Actualitate
Serviciile s-au folosit de lupta anticoruptie ca pretext pentru a controla intreaga justitie

E foarte interesant ce a spus Rodica Stanoiu despre SIPA. Printre altele, a spus ca SIPA a primit puteri in lupta anticoruptie, si intr-adevar asa e. Pe 26 ianuarie 2001 Guvernul emite HG 212/2001, care abroga HG65/1997 si creaza SIPA. Intreaga focalizare a SIPA, conform HG 212/2001 era pe chestiuni din penitenciare.
Dar, pe 25 octombrie 2001 Guvernul emite HG 1065/2001 prin care se aproba „Programul national de actiune impotriva coruptiei” (predecesorul Strategiei Nationale Anticoruptie, care exista si azi), unde se spune:
„Serviciul independent de protecţie şi anticoruptie acţionează în direcţia cunoaşterii şi prevenirii fenomenului corupţiei. În acest sens sunt avute în vedere următoarele categorii de informaţii:
1. acte de corupţie ce au în vedere neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a îndatoririlor de serviciu ce pot duce la producerea unor evenimente în sistemul penitenciar: […]
2. orice alte informaţii obţinute accidental, care se referă la acte de corupere a unor persoane din domeniile: administraţia de stat, justiţie, parchet, medici aparţinând Institutului de Medicina Legală etc.”
Pe baza acestui punct 2 din Programul anticoruptie, SIPA putea urmari si magistrati, politicieni, jurnalisti, etc. La „etc” putea intra absolut oricine.
Stanoiu spune acum ca SIPA dadea mai bune informatii pe anticoruptie ca SRI, lucru care nu era pe placul SRI-ului. Mai mult, aceasta a spus ca SRI vroia sa ia controlul asupra SIPA, pentru ca sa poata controla ei informatiile.
In 29 aprilie 2004, cand la justitie era Cristian Diaconescu, Guvernul emite HG 637/2004 prin care SIPA devine DGPA (Directia Generala de Protectie si Anticoruptie).
Prin acest HG s-au dat puteri sporite DGPA-ului in privinta controlului asupra magistratilor si justitiei.
Concret, printre altele, DGPA se ocupa de „verificarea” magistratilor ca sa aiba acces la documente clasificate, se ocupa de pazirea documentelor clasificate din instante. DGPA avea control efectiv asupra instantelor.
De asemenea, DGPA colabora cu alte institutii din aparare si securitate nationala pe baza de „protocoale”. Va suna cunoscut?
Mai mult, prin acel HG s-au dat puteri DGPA-ului sa faca „acte de urmarire penala”, ceea ce SRI-ului ii era interzis prin lege.
In 2005, odata cu introducerea coruptiei in securitate nationala, printr-o decizie secreta a CSAT, iar apoi cu desfiintarea DGPA, atributiile acestui serviciu au fost preluate de SRI. Ma refer atat la atributiile ce priveau controlul asupra magistratilor si instantelor, cat si a actelor de urmarire penala.
Intregul control asupra justitiei, incepand din 2001 pana in prezent s-a facut sub pretextul combaterii coruptiei. Au copiat modelul lui Putin, implementat in Rusia incepand cu 2000, asa am ajuns azi sa avem in Romania o justitie neo-sovietica.
Din 2001 serviciile tot lupta cu coruptia din Romania, ajungand azi ca intregul stat sa fie capturat de ele. De aceea avem cea mai corupta anticoruptie. (Chris Terhes, presedintele Romanian Community Coalition, cunoscuta in Romania si sub numele de „Coalitia romanilor pentru combaterea coruptiei”)
Actualitate
Sardinia: Acolo unde piloții de vânătoare învață să gândească, nu doar să zboare
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală
Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
-
Exclusivacum 4 zileBurcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Exclusivacum 16 oreCircul Teoroc își joacă ultima reprezentație: Lacrimi sindicale pentru „Finu” și un grad de chestor confiscat de la obraz!
-
Ancheteacum 4 zileANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 2 zileBăicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 4 zilePenitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 3 zileProtest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum o ziPenitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi
-
Exclusivacum 3 zileJilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!



