaştere aeriană pe ruta: Simferopol- Kerci- Simferopol.
Aviatoarea Smaranda Brăescu a îndeplinit cu avionul RWD-13 nr.5, în ziua de 19 iulie 1943, o misiune de recunoaştere pe traseul: Simferopol- Kerci- Simferopol, fiind însoţită de Stela Huţan Palade-Palade.
La 22 septembrie 1943 se sfârşeşte cea de-a treia campanie a Escadrilei Sanitare.
O parte dintre aviatoare vor fi încadrate la Centrul de Antrenament al Aviaţiei de la Clinceni.
Mariana Drăgescu se întorce pe front în vara anului 1944 unde execută misiuni până în luna august 1944. La transportul aerian al răniţilor nu va mai participa nicio aviatore.

Dupa instaurarea regimului comunist, rasplata lor a fost inchisoarea, eliminarea din aviaţie şi marginalizarea. Celebre în anii războiului, aceste aviatoare au intrat intr-un complet anonimat în primele decenii postbelice, pentru a fi redescoperite mult dupa 1989. Mariana Drăgescu, ajunsă la o vârstă venerabilă, se pare ca este azi singura supravieţuitoare a Escadrilei Albe şi reprezintă un adevarat simbol feminin al aviaţiei române. Dacă mulţi piloţi din Aviaţia Regală au înfundat puşcăriile comuniste în anii postbelici, (amintesc de Tudor Greceanu, Horia Agarici, Hariton Duşescu, Sorin Tulea, Gheorghe Spulbatu,Virginia Duţescu, Nadia Russo – Bossie (dupa casatoria cu Ghe.Bossie pe care l-a cunoscut la Lătesti in Bărăgan unde avea domiciliul forţat) , doamna Drăgescu se poate considera… norocoasă.
A scapat “usor”, numai cu excluderea din aviaţie în 1955, când a fost pur şi simplu dată afară fară nicio explicaţie. ”

 

BIBLIOGRAFIE

– Valeriu Avram, Contribuţia aviaţiei la progresul societăţii româneşti, la afirmarea sa pe plan înternaţional,între anii 1920-1940, Teză de doctorat susţinută la Facultatea de Istorie- Universitatea Bucureşti în ziua de 9 iulie 1999, p.242
– Ibidem.
– Serviciul Istoric al Armatei-S.I.A, Fond Subsecretariatul de Stat al Aerului-SSA,dosar 537,f.34.Valeriu Avram, Teză de doctorat,p.242
– S.I.A.,F.803, dosar 21,f.85,f 87
– Jurnalul celebrei Smaranda Brăescu, Ed.Vremea, Bucureşti, 2010,p.61 ( Eleonora ARBĂNAŞ)

 

Administratie

MAI: Al treilea sezon estival consecutiv încheiat cu rezultate operative bune

Publicat

pe

De

Aproape 26.000 de angajați au fost zilnic în teren

Ministerul Afacerilor Interne a încheiat al treilea sezon estival consecutiv cu rezultate operative bune, în urma mobilizării structurilor sale la nivel național. În fiecare zi a verii, un efectiv mediu de 25.958 de angajați ai MAI a acționat pentru siguranța cetățenilor, prevenirea criminalității, controlul traficului și al frontierei, precum și pentru gestionarea situațiilor de urgență.

Bilanțul sezonului estival 2026 a fost analizat în cadrul unei ședințe operative conduse de ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu. La reuniune au participat conducerea ministerului, inspectorii generali ai structurilor operative, șefii structurilor centrale și conducătorii unităților teritoriale.

Evaluarea a vizat activitatea desfășurată la nivel național, cu accent pe litoral, zona montană, siguranța rutieră, controlul frontierei și intervențiile în situații de urgență.

Peste 171.000 de intervenții în situații de urgență

În perioada analizată, structurile MAI au gestionat:

  • 171.539 de intervenții în situații de urgență;
  • 1.795 de persoane urmărite național și 217 persoane urmărite internațional, depistate;
  • 49.307 permise de conducere reținute;
  • 1.654 de misiuni executate cu aeronavele MAI;
  • 1.337 de acțiuni pentru controlul frontierei și combaterea șederii ilegale.

La nivel național au fost constatate 91.199 de infracțiuni. Activitatea structurilor ministerului a vizat, în principal, prevenirea și combaterea criminalității organizate, traficului de droguri și de persoane, violenței domestice și infracționalității rutiere.

Siguranță rutieră, într-o perioadă cu trafic intens

Creșterea valorilor de trafic din timpul verii a determinat menținerea unui dispozitiv extins pentru prevenirea accidentelor și sancționarea conducătorilor auto care puneau în pericol siguranța celorlalți participanți la trafic.

Supravegherea traficului s-a realizat, în medie, cu aproximativ 300 de aparate radar în fiecare zi, inclusiv cu sprijinul mijloacelor aeriene ale Inspectoratului General de Aviație.

În sezonul estival au fost:

  • reținute 49.307 permise de conducere;
  • retrase 38.763 de certificate de înmatriculare;
  • constatate 11.659 de infracțiuni la regimul rutier.

Peste 6.000 de controale pentru prevenirea incendiilor

Din totalul celor 171.539 de intervenții în situații de urgență, aproximativ 78% au vizat acordarea asistenței medicale de urgență.

În domeniul prevenirii incendiilor au fost desfășurate 6.150 de acțiuni de control. În urma verificărilor, au fost identificate 982 de obiective care funcționau fără autorizație de securitate la incendiu. Pentru 16 dintre acestea a fost dispusă oprirea funcționării.

Resursa de aviație a MAI a fost utilizată în 1.654 de misiuni, dintre care:

  • 1.372 pentru intervenții medicale și misiuni SMURD;
  • 94 pentru supravegherea traficului;
  • 43 pentru supravegherea frontierei.

15 membri ai Gărzii de Coastă, recompensați pentru o operațiune de salvare

În cadrul ședinței operative au fost recompensați 15 membri ai echipajului Gărzii de Coastă care au participat, la sfârșitul lunii august, la salvarea echipajului unei nave scufundate în Marea Neagră.

Intervenția s-a desfășurat în condiții dificile și a presupus o reacție rapidă, o bună coordonare și asumarea unor riscuri profesionale semnificative.

Pentru profesionalismul și curajul demonstrat, echipajului navei maritime de supraveghere din cadrul Gărzii de Coastă i-a fost acordată, prin ordin al ministrului Afacerilor Interne, Placheta de Onoare a Ministerului Afacerilor Interne.

Situația la frontieră și gestionarea migrației

Pentru controlul trecerii frontierei de stat și combaterea șederii ilegale au fost desfășurate 1.337 de acțiuni, în cadrul cărora au fost identificate 15.590 de alerte.

Totodată, autoritățile au depistat 2.577 de migranți și 2.570 de cetățeni străini aflați în ședere ilegală.

Predoiu: „Evaluarea MAI trebuie să includă și vocea cetățenilor”

Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a subliniat că bilanțul sezonului estival nu trebuie să se limiteze la indicatori statistici și la numărul de misiuni executate.

„Este al treilea an consecutiv în care încheiem cu rezultate bune sezonul estival. Este o concluzie pozitivă, fără să fie una festivistă. Rezultatele vin și din faptul că structurile au lucrat integrat, iar cooperarea începe să devină un mod firesc de lucru în Ministerul Afacerilor Interne”, a declarat ministrul.

Cătălin Predoiu a cerut identificarea dificultăților întâmpinate, a procedurilor care pot fi îmbunătățite și a lecțiilor operaționale ce trebuie transformate în practici de lucru pentru misiunile viitoare.

Ministrul a insistat și asupra importanței feedbackului primit de la cetățeni, astfel încât evaluarea activității Poliției, Jandarmeriei, structurilor pentru situații de urgență și a celorlalte componente ale MAI să includă modul în care oamenii percep siguranța publică și serviciile oferite.

„Nu trebuie să ne evaluăm exclusiv din interiorul instituției. Feedbackul oamenilor este important dacă vrem să știm ce funcționează și ce trebuie îmbunătățit”, a precizat Cătălin Predoiu.

Extinderea utilizării dronelor, prioritate pentru 2027

Experiența operațională din această vară a evidențiat necesitatea extinderii utilizării tehnologiilor moderne în misiunile MAI. În acest context, ministrul Cătălin Predoiu a solicitat elaborarea unui concept pentru integrarea dronelor în activitatea structurilor operative.

Acestea ar putea fi folosite pentru:

  • reducerea riscurilor la care este expus personalul;
  • scurtarea timpilor de intervenție;
  • supravegherea zonelor extinse sau greu accesibile;
  • sprijinirea intervențiilor pe mare și în zone montane;
  • monitorizarea traficului și a situațiilor de urgență.

Pentru sezonul estival 2027 va fi analizată posibilitatea integrării structurale a unor astfel de capabilități în mai multe componente operative, în funcție de necesități și de resursele disponibile.

„Trebuie să fim un pas înaintea timpurilor și un pas înaintea celor care folosesc noile tehnologii în scopuri ilegale. Ministerul trebuie să înțeleagă unde are nevoie să se tehnologizeze și să continue permanent acest proces”, a subliniat ministrul Afacerilor Interne.

Concluziile bilanțului vor fi utilizate pentru pregătirea misiunilor din perioada următoare și pentru planificarea sezonului estival 2027. Ministrul a transmis că, deși sezonul estival s-a încheiat, responsabilitatea pentru siguranța cetățenilor continuă: „Siguranța publică nu are sezon. Misiunea continuă.”  (Paul D.).

Citeste in continuare

Administratie

Peste 1 miliard de lei investiți în sănătate prin PNRR, în luna august

Publicat

pe

De

Fondurile sunt direcționate către digitalizarea și modernizarea spitalelor

Peste 1 miliard de lei au fost investiți în sistemul sanitar, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), doar în luna august. Banii sunt utilizați pentru digitalizarea spitalelor, modernizarea infrastructurii medicale și extinderea serviciilor destinate pacienților.

Potrivit datelor prezentate de Ministerul Sănătății, 340 de milioane de lei au fost plătite în perioada 31 august – 4 septembrie către spitale și institute medicale din întreaga țară.

Finanțare pentru noul spital din Bistrița-Năsăud

Printre proiectele sprijinite prin fonduri europene se numără și construcția noului spital din Bistrița-Năsăud. Pentru această investiție au fost alocate 29,8 milioane de lei.

Proiectul face parte din eforturile de dezvoltare și modernizare a infrastructurii medicale, astfel încât pacienții să beneficieze de servicii mai eficiente și de condiții adecvate de tratament.

Rată de absorbție de 91% pentru fondurile gestionate de Ministerul Sănătății

Rata de absorbție a fondurilor PNRR gestionate de Ministerul Sănătății a ajuns la 91%. Finanțările susțin proiecte menite să reducă decalajele dintre unitățile medicale și să accelereze transformarea digitală a sistemului sanitar.

Printre beneficiarii fondurilor se numără:

  • Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”;
  • Institutul Clinic Fundeni;
  • Spitalul Clinic Municipal Filantropia Craiova;
  • Spitalul Clinic CF nr. 2 București;
  • Spitalul Municipal Timișoara;
  • Institutul Clinic de Urgențe Oftalmologice „Prof. Dr. Mircea Olteanu”;
  • Spitalul Clinic Județean de Urgență Mureș.

Investiții în tehnologie și servicii medicale

Proiectele finanțate prin PNRR urmăresc introducerea unor soluții digitale moderne, îmbunătățirea infrastructurii și creșterea accesului pacienților la servicii medicale de calitate.

Investițiile în tehnologie și infrastructură vizează un sistem medical mai rapid, mai sigur și mai accesibil pentru pacienții din întreaga țară.

Citeste in continuare

Administratie

Șase tineri violonceliști, în semifinala Concursului Internațional „George Enescu” 2026

Publicat

pe

De

România găzduiește o probă în premieră: „Play & Conduct”

Șase tineri violonceliști din Statele Unite ale Americii, Coreea de Sud, China și Elveția s-au calificat în semifinala Secțiunii Violoncel a Concursului Internațional „George Enescu” 2026.

Calificarea vine după primele două etape ale competiției, desfășurate la Universitatea Națională de Muzică din București. Printre semifinaliști se numără Seojin Jung, din Coreea de Sud, în vârstă de doar 14 ani, și Ziyang Zhao, din China, care are 17 ani.

Semifinala va avea loc sâmbătă, 5 septembrie, la Ateneul Român.

Cine sunt cei șase semifinaliști

Concurenții vor evolua în următoarea ordine:

  • Joshua Kováč – Statele Unite ale Americii;
  • Sanghyeok Park – Coreea de Sud;
  • Seojin Jung – Coreea de Sud;
  • Ziyang Zhao – China;
  • Samuel Niederhauser – Elveția;
  • Goeunsol Heo – Coreea de Sud.

Sonata lui George Enescu, în prima parte a semifinalei

Semifinala se va desfășura în două părți, fiecare punându-i pe tinerii muzicieni în fața unor provocări artistice distincte.

Prima probă începe la ora 10:00. Fiecare semifinalist va interpreta, cu acompaniament de pian, Sonata nr. 2 în Do major pentru violoncel și pian, op. 26, de George Enescu.

Accesul publicului la această etapă este liber.

Formatul „Play & Conduct”, introdus în premieră

De la ora 16:00, semifinaliștii vor urca din nou pe scena Ateneului Român, alături de Orchestra de Cameră Radio și de concertmaestrul invitat Bogdan Zvorișteanu.

Această parte a competiției introduce, în premieră la Concursul Internațional „George Enescu”, formatul „Play & Conduct”. Concurenții nu vor avea doar rolul de soliști, ci vor trebui să cânte la violoncel și, în același timp, să conducă ansamblul.

Proba urmărește mai mult decât virtuozitatea tehnică. Juriul va evalua maturitatea muzicală a concurenților, capacitatea lor de comunicare, viziunea artistică și abilitatea de a construi, împreună cu orchestra, o interpretare coerentă.

Concerte de Haydn, în acompaniamentul Orchestrei de Cameră Radio

În această etapă, semifinaliștii vor interpreta una dintre cele două lucrări fundamentale ale repertoriului pentru violoncel semnate de Joseph Haydn:

  • Concertul nr. 1 în Do major pentru violoncel și orchestră, Hob. VIIb:1;
  • Concertul nr. 2 în Re major pentru violoncel și orchestră, Hob. VIIb:2.

Prin introducerea formatului „Play & Conduct”, ediția din 2026 propune o probă menită să evidențieze nu doar performanța individuală, ci și capacitatea tinerilor muzicieni de a-și asuma responsabilitatea unei construcții muzicale complete.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv24 de ore ago

MEDAT, TRANSFORMAT ÎN „MINISTERUL ȘMENULUI NAȚIONAL” –  Cum a ajuns strategia de stat pe mâna unui trio cu dosar, ORNISS la ghici și Constituția făcută sul

De la strategie națională la șmecherie organizată Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) a fost vândut românilor drept „motor...

Exclusiv24 de ore ago

Harta dragostei penale din Brașov: cum se fură cu sentiment și se delapidează cu sufletul la gură

În județul Brașov, după toate aparențele și după cum susțin sursele și reclamațiile, nu mai vorbim doar de afaceri dubioase,...

Exclusiv24 de ore ago

TCE Ploiești – Feuda lui Nae, cu organigramă în chiloți și bețivi la butoane

În orașul în care autobuzele abia se târăsc, iar datoriile sar în aer, la TCE Ploiești nu curge motorină. Curge...

Exclusiv2 zile ago

Ministrul Darău, lovit în față cu propriul proiect –  Când Ministerul Justiției îți spune, politicos-juridic: „Așa ceva nu se face nici măcar într-un guvern demis”

Ministrul Ambrozie-Irineu Darău a vrut să reorganizeze MEDAT. Ministerul Justiției i-a răspuns, în esență: „Reorganizează-ți întâi temeiurile legale, apoi mai...

Exclusiv2 zile ago

„Lanțul de aur al incompatibilității”: cum a legat MAI polițistul de caloriferul birocrației până la ONU și Frontex

Un nou “cadou” marca MAI pentru polițiștii care au îndrăznit să gândească singuri și să muncească în lumea civilizată: de...

Exclusiv2 zile ago

Industria groazei lângă casă: cum se topește sticla, nervii și legea, toate la un loc –  Fabrica de coșmar de la Blejoi: „reciclare” pe nervii și plămânii vecinilor

În comuna Blejoi, județul Prahova, nu mai e nevoie de filme horror. E suficient să locuiești lângă punctul de lucru...

Exclusiv2 zile ago

TCE Ploiești – Feuda lui Nae Comisionaru’. De la cai dopați la „organigrama cu chiloți”, falsuri în acte și teroare pe banii ploieștenilor Pamflet jurnalistic (cu acte oficiale și probe audio la dosar)

Ploieștiul, oraș cu transport public… privat de rușine La suprafață, TCE Ploiești e „societate publică de transport”. În realitate, ultimii...

Exclusiv3 zile ago

IPJ Prahova – Grădinița de Cadre, episodul 56: Pensia nu prescrie păcatele și nu spală urmele „dispecerilor de lux”

Incisiv de Prahova continuă serialul „Grădinița de Cadre din IPJ Prahova”. După episodul 55, în care am prezentat traseul spectaculos...

Exclusiv3 zile ago

Triada care vrea să-și facă minister la purtător: Darău, Vișoianu, Miron și operațiunea „Jaf la MEDAT”

Ministerul Economiei sau SRL-ul Triadei? La Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) nu se mai face administrație, se face...

Exclusiv3 zile ago

Șef de IPJ cu nota 3,82 la “capacitate”. România, te iubesc… pe mute

Inspectorat de Poliție Județeană sau Școală Ajutătoare de Șefi? Concursul pentru șefia Inspectoratului de Poliție Județean Cluj nu a fost...

Exclusiv4 zile ago

IPJ Prahova – Grădinița de Cadre, episodul 55: Pinochio de Băicoi își taie singur nasul… la pensie

Reamintire scurtă: „Inspectoratul de Protecție al Jmecherului” De 55 de episoade tot scriem despre IPJ Prahova, transformat cu succes din...

Exclusiv4 zile ago

TCE Ploiești – „Organigrama cu chiloți” trece, oamenii cu 40 de ani vechime pleacă. AGA, cu ștampila pe teroare

„La TCE domnește Nae. Restul doar ridică mâna.”  AGA A VOTAT: SALVĂM 8 CONTROLORI, EXECUTĂM 40 DE ANI DE MUNCĂ...

Exclusiv5 zile ago

Concursul de la Dinamo, făcut praf: tragere la sorți cu grile la vedere și comisie pe ‘românește’

Ofițer principal I la Resurse Umane sau ofițer principal I la „Bătaie de Joc”? Sindicatul Sidepol dezvăluie o posibilă fraudă...

Exclusiv6 zile ago

Famiglia Teoroc, lovită din interior: “Ajunge!” – Directorul general al ANP confirmă mafia sindicală din penitenciare

23 de ani de sistem vs. 22 de ani de Famiglie: Burcu explodează public Când șeful Administrației Naționale a Penitenciarelor...

Exclusiv6 zile ago

„IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, episodul 54: Noaptea, ca hoții. Subcomisarul fără numere și fără rușine

SUBCOMISAR FĂRĂ RCA, DAR CU TUPEU – Episod din serialul „IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”  Când șeful de poliție...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

www.softpas.com

Top Articole Incisiv