Connect with us

Actualitate

Într-un mod bizar, “parteneri în uitare” sunt atât adversari ai unirii, cât şi unionişti români de pe ambele maluri ale Prutului

Publicat

pe

Lumea tineretului român unionist pare a fi împărţită, dintr-un anumit punct de vedere, în două extreme. Pe de o parte, avem tineri români din stânga Prutului (România) care lipesc, împart, sau distribuie (share), în diverse rețele de socializare, variante ale unei hărţi ciuntite a României Mari (asociate cu mesaje unioniste pro-Basarabia), hartă din care, paradoxal, lipsește chiar Basarabia istorică.

Pe de altă parte, avem tineri români din dreapta Prutului (R. Moldova) care se exprimă ocazional în sensul că statul român nu ar fi avut nicio atitudine referitoare la teritoriile româneşti luate de fostul U.R.S.S.

Evident, niciuna dintre aceste două atitudini greşite nu este definitorie pentru românii din stânga sau dreapta Prutului. Împărţirea făcută de mine are la bază două erori majore, care au ajuns să devină un fel de “mituri unioniste”, ele circulând de la om la om.

Cele două mituri au un lucru în comun, ele fiind anulate de o declaraţie a parlamentului României pe care toată lumea vrea să o dea uitării.

Într-un mod bizar, “parteneri în uitare” sunt atât adversari ai unirii care văd în românii din dreapta Prutului, indiferent de cetăţenia lor moldovenească sau ucraineană, nişte “duşmani ai vizei schengen”, cât şi unionişti români de pe ambele maluri ale Prutului, care, după ce ca se consideră în conflict cu Rusia şi Regimul separaţionist de la Tiraspol, „nu mai vor să îşi pună în cap şi Ucraina1. Prin urmare toată lumea tace, tace în legatură cu o declaraţie a parlamentului României care arată că România nu i-a uitat de tot pe românii din afara României. Mai mult nu i-a uitat pe acei romani din afara granitelor actualei republici Moldoveneşti. Români, care au ajuns să devină “un subiect delicat” pentru românii din cele două state româneşti, din dreapta şi din stânga Prutului.

Pe aceşti români îi găsim în zona neagră a hărţii „României Mari” promovată astăzi pe saiturile unioniste, sunt românii din provinciile istorice Bucovina si Bugeac.

După revoluţia din decembrie 1989, puterea a fost preluată in România de gruparea „Ion Iliescu” fidelă Moscovei, prin urmare nici nu trebuia să ne aşteptăm la vreo atitudine prea naţionalistă din partea acestui guvern. Lucrurile au stat puţin diferit în parlament, unde au existat o serie de iniţiative lăudabile, printre care doresc să amintesc două declaraţii :

Declaratia din 24 iunie 1991 privind Pactul Ribbentrop-Molotov şi consecinţele acestuia pentru ţara noastră prin care pactul Ribbentrop-Molotov este declarat „nul ab initio” (nul din momentul semnării), ca şi urmările acestui act.

Declaraţia din 28 noiembrie 1991 a Parlamentului României privind Referendumul din Ucraina din 1 decembrie 1991 prin care îi este amintit Ucrainei că în componenţa sa se află şi teritorii româneşti „anexate abuziv de fosta U.R.S.S., teritorii care nu au aparţinut niciodatã Ucrainei şi sunt de drept ale României.”

Aceste două declaraţii au fost făcute cu scopul de a oferi generaţiilor următoare un precedent, precedent de la care să se poată începe ceva in viitor.

Redau, câteva rânduri mai jos, declaraţia Parlamentului României din 28 noiembrie privind referendumul din Ucraina din 1 decembrie 1991.

Situaţia la acel moment era următoarea : Ucraina şi-a proclamat independenţa pe 24 august 1991, una dintre primele acţiuni ale Ucrainei independente fiind organizarea unui referendum pentru a cunoaşte structura sa etnică.

 Referendumul a fost stabilit pentru data de 1 decembrie 1991, iar guvernul român emite, înainte de începerea referendumului, la 28 noiembrie, o „declaraţie solemnă” prin care proclamă acest referendum nul, pe teritoriile româneşti care nu aparţin de drept Ucrainei. Declaraţia este de o deosebită importanţă, prin ea se afirmă poziţia statului român cu privire la teritoriile incluse abuziv de Stalin în componenţa Republicii Sovietice Socialiste Ucrainiene.

DECLARAŢIE din 28 noiembrie 1991 a Parlamentului României privind Referendumul din Ucraina, din 1 decembrie 1991 

  1. Parlamentul României a luat cunoştinţă de hotărârea autorităţilor de la Kiev de a organiza la 1 decembrie 1991 un referendum asupra independenţei Republicii Ucraina.

Profund ataşat principiilor fundamentale ale respectării drepturilor şi libertãţilor fundamentale ale omului şi ale popoarelor de a-şi hotărâri soarta, Parlamentul României salută hotărârea autorităţilor ucrainene de la Kiev de a organiza un referendum privitor la independenţa Republicii Ucraina.

Având în vedere că acest referendum ar urma să se desfăşoare şi pe teritoriile româneşti – Bucovina de Nord, Ţinutul Herţa, Ţinutul Hotin, precum şi judeţele din sudul Basarabiei – Parlamentul României declara solemn că aceste teritorii au fost rupte din trupul ţării, iar Pactul Ribbentrop-Molotov a fost declarat nul şi neavenit, ab initio, de U.R.S.S. la 24 decembrie 1989 şi de Parlamentul României la 24 iunie 1991.

Desigur, este dreptul Ucrainei sa organizeze un referendum pentru independenta sa, dar acest referendum nu poate avea valabilitate în privinta teritoriilor româneşti anexate abuziv de fosta U.R.S.S., teritorii care nu au aparţinut niciodatã Ucrainei şi sunt de drept ale României.

  1. Parlamentul României reintereaza atasamentul față de prevederile Actului înal al Conferintei C.S.C.E. de la Helsinki, care admite posibilitatea modificãrii frontierelor pe cai paşnice, diplomatice.
  2. Parlamentul României, declară solemn că referendumul organizat de autoritãţile de la Kiev în teritoriile româneşti încorporate cu forța în cadrul fostei U.R.S.S. – respectiv în Bucovina de Nord, Tinutul Herta, Tinutul Hotin, precum şi în judeţele din sudul Basarabiei – este nul şi neavenit, precum şi consecinţele acestuia.
  3. Parlamentul României cere parlamentelor şi guvernelor tuturor statelor care vor recunoaşte independenta Ucrainei să declare expres că aceasta recunoştinţã nu se extinde asupra teritoriilor româneşti menţionate.
  4. Parlamentul României se pronunţa pentru începerea unui dialog cu Parlamentul de la Kiev în vederea examinãrii, împreunã a problemelor stabilirii unor relaţii de buna vecinãtate şi colaborare între România şi Ucraina şi invita, în acest scop, o delegaţie parlamentarã ucraineana urmeazã sa efectueze o vizita la Bucureşti, cât mai curând posibil.
  5. Parlamentul României solicita guvernului tarii sa înceapã de urgenta negocieri cu autoritãţile de la Kiev în problema teritoriilor româneşti anexate cu forta de U.R.S.S.

Aceasta declaraţie a fost adoptatã de Parlamentul României în şedinţa din 28 noiembrie 1991, cu unanimitate de voturi.

PREŞEDINTELE SENATULUI: academician ALEXANDRU BARLADEANU,

PREŞEDINTELE ADUNĂRII DEPUTAŢILOR: MARŢIAN DAN.

Istoria actualei graniţe

Din punct de vedere istoric lucrurile stau astfel: După preluarea abuzivă a Basarabiei şi Bucovinei de Nord de către URSS, la 10 iulie 1940, în Şedinţa Biroului Politic al C.C P.C şi Consiliul Comisarilor Poporului din URSS, ţinută la Moscova, se ia decizia de “reunirea populatiei moldovenesti a Basarabiei cu populatia moldoveneasca din RASSM2. La aceata sedintă printre alți au luat parte și I. V. Stalin, V. Molotov, K. Voroșilov, M. Kalinin, L. Kaganovici, G. Malencov, A. Andreev, A. Micoian, L. Beria, N. Svernic s.a.3 Urmările acestei ședinte nu au fost creerea unei ”Basarabii Mari” care să se intinda pe amandoua malurile Nistrului, ci crearea viitoarei RSSM fără Bucovina de Nord, Tinutul Hertei, sau judetele Vechi Basarabi ( Akkerman, Ismail, Hotin).

Acest fapt a fost consfințit 2 august 1940, cand sovietul suprem URSS hotărește creerea RSSM și  înglobarea unor teritorii romanesti: Buceacul și Bucovinene în Ucraina.4 La acea dată RSSM avea o suprafață de 33.700 km2 și o populatie de 2.700.000 din care 70% erau români5

La 22 iunie 1941, România intră în razboi cu motivația dezrobirii teritoriilor ocupate abuziv de URSS. În cursul lunii august 1944, Moldova de dincolo de Prut este aproape în întregime ocupata de armatele sovietice. La 2 august cand razboiul sovieto-român era încă în stadiu de desfasurare, autoritățile sovietice reinstalate refac vechea administrație cu un RSSM de 33.700km2. În timp ce judetele Ismail, Akerman, hotin ca și Nordul Bucovinei sunt reincluse în componența Ucrainei.

Surprinzator, autoritatile comuniste din RSSM nu au renuntat ușor la aceste teritorii si, la 29 iunie 1956, conducerea RSSM ii trimite lui Stalin o scrisoare, din partea CC al PC (b) al Moldovei si Prezidiului Sovietului suprem și consiliului de ministri al RSSM, în care il roagă să studieze chestiunea privitoare la reintoarcerea fostelor judete Hotin, Ismail și Akerman în componența RSSM. O cerere similara este trimisa dupa 1950 de cateva grupuri de intelectuali și veterani de razboi. Toate aceste demersuri rămân fără răspuns.6

În data de 24 august 1991, Ucraina iși proclamă independența pastrând teritoriile primite abuziv de administratia defunctului URSS.

 În dreptul international, statul succesor nu este continuatorul statului predecesor și nu poate prelua teritorii ce erau stapanite abuziv de statul defunct. Indiferent dacă vorbim de Ucraina, Ungaria, Rusia moderna, acestea nu pot avea pretenții asupra teritoriilor deținute abuziv de Imperiu Austro-Ungar, Rusia Sovietica și respectiv Imperiu Țarist. Mai mult, singurul succesor legitim al URSS nu poate fi decât Rusia.

 Acesta a fost, dară, contextul politic în care s-a făcut declarația de mai sus, declarație care demonstrează oricui că România post-decembrista nu îi uitase total pe românii de dincolo de Prut (cel puțin în parlament, acolo unde intraseră o serie de foști deţinuţi politici precum Radu Câmpeanu, sau personalități de talia lui Ion Raţiu). Mai mult, România nu isi uitase vechea sa hartă. O lecție si pentru noi, astazi, că România “Mare” nu înseamnă România comunista plus RSSM creata de Stalin in 1940.

Istoricul Evenimentelor legate de noua granită:

  • Reluarea relatilor Romano-Sovietice – 3 iulie 19347 are loc un prim schimb de scrisori intre Titulescu si Litvinov

Guvernele țărilor noastre iși garantează mutual plinul și întregul respect al suveranitatii fiecaruia dintre state noastre și abținerea de la orice imixtiune directa sau indirecta in afacerile interne și în dezvoltarea fiecaruia dintre ele”8

  • Pactul de asistenţă mutuală între România şi URSS – a fost parafat in 21 iulie 1936, articol cu articol, actul fiind redactat în limba franceza

„Guvernul URSS recunoaşte că, în virtutea diferitelor sale obligaţii de asistenţă, trupele sovietice nu vor putea trece niciodată Nistrul fără o cerere formală a Guvernului Regal al României în acest sens, la fel cum Guvernul Regal al României recunoaşte că trupele române nu vor putea trece niciodată Nistrul spre URSS fără o cerere formală a Guvernului URSS.”9

  • Protocolul Aditional Secret Sovietici-German – 23 august 1939 .

Art 3 al Protocolului Aditional secret „Referitor la Europa de sud-est, partea sovietică îşi accentuează interesul pentru Basarabia. Partea germană îşi declară totalul dezinteres faţă de acest teritoriu, deci nu are obiecţii faţă de eventuale schimbări de graniţă în favoarea Uniunii Sovietice„10

  • Notele ultimative sovietice din 26-27 iunie 1940 – granița de Est a României este fixata abuziv, guvernul roman nu recunoaste justetea acestui act, mentionand în răspunsul sau că “se vede silit sa primeasca”, “pentru a evita gravele urmări pe care le-ar avea recurgerea la forță”:

Guvernul român, pentru a evita grele urmări pe care le-ar avea recurgerea la forță și deschiderea ostilitatilor în această parte a Europei, se vede silit să primeasca conditiile de evacuare specificate in raspunsul sovietic”

  • Tratatul de Pace de la Paris 1947 – granița de est a României din 1940, este reconfirmată, nu a exista o alta înțelegere sau alte negocieri care sa ia în calcul structura etnică a Basarabiei sau dreptul istoric.

Partea I Frontiera, Articolul 1 “Frontierele României, indicate în harta anexată Tratatului de faţă (Anexa I), vor fi cele care erau în fiinţă la 1 ianuarie 1941, cu excepţia frontierei româno ungare, care este definită în articolul 2 al Tratatului de faţă.11

  • Denuntarea pactului Ribbentrop-Molotov – pactul Ribbentrop-Molotov a fost denunțat în 1989 de Sovietul Suprem al URSS, și la 24 iunie 1991 de Parlamentul Romaniei care il declara “ab initio nul și neavenit”.
  • Recunoasterea Republici Moldova și implicit a actualei granite cu aceasta – în niste conditii extrem de tensionate, Marea Adunare Nationala de la Chisinau proclama independența Republicii Moldova. Parlamentul adopta Declarația de Independenta și fixeaza ca imn de stat “Desteapta-te romane”; în text se specifica “recunoscând că declaraţiile de către parlamentele multor state consideră acordul de la 23 august 1939, între Guvernul URSS şi Guvernul Germaniei, nul şi neavenit ab initio şi cer lichidarea consecintelor politico-juridice ale celor de mai sus să fie eliminat, fapt dezvăluit, de asemenea, de declaraţia de Conferinta internationala „Pactul Molotov-Ribbentrop si consecintele sale pentru Basarabia”. La nici o jumatate de ora, Petre Roman, primul ministru al României, fără nici o dezbatere publică sau consultare prealabilă cu celelalte puteri ale statului, recunoaste în numele Romaniei independenta Republicii Moldova, punând astfel statul român în imposibilitatea juridica de a mai emite pretenții asupra acestui teritoriu.
  • Declaratia Parlamentului Romaniei din 28 noiembrie 1991 – prin care Parlamentul Romaniei reaminteste originea romaneasca a teritoriilor din dreapta Prutului moştenite de Ucraina de la fostul URSS.
  • Cererea Guvernului Romaniei din aprilie 1993 adresata guvernului Ucrainei – prin care se atrage atentia asupra faptului, ca, prin dispariția URSS și aparitia a doua state noi la granița de est a Romaniei, Republica Moldova si Ucraina, fostul Tratatul privind regimul frontierei de stat romano-sovietice din 1961 a devenit caduc. Prin urmare:

Partea romana isi manifesta disponibilitatea de a incepe negocieri cu partea ucraineana pentru un acord in acest domeniu.”

  • Tratatul de la Neptun – in iunie 1997 este semnat tratatul de frontiera cu Ucraina. Presedintele Emil Constantinescu declanșase o adevarata isterie naționala privind aderarea imediata și neconditionata la NATO. În acea perioada s-au spus multe neadevaruri despre necesitatea unei alegeri istorice între teroriști și lumea civilizata, sau intre intoarcerea sub influenta Rusiei și prietenia Anglo-Americană.

Suntem dispuși să recunoasem granițele actuale. Aceasta recunoastere a realităţii va forma, într-adevar , baza Tratatului […] Insula Serpilor este și ea teitoriu Ucrainean.” (interviu acordat de Emil Constantinescu postului de radio NovaMova din Ucraina

De adaugat că statul comunist român a evitat pe cât posibil luarea unei poziţii clare referitor la granița Romano-Sovietica, Insula Şerpilor, de exemplu, fiind “cedată” nu în urma unui accord, ci prin semnătura unui functionar.

Mai mult, fostul dictator Nicolae Ceausescu a avut o prima poziţie oficiala împotriva Pactului Ribbentrop-Molotov la congresul XVI al PCR din Noiembrie 1989:

Romania consideră ca trebuie să se treacă la adoptarea măsurilor necesare soluționarii tuturor problemelor care nu s-au rezolvat încă. În primul rând, apare necesar sa se adopte o pozitie clară, fară echivoc, de condamnare si anulare a tuturor acordurilor încheiate cu Gemania hitlerista, tragandu-se concluzii practice pentru anularea tuturor urmarilor acestor acorduri si dictate12

La 9 decembrie 1989, Nicolae Ceausescu ridică problema anularii efectelor pactului Ribbentrop-Molotov, în timpul întâlnirii pe care a avit-o la Moscova cu Mihail Gorbaciov.13

Putem deci concluziona că în perioadă comunistă statul Român s-a arătat rezervat în a recunoaste direct granița impusă de URSS, în 1947 s-a facut doar o simpla reconfirmare formală a graniței din 1940. În continuare, s-a mers pe menţinerea graniţei menționate în Tratatul de Pace.

Dupa 1989, statul roman a manifesta o atitudine curajoasa de nerecunoastre a graniței; in toata aceasta perioada s-a urmat aceeași politica, prin care România se arata nemultumită de efectele pactului Ribbentrop-Molotov. Prima atitudine discordanta cu politica precedenta ii apartine presedintelui Emil Constantinescu și echipei sale (în frunte cu Zoe Petre), care, la scurt timp dupa castigarea alegerilor, s-a declarat pregatit sa faca “sacrificii istorice” pentru integrarea noastra în NATO.

Tinand cont de toate precedentele prezentate mai sus, nu gasesc nici un motiv pentru o utilizare atât de larga a hărtii României actuale, alaturată de fosta RSSM sub denumirea de Romania Mare. Mai mult, ţinând cont că în guvernul post-decembrist si-au găsit locul atât foști comuniști cât și alogeni, sau cozi de topor ale Rusiei Sovietice, nu gasesc o legitimitate reală în afirmatia unor români din dreapta Nistrului că Statul Roman (post-decembrist) nu a facut nimica în privinta teritoriilor luate abuziv prin pactul Ribbentrop-Molotov. Statul român a făcut prin Parlamentul Țării ceea ce putea sa facă la acea data, cand președinte era Ion Iliescu, anume, au pus bazele juridice pentru o viitoare revendicare a acestor teritorii. Emil Constantinescu, născut la Tighina (19 noiembrie 1939), care era vazut de multi ca un adevarat al doilea „Ioan Cuza” şi care, prin originea sa „basarabeana” ar fi avut motive în plus să desavarsească idealul național, nu s-a ridicat la nivelul asteptărilor. A fost un om slab, care a ratat un moment istoric important. În momentul de faţă teritoriile „negre” de pe harta așa zisei Românii Mari aparțin Ucrainei, cu binecuvântarea regimului de la Bucuresti din timpul lui Constantinescu, dar şi al guvernelor ce au urmat şi care doar au prelungit această stare de fapt.

 In cele ce urmeaza, voi cita şi declarația Parlamentului României de condamnare a pactului Ribbentrop-Molotov:

DECLARATIE din 24 iunie 1991 privind Pactul Ribbentrop-Molotov si consecintele acestuia pentru tara noastra 

Evocăm în aceste zile momentele tragice traite de România în iunie şi august 1940, la numai doua decenii dupã împlinirea aspiratiei de veacuri a poporului roman-reîntregirea neamului prin Marea Unire din 1918 şi crearea Statului naţional unitar roman în hotarele lui fireşti, din punct de vedere istoric, etnic, social, politic şi cultural.

Evocam acele dureroase evenimente, când pãrţi importante din trupul tarii au fost rupte cu forta şi anexate samavolnic prin implicarea directa sau complicitatea puterilor semnatare ale pactului, a politicii lor agresive, de revizuire a tratatelor de la Versailles, de schimbare a ordinii politice europene instaurate dupã primul rãzboi mondial.

În contextul acestor evolutii din Europa, de la sfârşitul deceniului al patrulea, nu doar sistemul de tratate şi alineate ale României, construit cu migala şi inteligenta de diplomatia româneascã şi ilustrul sau exponent, Nicolae Titulescu, dar şi sistemul general al Societãţii Naţiunilor s-au dovedit fragile.

În fata forţei brutale, a politicii agresive din Est şi din Vest, încercarea de înţelegere şi de preintampinare a conflictelor s-a dovedit inoperantã sau fãrã efect.

Atitudinea de cedare a unor tari în fata politicii statelor agresive a fãcut posibile Pactul Ribbemtrop-Molotov şi Dictatul de la Viena. În baza lor, Uniunea Sovietica anexa Basarabia, Tinutul Hertei şi Nordul Bucovinei, iar Ungaria Hortysta anexa o treime din Transilvania – sfinte pamanturi româneşti.

Prin jertfa de sânge a poporului roman, unul din aceste odioase aranjamente – Dictatul de la Viena – a fost abolit. Celelalte teritorii româneşti continua sa fie înstrãinate.

Nici un fel de politica, nici chiar cea stalinista de înstrãinare a populatiilor din aceste teritorii, nu a putut anihila constiinta apartenentei Basarabiei, Nordului Bucovinei şi Tinutului Hertei la România.

Pactul Ribbentrop-Molotov, prin care U.R.S.S. şi Germania îşi stabileau „sferele de interese” de la Marea Baltica la Marea Neagra – hotãrând, cu de la sine putere, destinele unor state suverane, între care şi România-, contravine în mod flagrant principiilor şi normelor fundamentale ale dreptului internaţional.

În consecință  în numele poporului roman, parlamentul condamna acest pact ca fiind ab initio nul şi neavenit. Tot astfel trebuie sa fie consideratã şi consecinta directa a acestor înţelegeri secrete dintre Stalin şi Hitler – Notele ultimative ale Guvernului sovietic din 26 şi 27 iunie, urmate de ocuparea cu forta la 28 iunie 1940 a Basarabiei, Nordului Bucovinei şi Tinutului Hertei, împotriva voinţei populaţiei din aceste stravechi teritorii româneşti, acţiune care a reprezentat o încãlcare brutala a suveranitãţii, independentei şi integritãţii teritoriale a României.

Pactul Ribbentrop-Molotov a fost şi este repudiat de cancelariile multor state. La 24 decembrie 1989, Congresul Deputaţilor Poporului din U.R.S.S. a condamnat „semnarea Protocolului adiţional al Tratatului din 1939… şi a altor înţelegeri secrete cu Germania” şi a recunoscut ca acestea „sunt, din punct de vedere juridic, lipsite de temei şi valabilitate, din momentul semnãrii lor”, venind „în contradictie cu suveranitatea şi independenta unor state terţe”.

Împărtășim aprecierea din Hotãrârea Congresului Deputaţilor din U.R.S.S., potrivit cãreia protocoalele sovieto-germane „au fost folosite de Stalin şi anturajul sau pentru a da ultimatumuri şi a exercita presiuni, prin recurgerea la forta asupra altor state, încălcând obligaţiile juridice asumate fata de acestea”.

Privite retrospectiv, aceste acte constituie o pregnanta manifestare a politicii imperiale de anexiuni, a dictatului şi agresiunii fatise, expresia cea mai grava a încãlcãrii moralei internaţionale şi a dreptului internaţional, cea mai condamnabila conduita în relaţiile internaţionale.

Noile relaţii şi evolutiile pozitive ce au loc în Europa şi în lume creazã premise favorabile pentru identificarea modalitãţilor vizând înlãturarea pe cale paşnicã a consecinţelor nefaste ale actelor nedrepte ce au la baza protocoalele secrete ale Pactului Ribbentrop-Molotov, în consens cu principiile statuate în Actul final al Conferintei pentru securitate şi cooperare în Europa şi în Carta de la Paris pentru o noua Europa, cu normele moralei şi dreptului internaţional.

Parlamentul României afirma hotãrât poziţia sa de a aborda cu deplina responsabilitate aceasta problema. În acest sens, solicita Preşedintelui tarii, Guvernului României, tuturor forţelor politice din ţara noastrã sa acţioneze în spiritul acestei declaraţii, în vederea implinirii nazuintelor legitime ale populaţiei din teritoriile româneşti, anexate cu forta în urma înţelegerilor secrete stabilite prin Pactul Ribbentrop-Molotov.

Parlamentul României îşi exprima convingerea ca deplina afirmare a aspiratiilor legitime ale romanilor – astfel cum istoria, justiţia şi morala le consacra de drept – trebuie sa reprezinte o misiune nobila şi inaltatoare pentru toate forţele responsabile ale tarii, indiferent de opţiunea lor politica.

Aceasta declaraţie a fost adoptatã de Parlamentul României în şedinţa din 24 iunie 1991, cu unanimitate de voturi.

PREŞEDINTELE SENATULUI: academician ALEXANDRU BÎRLĂDEANU,

PREŞEDINTELE ADUNĂRII DEPUTAŢILOR: MARŢIAN DAN.

(MONITORUL OFICIAL nr. 136 din 27 iunie 1991)

Victor Dogaru

 

Actualitate

Alegerile europarlamentare din 9 iunie, din România, sunt comasate cu cele locale, iar asta ar putea aduce o mare surpriză în privința prezenței la vot

Publicat

pe

De

Rezultatele unui Eurobarometru al Parlamentului European arată faptul că 74% dintre români s-ar duce la vot. De asemenea, a scăzut drastic numărul celor care consideră apartenența la Uniunea Europeană ca fiind un lucru rău pentru România.

Întrebaţi dacă ar vota la alegerile europene în condiţiile în care scrutinul ar avea loc săptămâna viitoare, 74% dintre români au spus că probabil ar vota (faţă de 71% la nivelul UE). La polul opus, 6% susţin că probabil nu ar vota (faţă de 14% în UE), iar proporţia lor a scăzut cu 14 puncte procentuale faţă de Eurobarometrul din februarie/martie 2019, deci de dinainte de precedentele alegeri europene.

Această creştere a intenţiei de vot este mai mică numai decât cea din Cehia, care a crescut cu 28 de puncte procentuale între 2019 şi 2024, de la 30% la 58%. Totuşi, pe primele locuri în ceea ce priveşte nivelul intenţiei de vot se află Danemarca (87%), Olanda (86%) şi respectiv Suedia (81%).

La nivelul general al UE, creşterea medie a intenţiei de vot este de zece puncte procentuale faţă de ultimul barometru de dinainte de precedentul scrutin. În ceea ce priveşte interesul faţă de alegerile din UE, în România acesta este similar cu media din blocul comunitar, fiind evaluat de ultimul Eurobarometru la 60%, în creştere cu 11 puncte procentuale faţă de toamna anului trecut.

Românii continuă să aibă o imagine total pozitivă despre Parlamentul European în proporţie de 46%, la fel ca în toamna anului trecut, deşi procentul celor care au o imagine total negativă a crescut cu 7 puncte procentuale, până la 19%. La nivelul UE, percepţia total pozitivă este în medie de 41%, iar cea total negativă de 18%.

Cincizeci şi trei la sută dintre români şi-ar dori ca Parlamentul European să joace un rol mai important pe viitor (56% în UE), iar 37% ar vrea ca, dimpotrivă, instituţia să joace un rol mai puţin important (faţă de 28% în UE).

În total, 20% dintre români ştiu exact când vor avea loc alegerile europene în ţara lor, peste media UE de 14%, în timp ce 12% ştiu doar luna şi anul, faţă de media UE de 15%. Procentul celor care cunosc doar anul în care vor avea loc alegerile pentru PE este 48 în România şi 38 în UE.

Cincizeci şi patru la sută dintre români spun că pentru ei personal este important să voteze în alegerile europene (53% în UE), 40% spun că votul are pentru ei o importanţă medie (36% media UE), în timp ce 5% afirmă că scrutinul are o importanţă scăzută pentru ei (10% în UE).

Mai important pentru români este votul în alegerile naţionale, despre care 63% spun că are importanţă ridicată (69% în UE), 33% că are importanţă medie (25% în UE), iar 3% că are importanţă scăzută (5% în UE).

Românii consideră că principalele teme care ar trebui să fie discutate în campania electorală pentru alegerile UE sunt sprijinul pentru economie şi pentru crearea de noi locuri de muncă (42%), sănătatea publică (37%), respectiv lupta împotriva sărăciei şi excluziunii sociale (33%), teme care sunt pe primele trei locuri şi în topul priorităţilor la nivelul UE-27, dar în ordine inversă.

Întrebaţi ce valori ar trebui să apere cu prioritate Parlamentul European în următorii cinci ani, românii au plasat pe primele locuri democraţia (39%), respectarea identităţilor naţionale, a culturii şi tradiţiilor în statele membre (26%), respectiv solidaritatea între statele membre ale UE şi între regiunile sale (24%).

O proporţie de 68% dintre români consideră că votul la alegerile europene este şi mai important în contextul european actual, faţă de 81% la nivelul întregii UE.

La nivelul comportamentului de vot nu există o diferenţă între români şi alţi europeni, 58% dintre ei afirmând că votează mereu, indiferent că este vorba de alegeri locale, naţionale sau europene. 32% dintre ei au spus că votează deseori (identic cu media UE), iar 5% că nu votează niciodată (faţă de 9% în UE).

Întrebaţi cum a evoluat nivelul lor de trai în ultimii cinci ani, 46% dintre români au spus că a scăzut (45% în UE), 46% că nu s-a schimbat (49% media UE) şi 7% că a crescut (doar 6% în UE). În acelaşi timp, 51% dintre români spus că au avut ocazional probleme cu plata facturilor la sfârşitul lunii (faţă de 29% media UE), iar 8% că au probleme în cea mai mare parte a timpului din acest motiv (faţă de 7% în UE).

Nu mai puţin de 45% dintre români cred că lucrurile se îndreaptă în direcţia corectă în UE, mult peste media europeană (32%), în timp ce 41% susţin că lucrurile se îndreaptă într-o direcţie greşită, în condiţiile în care media UE este de 49%.

Pe de altă parte, numai 34% dintre români (în creştere cu cinci puncte procentuale faţă de septembrie/octombrie 2023) au răspuns afirmativ la întrebarea dacă „În prezent, consideraţi că, în general, lucrurile se îndreaptă în direcţia corectă în ţara dvs?”, faţă de o medie europeană de 27%, în timp ce 57% au răspuns că lucrurile se îndreaptă într-o direcţie greşită, în contextul în care media UE e de 60%.

În acelaşi timp, 63% dintre români au spus că viaţa lor personală se îndreaptă într-o direcţie corectă (69% la nivelul UE), cu 12 puncte procentuale în creştere faţă de precedentul eurobarometru, iar 27% au oferit un răspuns contrar (19% media UE), în scădere cu 9 puncte procentuale. Cetăţenii români cei mai mulţumiţi de direcţia în care se îndreaptă viaţa lor personală sunt cei din grupele de vârstă 25-39 de ani (73%) şi 40-54 de ani (66%).

Majoritatea românilor (59%) se declară total nemulţumiţi de modul în care funcţionează democraţia în ţara lor, faţă de 42% media UE, iar 39% susţin că sunt total mulţumiţi (56% media UE). În ceea ce priveşte modul în care funcţionează democraţia în UE, 50% dintre români se declară total mulţumiţi (în scădere cu 6 pp faţă de septembrie/octombrie 2023), şi 45% total nemulţumiţi (în creştere cu 7 pp), faţă de 52% şi respectiv 42% media UE.

În acelaşi timp, majoritatea românilor au ales varianta „total în dezacord” când li s-a cerut să comenteze afirmaţiile „vocea mea contează în UE” (56% în România, faţă de 48% media UE), respectiv „vocea mea contează în ţara mea” (52% în România, faţă de 37% media UE). Pe de altă parte, 53% dintre români cred că vocea ţării lor contează în UE (faţă de 67% media UE), în timp ce 42% au o opinie contrară (29% media UE).

Românii sunt mai optimişti decât media UE că nivelul lor de trai va creşte în următorii cinci ani (17% faţă de 15%), respectiv mai puţin pesimişti că nivelul lor de trai va scădea în această perioadă (30% faţă de 32%). Procentul celor care cred că nivelul de trai le va rămâne neschimbat în următorii cinci ani este aproape similar în România şi în UE (48% şi respectiv 49%).

De asemenea, românii sunt mai optimişti decât alţi europeni în privinţa creşterii nivelului lor de trai în următorul an, 23% afirmând că le va fi mai bine, 43% la fel şi 31% mai rău, faţă de 14%, 51% şi respectiv 32% media UE. Totuşi, acest optimism privind nivelul de trai pe termen scurt este cel mai ridicat în grupele de vârstă 15-24 de ani (44%) şi respectiv 25-39 de ani (30%) şi scade progresiv odată cu vârsta.

Românii sunt mai optimişti decât media UE că situaţia economiei ţării lor va fi mai bună peste un an (21% faţă de 14% în UE), dar se situează la acelaşi nivel în ceea ce priveşte încrederea în viitorul UE. Şaizeci şi unu la sută dintre români sunt total optimişti în ceea ce priveşte viitorul UE, iar 35% sunt total pesimişti.

Cu toate acestea, proporţia românilor care urmăresc ce se întâmplă în politica UE este de doar 52% (faţă de 60% media UE), dar este în creştere cu două puncte procentuale faţă de precedentul Eurobarometru din toamna anului trecut. Categoriile de vârstă cele mai interesate de politica UE sunt 25-39 de ani (55%) şi respectiv peste 55 de ani (52%).

În privinţa impactului acţiunilor UE asupra vieţii lor de zi cu zi, 13% dintre români au spus că este foarte mare (20% în UE), 52% au estimat că există într-o oarecare măsură (53% în UE), 26% au spus că nu este prea mare (20% în UE), iar 7% au spus că acesta nu există (faţă de 6% în UE).

O proporţie de 50% dintre români afirmă că imaginea pe care o au despre UE este total pozitivă (47% media UE), 33% spun că imaginea pe care o au este neutră (36% în UE), în timp ce 16% au o imagine total negativă despre UE (17% în UE).

Cu toate acestea, doar 45% dintre români cred că apartenenţa ţării lor la UE este un lucru bun, în scădere cu şase puncte procentuale faţă de toamna anului trecut, iar 20% cred că este un lucru rău, proporţii substanţial diferite faţă de media UE, unde 60% dintre europeni împărtăşesc opiniile favorabile şi 12% pe cele negative.

Pe de altă parte, 59% dintre români spun că pentru ei este importantă apartenenţa ţării la UE, faţă de 65% la nivelul UE, 29% sunt neutri (22% în UE), iar 11% spun că nu este importantă apartenenţa ţării la UE (12% în UE).

Şi mai mare este proporţia românilor care cred că ţara lor a beneficiat de pe urma aderării la UE, 65% (în scădere cu 4 pp faţă de precedentul Eurobarometru), deşi mai mică decât media UE (71%), iar 30% dintre români spun că ţara lor nu a beneficiat de aderare (faţă de 23% media UE).

Întrebaţi cât sunt de mulţumiţi de modul în care UE a răspuns la o serie de crize, românii s-au declarat total mulţumiţi în proporţie de 46% de răspunsul la schimbările climatice, 39% (situaţia economică şi financiară), 39% (invazia Rusiei asupra Ucrainei), 39% (migraţie) şi 36% (Brexit). Răspunsurile în situaţiile de criză ale UE de care românii sunt total nemulţumiţi au vizat pandemia de COVID-19 (60%), situaţia economică şi financiară (58%), invazia Rusiei în Ucraina şi migraţia (câte 56%).

În prezent, 35% dintre români cred că rolul UE în lume a devenit mai important în ultimii ani (40% media UE), în timp 35% spun că a rămas la fel (identic în UE) şi 27% spun că este mai puţin important (22% în UE).

În ceea ce priveşte domeniile de interes pentru consolidarea poziţiei sale în lume, la nivelul UE pe primele poziţii se află apărarea şi securitatea (37%), independenţa energetică, resurse şi infrastructuri (30%) şi respectiv securitatea alimentară şi agricultura (30%). Românii consideră că principalele domenii de interes pentru consolidarea poziţiei UE în lume trebuie să fie apărarea şi securitatea (33%), securitatea alimentară şi agricultura (31%), respectiv competitivitatea, economia şi industria (29%).

Românii diferă faţă de ceilalţi cetăţeni din UE şi în ceea ce priveşte opiniile pe care le au despre patru state importante din afara UE. Astfel, 45% dintre români au o părere total pozitivă faţă de China (faţă de doar 24% la nivelul UE), 18% faţă de Rusia (12% media UE) şi 61% faţă de SUA (48% în UE). Diferenţa de percepţie favorabilă este cea mai mare în cazul Turciei, faţă de care 55% dintre români au o părere total pozitivă, comparativ cu 26% în UE.

Sondajul Eurobarometru a fost efectuat în perioada 7 februarie – 7 martie 2024, prin interviuri faţă în faţă, pe un eşantion de 26.411 persoane la nivelul UE şi 1.046 în România, în rândul populaţiei de peste 15 ani.

Citeste in continuare

Actualitate

Teheranul a desfăşurat rachete balistice cu rază medie de acţiune Emad şi Kheibar Shekan în atac

Publicat

pe

De

Racheta Emad transportă o sarcină utilă de 750 kg la o distanţă de 1700 km cu o precizie de 10 m. A derivat din racheta Shahab-3, dar designul este puţin modificat pentru a permite şi o detonare a focosului deasupra unei ţinte, ceea ce o face potrivită şi pentru folosirea de arme de distrugere în masă (chimice, biologice, nucleare), sau chiar pentru un atac cu impulsuri electromagnetice nucleare.

Iranul a dezvoltat o serie de variante ale rachetei originale Shahab-3. Acestea au fost menţionate de diverse surse de informaţii şi mass-media ca Shahab-3A, Shahab-3B, Shahab-3D, Shahab-3M, Qadr-1 şi Emad. Shahab-3 a fost, de asemenea, folosit ca bază pentru un program spaţial iranian, iar aceste rachete au fost numite Kavoshgar-1, IRIS şi Safir.

Kheibar Shekan sau Kheibarshekan este o rachetă balistică iraniană cu combustibil solid cu rază medie de acţiune operată de Forţa Aerospaţială a Corpului Gardienilor Revoluţiei Islamice. Aceasta face parte din a treia generaţie de rachete IRGC şi a fost prezentată în 2022 în cadrul unei ceremonii la care au participat comandanţii militari iranieni cu ocazia celei de-a 43-a aniversări a Revoluţiei iraniene. Racheta are combustibil solid şi în faza de aterizare are manevrabilitate pentru a trece prin scutul antirachetă şi are capacitatea de a lovi ţinte pe o rază de 1.450 km.

Racheta Kheibar Shekan are o lungime de 11,4 metri, un diametru de 76 centimetri şi cântăreşte 6,3 tone cu o încărcătură explozivă de 550 de kilograme. Corpul rachetei Kheibar Shekan este fabricat din material compozit, la fel ca racheta Raad-500 şi prinde o viteză la impact apropiată de cea a rachetelor hipersonice, de cinci ori mai mare decât viteza sunetului.

Duminică dimineaţă, Iranul a lansat în jur de 350 de rachete şi drone spre Israel, ca răspuns la atacul Israelului asupra consulatului iranian din Siria, de pe 1 aprilie, care a rezultat în moartea a mai multor oficiali de rang înalt ai Gărzii Revoluţiei Islamice Iraniene.

Este vorba de peste 170 de drone Shahed şi 40 de rachete de croazieră Paveh care nici nu au ajuns în spaţiul aerian al Israelului, fiind doborâte de aeronave şi sisteme antiaeriene de pe nave. Acestea au avut rolul să acopere şi să ţină ocupată Armata Israelului pentru atacul cel mai important al Iranului, format din peste 120 de rachete balistice Emad şi Kheibar Shekan. Totodată, în presa iraniană au apărut imagini cu explozii ale unor obiecte aeriene, ceea ce înseamnă că au fost cazuri în care rachetele sau dronele nu au funcţionat şi s-au prăbuşit la puţin timp de la lansare.

Israelul susţine că armata israeliană şi aliaţii săi – SUA, Franţa, Germania, Marea Britanie şi Iordania – au interceptat 99% dintre rachete şi drone, însă unele rachete balistice au trecut de apărarea israeliană şi au lovit două baze aeriene din sudul Israelului.

Baza aeriană Nevatim, din Negev, a fost lovită de 5 rachete balistice, avariind pista principală, un avion de transport C-130 şi mai multe spaţii de depozitare. Baza aeriană Ramon, aflată tot în Negev, a fost lovită de 4 rachete balistice, provocând pagube nespecificate.

Israelul pregăteşte contraatacul

Tensiune maximă în Orientul Mijlociu, în condiţiile în care Israelul pregăteşte variantele de răspuns la atacul Iranului de duminică dimineaţă, astăzi fiind convocat pentru a treia oară Cabinetul de Război. Şeful Statului Major al Apărării, generalul Herzi Halevi, a declarat că Israelul va răspunde decisiv, dar nu a oferit detalii.

Statele Unite consideră că răspunsul Israelului va fi probabil limitat şi s-ar putea concentra pe lovirea unor ţinte cheie din afara Iranului. Se fac eforturi diplomatice uriaşe pentru calmarea situaţiei. Iranul a avertizat SUA că va răspunde „rapid şi decisiv” la orice atac al Israelului. Iranul a avertizat Iordania, Marea Britanie, Franţa şi Germania să nu mai susţină Israelul. Mariano Grossi, directorul AIEA, a avertizat Israelul să nu atace facilităţile nucleare ale Iranului. (F. Jipa).

Citeste in continuare

Actualitate

De ce sunt avantajoase serviciile de inchirieri masini

Publicat

pe

Autoturismele reprezintă bunuri indispensabile ce facilitează desfășurarea activităților zilnice și permit deplasări rapide dintr-un punct în altul. Ele sunt esențiale pentru a ajunge la locul de muncă, pentru călătoriile de vacanță și pentru diverse alte scopuri. Cu toate acestea, în situația în care mașina personală se defectează sau necesită reparații, locuitorii din capitală pot întotdeauna să apeleze la serviciile de închirieri auto din București pentru a-și menține mobilitatea. Cu o gamă largă de opțiuni disponibile, companiile de închirieri auto din București oferă clienților posibilitatea de a alege mașini în funcție de necesități și preferințe. De la mașini mici și economice, ideale pentru deplasările urbane, până la SUV-uri confortabile și limuzine elegante, oferta este variată și acoperă diversele nevoi ale clienților. Flexibilitatea serviciilor permite clienților să închirieze mașini pentru perioade scurte sau lungi, în funcție de necesitățile individuale. În plus, companiile de inchirieri auto Bucuresti ofera servicii suplimentare , cum ar fi asigurările complete și asistența rutieră, pentru a asigura o experiență lipsită de griji pentru clienți. De la rezervări online rapide și ușor de făcut până la livrarea mașinii la domiciliu sau la aeroport, serviciile de închirieri auto din București sunt concepute pentru a oferi conveniență și confort maxim clienților lor. Astfel, în situații neașteptate sau în perioade în care mașina personală nu este disponibilă, închirierea unei mașini reprezintă o soluție practică și eficientă pentru a rămâne mobil și pentru a continua să te bucuri de independența oferită de un autoturism. Daca ai nevoie de o oferta personalizata iata care sunt avantajele de care te vei bucura daca ii alegi ca parteneri pe cei de la Inchirieriauto-bucuresti.com

Costuri cat se poate de avantajoase

Indiferent dacă ești în căutarea unei mașini din clasa mică sau a uneia din clasa medie, închirierea pe o perioadă mai lungă de timp poate aduce avantaje financiare semnificative. Cu toate că tarifele de închiriere auto pot varia în funcție de diferiți factori, cum ar fi modelul mașinii, perioada închirierii și compania de închirieri auto aleasă, în general, închirierea pe termen lung poate fi mai rentabilă decât opțiunile pe termen scurt. Mulți furnizori de închirieri auto oferă tarife preferențiale pentru clienții care doresc să închirieze mașini pe o perioadă mai lungă, ceea ce poate reduce semnificativ costurile totale. În plus, închirierea pe termen lung poate aduce și alte beneficii, precum flexibilitatea în utilizare și accesul la o gamă mai largă de opțiuni de vehicule. Astfel, dacă ești în căutarea unei soluții de transport pe termen lung, închirierea unei mașini poate fi o opțiune economică și practică, oferindu-ți libertatea de mișcare fără a te angaja într-un angajament pe termen lung sau a investi într-un vehicul propriu.

Ai diverse optiuni de inchiriere

Când vine vorba de rent a car Bucuresti, ai o gamă largă de opțiuni disponibile, fie că îți dorești un model compact din clasa mică, un model premium sau chiar unul din gama de lux, în funcție de preferințele și bugetul personal. O mașină din clasa mică poate fi o alegere practică pentru deplasările urbane, oferindu-ți eficiență în consumul de combustibil și ușurință în manevrare în traficul aglomerat al orașului. Pe de altă parte, dacă îți dorești un nivel mai ridicat de confort și tehnologie, poți opta pentru un model premium, care vine echipat cu caracteristici și dotări superioare, precum sisteme avansate de asistență pentru șofer și materiale de înaltă calitate în interior. Pentru cei care doresc să se răsfețe cu luxul și rafinamentul absolut, mașinile din gama de lux sunt alegerea perfectă. Acestea oferă performanțe excepționale, design elegant și cele mai noi tehnologii disponibile pe piață, creând o experiență de conducere memorabilă și plină de satisfacții. Indiferent de opțiunea aleasă, companiile de închirieri auto sunt pregătite să satisfacă nevoile și preferințele fiecărui client, oferind o gamă variată de modele și servicii pentru a asigura o experiență de conducere de neuitat. Astfel, închirierea unei mașini devine nu doar o modalitate practică de a te deplasa, ci și o oportunitate de a experimenta confortul, luxul și rafinamentul oferite de diversele clase de vehicule disponibile pe piață.

Servicii de inchirieri masini avantajoase in aeroportul Otopeni

Turistii straini care viziteaza Romania au acum la dispozitie optiuni avantajoase de inchirieri auto Otopeni, care le ofera flexibilitate si comoditate in timpul sederii lor. Aceasta facilitate este deosebit de utila pentru cei care doresc sa exploreze tara pe cont propriu, sa viziteze locatii mai putin cunoscute sau sa calatoreasca in afara oraselor mari, unde mijloacele de transport in comun pot fi limitate. Unul dintre avantajele majore ale acestor servicii este posibilitatea de a livra masinile direct in parcarea aeroportului, facilitand astfel accesul rapid si eficient la vehiculul inchiriat imediat dupa sosirea in tara. Acest lucru elimina necesitatea de a cauta alternative de transport sau de a face fata complicatiilor legate de transportul bagajelor pana la o locatie de inchiriere auto situata in afara aeroportului. De asemenea, serviciile de inchirieri auto Otopeni sunt disponibile intr-o gama variata de optiuni, inclusiv masini compacte pentru cupluri sau calatorii solo, SUV-uri pentru familii sau grupuri mai mari si chiar vehicule de lux pentru cei care doresc o experienta mai exclusivista. Prin urmare, turistii straini au acum posibilitatea de a alege vehiculul care se potriveste cel mai bine nevoilor lor, indiferent de buget sau preferinte. Cu aceste optiuni de inchirieri auto convenabile si accesibile la dispozitie, turistii straini pot explora Romania cu mai multa libertate si confort, facand din calatoria lor o experienta memorabila si fara griji.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

ARTEHNIS

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România.
Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național?
Garantăm confidențialitatea!

Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503
Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com
Departament Investigații - Secția Anticorupție

TOP KINETO MEDICAL Ploiesti

Știri calde

Exclusiv51 de minute ago

EVADARILE DIN PENITENCIARELE ROMANESTI, INSTITUTII IN SUBORDINEA MINISTERULUI JUSTITIEI, O AMENINTARE LA ADRESA SIGURANTEI NATIONALE !?

Ultimii doi ani au scos la lumina slabiciunile Directiei Siguranta Detinerii si Regim Penitenciar, din cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor,...

Exclusiv2 ore ago

Solicitare de a-i înceta calitatea de „desemnat” a ofițerului de nota 4,09/Cms. șef  Mititelu Daniel este împuternicit de fostul împuternicit inspector șef Terciu Ciprian – Ioan succesiv, timp de 12 luni pe această funcție

Realizam ca nu numai la IPJ Prahova se intampla lucruri „absconse”! (aici) Dacă nu am fi avut observator la concursul...

Exclusiv2 ore ago

Pensionarii militari, foste cadre militare, au sanse in perioada asta, sa dezghete, insa doar pentru ei, actualizarea „soldei de grad”/Pensionarii militari, fosti politisti, spera sa li se aplice si lor/Nicio sansa

Pensionarii militari, foste cadre militare, au sanse in perioada asta, sa dezghete, insa doar pentru ei, actualizarea „soldei de grad”,...

Exclusivo zi ago

Un distins cetățean european cu drepturi și libertăți a tăiat anvelopa unei mașini de poliție.

Un distins cetățean european cu drepturi și libertăți, în timp ce se plimba pe străzile din orașul Lupeni, județul Hunedoara...

Exclusivo zi ago

Ordinul ministrului bate fisa cadru de la DOP

Sunt IPJ-uri care au inteles ca ordinul MAI 62/2018 trebuie pus in executare, inclusiv pentru sefii de post, indiferent de...

Exclusiv2 zile ago

WHITE TOWER (XXXI – a)/Sub protectia politistilor corupti, gruparea de criminalitate economico-financiar organizata (din dosarul WHITE TOWER) a pus „laba” si pe Termo Ploiesti!/Cum au picat pe interceptări și cine plimba stick-ul cu caietul de sarcini cu preturi gata aranjate …?

De aproape un an, scandalul WHITE TOWER tine prima pagină a ziarelor locale și naționale, dar autoritățile par a închide...

Exclusiv2 zile ago

„Dorel” de la Dolj/DGF cloceste si livreaza inselaciunea

Nici  IPJ Dolj nu a auzit de expresia ” salariul de functie in plata”! DGF cloceste si livreaza inselaciunea iar...

Exclusiv3 zile ago

WHITE TOWER (XXXI)/Modalitatea cum pseudo-ziarisul narcoman, santajist si spagar, Catalin Stavri, locotenenul procurorului „Portocala” a incercat sa il pacaleasca pe procurorul de caz, dupa ce primise MITA mai multe apartamente, prin sotia si mama sa

Scandalul WHITE TOWER este departe de a se termina prea curând. Procurorii fac audieri pe bandă rulantă, iar surse judiciare...

Exclusiv3 zile ago

Avem și noi Mafie?/Fostul politist Frangulea Alexandru – alias „Capitan la 15 ani” a protejat afacerile murdare ale sefilor SRI Prahova

Realitatea este insa ca in nici o tara din lume lupta impotriva infractorilor nu se poate duce cu politisti si...

Exclusiv3 zile ago

Garda de Mediu Prahova si IPJ Prahova nu sunt interesate de sănătatea populației!?/Este o problema de siguranta nationala, de SRI!

In parcarea de la Kaufland Comarnic stationeaza autoturisme cu deseuri periculoase în ele, mai exact cu deseuri medicale? Ce rețele...

Exclusiv3 zile ago

Administrația Națională a Penitenciarelor contabilizează, controlează, sancționează și pe alocuri delirează !

ANP are  un  director al Direcției de Siguranță și Regim Penitenciar capabil să gestioneze situațiile de criză? https://youtu.be/MuYmQpRkw6Q?t=3 Din câte...

Exclusiv3 zile ago

Conform DGF, excelenta a crescut in ianuarie 2024 prin magie, fara sa fie implicat programul de salarizare MAISAL. Asta probabil ca au auzit ei prin targ ca niste fosti sefi BCCO ii ameninta cu plangeri penale pentru modificarea ilegala a programului informatic

Daca nu poti sa-i convingi, zapaceste-i! Un fost sef de financiar mi-a explicat magistral, in cateva cuvinte, tehnica lui Grecu,...

Exclusiv3 zile ago

„Șefii din poliție au imunitate/Îi sfătuim pe agenții de siguranță să refuze să mai semneze procesele-verbale de instruire! Și așa spun procurorii și judecătorii că n-au nicio valoare juridică”

Un procuror și un judecător au „legiferat” falsul intelectual la Poliția Roman! S-a creat un precedent extrem de grav, dezvaluie...

Exclusiv3 zile ago

USR-iștii și toți confrații lor au pentru polițiști și militari o ”vitrină” goală, din care străbate un miros urât de medicamente netestate suficient și înghițite odinioară

USR-iștii au fost cei mai nerăbdători să se arunce în cursa euro-parlamentarelor, de departe un soi de pizdulicea măcelarului (pentru...

Exclusiv5 zile ago

Breaking News/Dupa ce a fost bătut cu simț de răspundere, coruptul putinist „Capitan la 15 ani”,  a stabilit un nou record mondial la…fuga

Politist corupt pensionar, fost sef al SERVICIULUI ARME, EXPLOZIVI ŞI SUBSTANŢE PERICULOASE si fost sef al Serviciul Județean Anticorupție Prahova a...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Top Articole Incisiv

error: Articolele nu se pot copia!