Connect with us

Actualitate

Sistemul românesc de învăţământ e supus mereu unei noi „reforme”

Publicat

pe

Din decembrie 1989 şi până astăzi, România a avut peste 20 de miniştri ai Educaţiei. Legea educaţiei a fost schimbată de peste 60 de ori.

Luând în discuţie, în 1930, proiectul de reformă a educaţiei propus de chimistul Neculai Costăchescu, ministrul Instrucţiunii Publice în guvernului Maniu de la acea dată, Grigore T. Popa scria: „Predecesorul său deasemeni a manifestat în repetate rânduri dorinţi reformatoare şi antepredecesorul său, deşi scurtă vreme aşezat pe scaunul ministerial, a anunţat la fel un mare program de reformă a Învăţământului. Trei miniştri… şi trei reforme în trei guverne succesive!

Spiritul de reformă a Învăţământului se dovedeşte astfel a fi aproape o necesitate fiziologică pentru orice ministru de instrucţie. E un fel de reflex condiţionat prin decretul de numire. Singura deosebire între reformatori este punctul de aplicaţie: căci unul o începe cu şcoala primară (Dr. C. Angelescu), altul cu şcoala secundară (I. Petrovici), şi celălalt cu universitatea (N. Costăchescu)”.1

Gr. T. Popa scria despre învăţământul universitar şi, ca atare, punea accentul pe datoriile specifice profesorilor universitari care, constata el, nu prea îşi înţelegeau menirea şi se mulţumeau cu „declamaţia ştiinţifică”. Gr. T. Popa scria că, pentru a nu fi simpli „vânturători de ştiinţă, pitrocitori ai cunoştinţelor create de alţii, comercianţi de noţiuni împrumutate verbal sau prin lectură, intermediari verbomotori între cărţi şi fiinţe vii”, profesorii universitari trebuie să „facă operă creatoare”, să contribuie personal la „crearea noţiunilor” sau la dezvoltarea disciplinelor pe care le predau. Cea mai bună metodă de asimilare a cunoştinţelor e, considera el citându-⁠l pe antropologul Grafton Elliot-⁠Smith, cercetarea, „convieţuirea” intimă cu ştiinţa. Or, constata Gr. T. Popa, această monogamie ştiinţifică le era imposibilă unor profesori universitari care erau mai ales oameni politici sau oameni cu clienţi. Prinşi cu activitatea lor de parlamentari sau de „clubişti de partide”, profesorii universitari se desprind de activitatea ştiinţifică. Naveta între provincie şi Bucureşti transformă profesorii în nişte „cocoare ştiinţifice” a căror implicare în politică nu îmbunătăţeşte cu nimic politica dar sărăceşte şi compromite activitatea universitară. Fără a se mai putea ţine la curent cu literatura ştiinţifică din domeniul lor, sterili din punct de vedere al cercetării originale pentru că preocupaţi de mersul la o bere cu alegătorii sau cu alţi membri ai parlamentului, aceşti profesori devin „retori învechiţi”, dibaci manipulatori de cuvinte şi de oameni. Atotputernicia politică îi ajută pe aceşti veterani ai vorbelor goale să blocheze prin „şicane subterfuge” ascensiunea oricărui cercetător onest a cărui competenţă ar putea să scoată în evidenţă propria lor impostură academică. Impactul asupra studenţilor e la fel de dezastruos pentru că, la contactul cu asemenea somităţi cu ochii pungiţi de navetă şi chermeze politice, studenţii nu doar că nu învaţă nimic, dar ajung şi la concluzia că impostura e regula jocului la care se câştigă banii uşor. Din pricina unui sistem de învăţământ universitar saturat profesori politicieni sau patroni de reţele clientelare, întreg sistemul de educaţie din România avea de suferit, arăta Gr. T. Popa, care cerea reforme în sensul legării profesorilor de „glia” academică prin interzicerea activităţii politice sau a cabinetelor de practică privată în cazul profesorilor de Drept şi Medicină. Salariile din învăţământul universitar trebuiau mărite, cerea Gr. T. Popa, dar activitatea profesorilor trebuia judecată după criterii de performanţă intelectuală ridicată.

De aceea, orice reformă serioasă a învăţământului trebuia să aibă în vedere sporirea fondurilor de carte ale bibliotecilor universitare şi mai buna dotare a laboratoarelor de cercetare, rămase mult în urma celor ale unui stat „sălbatic”, scria ironic Gr. T. Popa, precum Uniunea Sovietică (50). Lipsiţi de „mijloace tehnice”, până şi cei mai talentaţi cercetători îşi ratează menirea. Din păcate, constata Gr. T. Popa, instituţiile care controlează viaţa culturală românească sunt dominate de ignoranţi cu titluri universitare/ pseu-
do-intelectuali şi de nenumăraţi „proşti inveteraţi, de aceia care nu-⁠s deştepţi decât la două instincte”. Aceste două categorii falsifică sensul culturii româneşti combătând prin apoftegme simpliste orice tendinţă de dezvoltare organică: „Aşa de pildă, ori de câte ori un fanatic mai neastâmpărat, ori vreun naiv fascinat de exemple streine, vrea să organizeze ceva temeinic, – la oricare cerere a lui i se închide gura cu exemple din secolii trecuţi: «Mai lucrează şi D-⁠ta cu ce ai, fă cum poţi; Claude Bernard a lucrat într’o pivniţă; de-⁠ai face şi D-⁠ta cât a făcut el». «Ei, nu se poate domnule, asta-⁠i lux; Pasteur n’avea decât un microscop (sic!) şi el a creat bacteriologia»” etc, etc…”.

Pentru a oferi exemple de oportunităţi pierdute din cauza acestor proşti inveteraţi şi a „protipendadei insuficienţei intelectuale” de la butoanele centrilor organizatori ai culturii române, Gr. T. Popa vorbeşte despre nişte secretari de stat care nu aprobaseră scutirea de taxe vamale a unor cărbuni de proiecţie pe motiv că „avem şi noi cărbuni la Petroşani” sau scutirea de taxe a alcoolului folosit în laboratoare, deoarece confundau „Istologia cu crâşma”. Cel mai strălucit exemplu îl oferă însă birocraţii de la Casa Şcoalelor care, după Primul război mondial, au refuzat achiziţionarea la preţ extrem de mic – rate de schimb era favorabilă atunci leului românesc, mai puternic decât inflaţionara marcă germană – de aparatură de laborator şi literatură ştiinţifică din Germania.

Gr. T. Popa îşi încheia broşura cu avertismentul că educaţia unui popor este atât de „însemnată, încât a proceda cu uşurinţă faţă de ea înseamnă a ruina poporul”. Afirmaţiile lui Gr. T. Popa referitoare la „cocoarele universitare” pot fi confirmate cu ajutorul articolului vitriolant intitulat „Universitatea din Iaşi grav bolnavă” scris de istoricul literar Giorge Pascu şi publicat în Revista Critică, fondată şi condusă de Pascu şi unde colabora şi Gr. T. Popa. Cercetând registrele Facultăţii de Litere din Iaşi, Pascu descoperea că nume mari ale lumii politice şi culturale interbelice trăgeau un chiul pe cinste de la îndatoririle lor universitare. Astfel, Mihai Ralea, Traian Bratu, I. M. Marinescu, Gh. I. Brătianu şi alţii, împărţiţi între politica din Bucureşti şi universitatea din Iaşi, lipseau de la cursuri „cu lunile şi cu anii”.2 Gr. T. Popa nota că holurile şi sălile Universităţii din Iaşi se umpleau de clientelă politică la fiecare descindere aulică a vreunui important profesor-⁠politician: „Lipsa de jenă şi pervertirea de judecată au mers aşa de departe, încât profesorii deputaţi când vin în Iaşi pentru cele două-⁠trei zile, chipuri să-⁠şi facă datoria faţă de universitate […] dau consultaţii politice în chiar laboratoarele universităţii. Sunt pline sălile universităţii de nevoiaşi de toate categoriile, cu petiţii în mână, cu traista în băţ veniţi de departe. Preoţi, învăţători, notari ameninţaţi cu darea afară, agenţi electorali cu pretenţii de răsplătire, clubişti în sfadă gata de tras iţe, populează sălile”. Pascu observa însă efectele acestei atmosfere asupra studenţilor, antrenaţi de profesorii lor în arta tăierii frunzei la câini: „Orele şi zilele neregulate de cursuri îi fac pe studenţi să-⁠şi piardă vremea ciasuri şi zile întregi pe culoarele Facultăţii, iar absenţele-⁠i deprind cu lenea. Absenţele profesorilor le dau studenţilor şi un trist exemplu de împlinirea datoriei”. Observând că mulţi profesori îşi luau liber de pe data de 12 decembrie până pe 20-⁠25 ianuarie, studenţii plecau şi ei acasă pe 12 decembrie şi se întorceau pe 15-⁠20 ianuarie, lipsind de la cursurile profesorilor care înţelegeau să îşi facă datoria conform regulamentului, de pe 8 ianuarie: „Cursurile superficiale şi reduse îi fac pe studenţi să capete o falsă idee despre ştiinţă şi munca intelectuală şi să iasă din Facultate slab pregătiţi şi fără interes pentru carte”.

Despre efectul pe care îl avea această atmosferă asupra studenţilor putem afla din volumul de „reportagii fanteziste” Sunt studentă! (1935) semnat de Marta D. Rădulescu. Marta Rădulescu era fiica universitarului clujean Dan Rădulescu, profesor de Chimie la Universitatea din Cluj. Dan Rădulescu publicase şi el în 1927 o broşură intitulată Degradarea universităţilor şi primejdia ei, în care ataca universităţile ajunse „depozite de farsori şi neisprăviţi, cloaca de scurgere a rataţilor politici, colţul de refugiu în opoziţie al ariviştilor diverselor partide”. Rădulescu se temea că „un proces ireversibil de huliganizare a întregii ţări, de la vlădică la opincă se accentuează pe zi ce trece sub ochii noştri“ şi avertiza împotriva ridicării unei generaţii crescute în „incultură şi oportunism gălăgios“ şi condusă de A. C. Cuza la „marea operă a spargerii geamurilor ovreilor şi a poetizării crimelor de drept comun”.3 Prieten cu Mihail Sadoveanu, ca şi Gr. T. Popa, Dan Rădulescu pare a fi fost un om de stânga democratică în anii ‘20 şi la începutul anilor ‘30. Conform cercetătorului Dragoş Sdrobiş, arestarea lui Dan Rădulescu în decembrie 1933, pe fondul conflictului dintre guvernul Liberal şi mişcarea legionară, nu indică simpatiile legionare ale lui Rădulescu, ci mai degrabă faptul că guvernul Liberal profita de măsurile antilegionare pentru a suprima şi adversari politici de alte nuanţe.4 Se pare că abia această arestare abuzivă împreună cu presiunile făcute de propriii lui copii, Marta şi Fluor Rădulescu, ambii legionari, l-⁠au radicalizat temporar pe Dan Rădulescu în sens legionar.5

În Sunt studentă! al Martei Rădulescu, protagonista e îndemnată să se facă profesoară pentru că, deşi nu sunt locuri în învăţământ, „cu situaţia lui tat-⁠tău” şi cu „ajutorul” unchiului inspector şcolar ar putea face „o carieră” de dascăl. La înscrierea la facultate, documentele care trebuie completate sunt atât de încâlcite, încât, pentru a naviga hăţişul birocratic, tânăra studentă are nevoie de sprijinul bibliotecarului Brodeală şi al vărului lui, secretar la Litere, Nemereală. Haosul de la înscriere nu e decât o pregustare a haosului din timpul anului: „Nimeni, nici studenţi, nici profesori, nu prea ştie care-⁠i rostul lui, ce are de făcut, ce să’nceapă şi ce să isprăvească. Programul e mobil, incoherent, ca un zăpor de sloiuri în vremea dezgheţului. Cursurile se’ncalecă şi coincid, se ciocnesc cap în cap; profesorii schimbă orele, lipsesc când se anunţă şi vin când nu-⁠i aştepţi. Lucrările, trăsnite cu leuca, nu le pricepe nimeni”. Decanul unei facultăţi îi „cârpeşte” unui student o palmă pentru că acesta nu ascultase un ordin. Profesorul de estetică Preda Neicu-⁠Bostan lipseşte de la cursuri pentru a merge în campanie electorală, iar când ţine cursul e mojic şi de o banalitate minuţioasă. Examenele se dau cu întrebări ajutătoare pentru studentele care sunt conectate. Posturile în învăţământ se obţin pe baza înscrierii în partidul Liberal. Iar decanul Fink e de o incompetenţă multilateral dezvoltată: „Anul acesta Fink are o mulţime de ocupaţii: e Decan, înlocuieşte la examene pe Neicu-⁠Bostan şi acum în urmă – deoarece la o agapă cam lungă Boissec a călcat rău şi şi-⁠a scrântit piciorul –, îl suplineşte şi pe el. Când te gândeşti la franţuzeasca lui Fink… A fost profesor de germană la liceu, a ajuns specialist de engleză la Universitate, examinează la franceză toţi anii universitari, ascultă la istoria literaturii şi estetică” (163). Fink vine la examene „duhnind” a băutură „ca un beci cu vinuri devastat de ruşi” (182) şi începe să-⁠i bată şi să-⁠i înjure pe studenţi: sala de curs devine brusc o „cârciumă în care a nebunit subit un beţiv”.

În aceste condiţii, studenţii sunt pradă „agenţilor provocatori comunişti” care răspândesc manifeste şi legionarilor care impresionează prin teatralitatea militarismului lor. Cartea se încheie cu un capitol descriind o întrunire de celulă comunistă. Mirată de faptul că două dintre colegele ei, Nastasia, legionară, şi Gertruda, comunistă, sunt prietene, protagonista primeşte răspunsul că: „– Extremele se ating. Cel puţin ca ţinte morale… când sunt sincere […] Fiecare din noi vrea dreptate în felul lui, dar aceeaşi dreptate. Ne deosebim numai ca mijloace. De ce ne-⁠am urî. Ori ei, ori noi, tot o facem”.

Ceea ce frapează la Marta Rădulescu e tonul frivol, hedonismul personajului şi al literaturii ei. Clasa a VII-⁠a A şi Sunt studentă! sunt cărţi de evocări ale anilor de şcoală în maniera lui Grigore Băjenaru.6 Marta Rădulescu nu are nimic „fundamentalist”, „tribalist”, „ortodoxist” sau „păşunist!” în aceste romane, scrise parcă de o fetiţă de familie bună care face literatură ca să-⁠şi proiecteze pe un ecran mai larg alintăturile care, nu mă îndoiesc, îi încântau familia lărgită. E, în esenţă, literatură de oracol, cu glumiţe şi piruete adolescentine. Proză de bileţel trimis în clasă, pe sub bancă, în care e ironizată (o)rotunditatea profesorului. Gama expresivă a Martei Rădulescu merge de la sentimentalisme de romanţă (de genul „vioara sufletului…” care cânta în surdină), la superficialităţi pretenţioase. Iată, de exemplu, cum se raportează la religie. Ducându-⁠se acasă la lectorul de engleză, McPherson, descoperă că acesta e şi pastor. Domnişoara Rădulescu e transfigurată la vederea pastorului care predica, cu mâinile împreunate şi ochii închişi, într-⁠o limbă necunoscută ei: „Cu toată lipsa de contact intelectual, atmosfera de emoţie religioasă a reuşit totuşi să mă prindă mai intens decât m-⁠a prins vreodată în bisericile noastre. Acum a început iar să predice cu un accent de convingere personală care mă fură deşi nu înţeleg”.

Contaminarea emoţională, în lipsa contactului intelectual, pare a fi fost motorul aderenţei la mişcări radicale a unei bune părţi din tineretul altminteri minor-⁠europenizat, sentimentaloid, preocupat de ceaiuri dansante, mici intrigi amoroase şi clăditul carierei în penumbra unchilor şi părinţilor. Mi se pare relevant că revista legionară a Martei Rădulescu se intitula Revista mea; un titlu de publicaţie demn de o fetiţă care se dă cu fundul de pământ. Fenomenul e observabil şi la fratele Martei, la Fluor D. Rădulescu, al cărui roman sub-⁠medelenizant, Descătuşare (Eul actor şi eul spectator). Cartea I: Sete (Editura Autorului, 1935), ne prezintă tribulaţiile unui tânăr ale cărui debuturi amoroase sunt complicate de atracţia pe care o simte faţă de o „ovreică” de stânga. Cartea, psihanalizabilă de la un capăt la altul, frapează doar prin convenţionalitatea expresiei şi banalitatea ideilor.

În esenţă, Marta şi Fluor Rădulescu erau reprezentativi pentru o generaţie care a aderat la diverse mişcări radicale din moft, în lipsa contactului intelectual dar contaminaţi de emoţie quasi-⁠religioasă. Proto-⁠hipioţii „copii ai soarelui” din Germania anilor ’20, combinând nudismul cu nazismul erau doar o faţetă a acestui fenomen. La noi, e remarcabil modul în care studenţimea legionară a încercat să politizeze plebeian şi să epureze analfabet universitatea românească în timpul guvernării legionare, după cum e documentat şi în volumul Pe marginea prăpastiei. 7

Distrugerea sistemului de educaţie prin politizare excesivă – de tip interbelic – sau prin ideologizarea agresivă la care e supus în ziua de azi, când profesorii de toate gradele sunt siliţi să devină capilare ale ideologiilor la modă (unele dintre ele mascate drept pedagogie), nu face decât să creeze generaţii de tineri incapabili să intre în contact intelectual cu lumea din jurul lor, cu realităţile trecutului sau ale prezentului. Această lipsă de contact intelectual duce la imposibilitatea de a contura identităţi reale. Singurele „identităţi” posibile sunt cele rezultate din contaminarea emoţională care scoate momentan individul din blazarea la care îl împinge vidul interior. Conştiinţe colate din clipuri publicitare, din bucăţi muzicale patinând alandala, ca şi „informaţiile” pe web, pe cortexul tinerilor. Relativismul contemporan pretinde că nimic nu e valoros în sine, că totul e un construct. Dar, chiar dacă ar fi aşa, acest lucru nu ar însemna decât că noi investim cu semnificaţie lumea din jurul nostru şi pe noi. Dar lipsa de contact intelectual cu lumea, bâjbâirea pe net sau prin viaţă ne lasă în imposibilitatea de a investi cu sens lumea din jurul nostru. Aşa apar generaţiile care se cer investite cu sens de altcineva, de alţii. Generaţii anonime nu ca zidarii medievali, ci doar ca pixelii ecranului de laptop. ( Mircea Platon)

 

Actualitate

Alegerile europarlamentare din 9 iunie, din România, sunt comasate cu cele locale, iar asta ar putea aduce o mare surpriză în privința prezenței la vot

Publicat

pe

De

Rezultatele unui Eurobarometru al Parlamentului European arată faptul că 74% dintre români s-ar duce la vot. De asemenea, a scăzut drastic numărul celor care consideră apartenența la Uniunea Europeană ca fiind un lucru rău pentru România.

Întrebaţi dacă ar vota la alegerile europene în condiţiile în care scrutinul ar avea loc săptămâna viitoare, 74% dintre români au spus că probabil ar vota (faţă de 71% la nivelul UE). La polul opus, 6% susţin că probabil nu ar vota (faţă de 14% în UE), iar proporţia lor a scăzut cu 14 puncte procentuale faţă de Eurobarometrul din februarie/martie 2019, deci de dinainte de precedentele alegeri europene.

Această creştere a intenţiei de vot este mai mică numai decât cea din Cehia, care a crescut cu 28 de puncte procentuale între 2019 şi 2024, de la 30% la 58%. Totuşi, pe primele locuri în ceea ce priveşte nivelul intenţiei de vot se află Danemarca (87%), Olanda (86%) şi respectiv Suedia (81%).

La nivelul general al UE, creşterea medie a intenţiei de vot este de zece puncte procentuale faţă de ultimul barometru de dinainte de precedentul scrutin. În ceea ce priveşte interesul faţă de alegerile din UE, în România acesta este similar cu media din blocul comunitar, fiind evaluat de ultimul Eurobarometru la 60%, în creştere cu 11 puncte procentuale faţă de toamna anului trecut.

Românii continuă să aibă o imagine total pozitivă despre Parlamentul European în proporţie de 46%, la fel ca în toamna anului trecut, deşi procentul celor care au o imagine total negativă a crescut cu 7 puncte procentuale, până la 19%. La nivelul UE, percepţia total pozitivă este în medie de 41%, iar cea total negativă de 18%.

Cincizeci şi trei la sută dintre români şi-ar dori ca Parlamentul European să joace un rol mai important pe viitor (56% în UE), iar 37% ar vrea ca, dimpotrivă, instituţia să joace un rol mai puţin important (faţă de 28% în UE).

În total, 20% dintre români ştiu exact când vor avea loc alegerile europene în ţara lor, peste media UE de 14%, în timp ce 12% ştiu doar luna şi anul, faţă de media UE de 15%. Procentul celor care cunosc doar anul în care vor avea loc alegerile pentru PE este 48 în România şi 38 în UE.

Cincizeci şi patru la sută dintre români spun că pentru ei personal este important să voteze în alegerile europene (53% în UE), 40% spun că votul are pentru ei o importanţă medie (36% media UE), în timp ce 5% afirmă că scrutinul are o importanţă scăzută pentru ei (10% în UE).

Mai important pentru români este votul în alegerile naţionale, despre care 63% spun că are importanţă ridicată (69% în UE), 33% că are importanţă medie (25% în UE), iar 3% că are importanţă scăzută (5% în UE).

Românii consideră că principalele teme care ar trebui să fie discutate în campania electorală pentru alegerile UE sunt sprijinul pentru economie şi pentru crearea de noi locuri de muncă (42%), sănătatea publică (37%), respectiv lupta împotriva sărăciei şi excluziunii sociale (33%), teme care sunt pe primele trei locuri şi în topul priorităţilor la nivelul UE-27, dar în ordine inversă.

Întrebaţi ce valori ar trebui să apere cu prioritate Parlamentul European în următorii cinci ani, românii au plasat pe primele locuri democraţia (39%), respectarea identităţilor naţionale, a culturii şi tradiţiilor în statele membre (26%), respectiv solidaritatea între statele membre ale UE şi între regiunile sale (24%).

O proporţie de 68% dintre români consideră că votul la alegerile europene este şi mai important în contextul european actual, faţă de 81% la nivelul întregii UE.

La nivelul comportamentului de vot nu există o diferenţă între români şi alţi europeni, 58% dintre ei afirmând că votează mereu, indiferent că este vorba de alegeri locale, naţionale sau europene. 32% dintre ei au spus că votează deseori (identic cu media UE), iar 5% că nu votează niciodată (faţă de 9% în UE).

Întrebaţi cum a evoluat nivelul lor de trai în ultimii cinci ani, 46% dintre români au spus că a scăzut (45% în UE), 46% că nu s-a schimbat (49% media UE) şi 7% că a crescut (doar 6% în UE). În acelaşi timp, 51% dintre români spus că au avut ocazional probleme cu plata facturilor la sfârşitul lunii (faţă de 29% media UE), iar 8% că au probleme în cea mai mare parte a timpului din acest motiv (faţă de 7% în UE).

Nu mai puţin de 45% dintre români cred că lucrurile se îndreaptă în direcţia corectă în UE, mult peste media europeană (32%), în timp ce 41% susţin că lucrurile se îndreaptă într-o direcţie greşită, în condiţiile în care media UE este de 49%.

Pe de altă parte, numai 34% dintre români (în creştere cu cinci puncte procentuale faţă de septembrie/octombrie 2023) au răspuns afirmativ la întrebarea dacă „În prezent, consideraţi că, în general, lucrurile se îndreaptă în direcţia corectă în ţara dvs?”, faţă de o medie europeană de 27%, în timp ce 57% au răspuns că lucrurile se îndreaptă într-o direcţie greşită, în contextul în care media UE e de 60%.

În acelaşi timp, 63% dintre români au spus că viaţa lor personală se îndreaptă într-o direcţie corectă (69% la nivelul UE), cu 12 puncte procentuale în creştere faţă de precedentul eurobarometru, iar 27% au oferit un răspuns contrar (19% media UE), în scădere cu 9 puncte procentuale. Cetăţenii români cei mai mulţumiţi de direcţia în care se îndreaptă viaţa lor personală sunt cei din grupele de vârstă 25-39 de ani (73%) şi 40-54 de ani (66%).

Majoritatea românilor (59%) se declară total nemulţumiţi de modul în care funcţionează democraţia în ţara lor, faţă de 42% media UE, iar 39% susţin că sunt total mulţumiţi (56% media UE). În ceea ce priveşte modul în care funcţionează democraţia în UE, 50% dintre români se declară total mulţumiţi (în scădere cu 6 pp faţă de septembrie/octombrie 2023), şi 45% total nemulţumiţi (în creştere cu 7 pp), faţă de 52% şi respectiv 42% media UE.

În acelaşi timp, majoritatea românilor au ales varianta „total în dezacord” când li s-a cerut să comenteze afirmaţiile „vocea mea contează în UE” (56% în România, faţă de 48% media UE), respectiv „vocea mea contează în ţara mea” (52% în România, faţă de 37% media UE). Pe de altă parte, 53% dintre români cred că vocea ţării lor contează în UE (faţă de 67% media UE), în timp ce 42% au o opinie contrară (29% media UE).

Românii sunt mai optimişti decât media UE că nivelul lor de trai va creşte în următorii cinci ani (17% faţă de 15%), respectiv mai puţin pesimişti că nivelul lor de trai va scădea în această perioadă (30% faţă de 32%). Procentul celor care cred că nivelul de trai le va rămâne neschimbat în următorii cinci ani este aproape similar în România şi în UE (48% şi respectiv 49%).

De asemenea, românii sunt mai optimişti decât alţi europeni în privinţa creşterii nivelului lor de trai în următorul an, 23% afirmând că le va fi mai bine, 43% la fel şi 31% mai rău, faţă de 14%, 51% şi respectiv 32% media UE. Totuşi, acest optimism privind nivelul de trai pe termen scurt este cel mai ridicat în grupele de vârstă 15-24 de ani (44%) şi respectiv 25-39 de ani (30%) şi scade progresiv odată cu vârsta.

Românii sunt mai optimişti decât media UE că situaţia economiei ţării lor va fi mai bună peste un an (21% faţă de 14% în UE), dar se situează la acelaşi nivel în ceea ce priveşte încrederea în viitorul UE. Şaizeci şi unu la sută dintre români sunt total optimişti în ceea ce priveşte viitorul UE, iar 35% sunt total pesimişti.

Cu toate acestea, proporţia românilor care urmăresc ce se întâmplă în politica UE este de doar 52% (faţă de 60% media UE), dar este în creştere cu două puncte procentuale faţă de precedentul Eurobarometru din toamna anului trecut. Categoriile de vârstă cele mai interesate de politica UE sunt 25-39 de ani (55%) şi respectiv peste 55 de ani (52%).

În privinţa impactului acţiunilor UE asupra vieţii lor de zi cu zi, 13% dintre români au spus că este foarte mare (20% în UE), 52% au estimat că există într-o oarecare măsură (53% în UE), 26% au spus că nu este prea mare (20% în UE), iar 7% au spus că acesta nu există (faţă de 6% în UE).

O proporţie de 50% dintre români afirmă că imaginea pe care o au despre UE este total pozitivă (47% media UE), 33% spun că imaginea pe care o au este neutră (36% în UE), în timp ce 16% au o imagine total negativă despre UE (17% în UE).

Cu toate acestea, doar 45% dintre români cred că apartenenţa ţării lor la UE este un lucru bun, în scădere cu şase puncte procentuale faţă de toamna anului trecut, iar 20% cred că este un lucru rău, proporţii substanţial diferite faţă de media UE, unde 60% dintre europeni împărtăşesc opiniile favorabile şi 12% pe cele negative.

Pe de altă parte, 59% dintre români spun că pentru ei este importantă apartenenţa ţării la UE, faţă de 65% la nivelul UE, 29% sunt neutri (22% în UE), iar 11% spun că nu este importantă apartenenţa ţării la UE (12% în UE).

Şi mai mare este proporţia românilor care cred că ţara lor a beneficiat de pe urma aderării la UE, 65% (în scădere cu 4 pp faţă de precedentul Eurobarometru), deşi mai mică decât media UE (71%), iar 30% dintre români spun că ţara lor nu a beneficiat de aderare (faţă de 23% media UE).

Întrebaţi cât sunt de mulţumiţi de modul în care UE a răspuns la o serie de crize, românii s-au declarat total mulţumiţi în proporţie de 46% de răspunsul la schimbările climatice, 39% (situaţia economică şi financiară), 39% (invazia Rusiei asupra Ucrainei), 39% (migraţie) şi 36% (Brexit). Răspunsurile în situaţiile de criză ale UE de care românii sunt total nemulţumiţi au vizat pandemia de COVID-19 (60%), situaţia economică şi financiară (58%), invazia Rusiei în Ucraina şi migraţia (câte 56%).

În prezent, 35% dintre români cred că rolul UE în lume a devenit mai important în ultimii ani (40% media UE), în timp 35% spun că a rămas la fel (identic în UE) şi 27% spun că este mai puţin important (22% în UE).

În ceea ce priveşte domeniile de interes pentru consolidarea poziţiei sale în lume, la nivelul UE pe primele poziţii se află apărarea şi securitatea (37%), independenţa energetică, resurse şi infrastructuri (30%) şi respectiv securitatea alimentară şi agricultura (30%). Românii consideră că principalele domenii de interes pentru consolidarea poziţiei UE în lume trebuie să fie apărarea şi securitatea (33%), securitatea alimentară şi agricultura (31%), respectiv competitivitatea, economia şi industria (29%).

Românii diferă faţă de ceilalţi cetăţeni din UE şi în ceea ce priveşte opiniile pe care le au despre patru state importante din afara UE. Astfel, 45% dintre români au o părere total pozitivă faţă de China (faţă de doar 24% la nivelul UE), 18% faţă de Rusia (12% media UE) şi 61% faţă de SUA (48% în UE). Diferenţa de percepţie favorabilă este cea mai mare în cazul Turciei, faţă de care 55% dintre români au o părere total pozitivă, comparativ cu 26% în UE.

Sondajul Eurobarometru a fost efectuat în perioada 7 februarie – 7 martie 2024, prin interviuri faţă în faţă, pe un eşantion de 26.411 persoane la nivelul UE şi 1.046 în România, în rândul populaţiei de peste 15 ani.

Citeste in continuare

Actualitate

Teheranul a desfăşurat rachete balistice cu rază medie de acţiune Emad şi Kheibar Shekan în atac

Publicat

pe

De

Racheta Emad transportă o sarcină utilă de 750 kg la o distanţă de 1700 km cu o precizie de 10 m. A derivat din racheta Shahab-3, dar designul este puţin modificat pentru a permite şi o detonare a focosului deasupra unei ţinte, ceea ce o face potrivită şi pentru folosirea de arme de distrugere în masă (chimice, biologice, nucleare), sau chiar pentru un atac cu impulsuri electromagnetice nucleare.

Iranul a dezvoltat o serie de variante ale rachetei originale Shahab-3. Acestea au fost menţionate de diverse surse de informaţii şi mass-media ca Shahab-3A, Shahab-3B, Shahab-3D, Shahab-3M, Qadr-1 şi Emad. Shahab-3 a fost, de asemenea, folosit ca bază pentru un program spaţial iranian, iar aceste rachete au fost numite Kavoshgar-1, IRIS şi Safir.

Kheibar Shekan sau Kheibarshekan este o rachetă balistică iraniană cu combustibil solid cu rază medie de acţiune operată de Forţa Aerospaţială a Corpului Gardienilor Revoluţiei Islamice. Aceasta face parte din a treia generaţie de rachete IRGC şi a fost prezentată în 2022 în cadrul unei ceremonii la care au participat comandanţii militari iranieni cu ocazia celei de-a 43-a aniversări a Revoluţiei iraniene. Racheta are combustibil solid şi în faza de aterizare are manevrabilitate pentru a trece prin scutul antirachetă şi are capacitatea de a lovi ţinte pe o rază de 1.450 km.

Racheta Kheibar Shekan are o lungime de 11,4 metri, un diametru de 76 centimetri şi cântăreşte 6,3 tone cu o încărcătură explozivă de 550 de kilograme. Corpul rachetei Kheibar Shekan este fabricat din material compozit, la fel ca racheta Raad-500 şi prinde o viteză la impact apropiată de cea a rachetelor hipersonice, de cinci ori mai mare decât viteza sunetului.

Duminică dimineaţă, Iranul a lansat în jur de 350 de rachete şi drone spre Israel, ca răspuns la atacul Israelului asupra consulatului iranian din Siria, de pe 1 aprilie, care a rezultat în moartea a mai multor oficiali de rang înalt ai Gărzii Revoluţiei Islamice Iraniene.

Este vorba de peste 170 de drone Shahed şi 40 de rachete de croazieră Paveh care nici nu au ajuns în spaţiul aerian al Israelului, fiind doborâte de aeronave şi sisteme antiaeriene de pe nave. Acestea au avut rolul să acopere şi să ţină ocupată Armata Israelului pentru atacul cel mai important al Iranului, format din peste 120 de rachete balistice Emad şi Kheibar Shekan. Totodată, în presa iraniană au apărut imagini cu explozii ale unor obiecte aeriene, ceea ce înseamnă că au fost cazuri în care rachetele sau dronele nu au funcţionat şi s-au prăbuşit la puţin timp de la lansare.

Israelul susţine că armata israeliană şi aliaţii săi – SUA, Franţa, Germania, Marea Britanie şi Iordania – au interceptat 99% dintre rachete şi drone, însă unele rachete balistice au trecut de apărarea israeliană şi au lovit două baze aeriene din sudul Israelului.

Baza aeriană Nevatim, din Negev, a fost lovită de 5 rachete balistice, avariind pista principală, un avion de transport C-130 şi mai multe spaţii de depozitare. Baza aeriană Ramon, aflată tot în Negev, a fost lovită de 4 rachete balistice, provocând pagube nespecificate.

Israelul pregăteşte contraatacul

Tensiune maximă în Orientul Mijlociu, în condiţiile în care Israelul pregăteşte variantele de răspuns la atacul Iranului de duminică dimineaţă, astăzi fiind convocat pentru a treia oară Cabinetul de Război. Şeful Statului Major al Apărării, generalul Herzi Halevi, a declarat că Israelul va răspunde decisiv, dar nu a oferit detalii.

Statele Unite consideră că răspunsul Israelului va fi probabil limitat şi s-ar putea concentra pe lovirea unor ţinte cheie din afara Iranului. Se fac eforturi diplomatice uriaşe pentru calmarea situaţiei. Iranul a avertizat SUA că va răspunde „rapid şi decisiv” la orice atac al Israelului. Iranul a avertizat Iordania, Marea Britanie, Franţa şi Germania să nu mai susţină Israelul. Mariano Grossi, directorul AIEA, a avertizat Israelul să nu atace facilităţile nucleare ale Iranului. (F. Jipa).

Citeste in continuare

Actualitate

De ce sunt avantajoase serviciile de inchirieri masini

Publicat

pe

Autoturismele reprezintă bunuri indispensabile ce facilitează desfășurarea activităților zilnice și permit deplasări rapide dintr-un punct în altul. Ele sunt esențiale pentru a ajunge la locul de muncă, pentru călătoriile de vacanță și pentru diverse alte scopuri. Cu toate acestea, în situația în care mașina personală se defectează sau necesită reparații, locuitorii din capitală pot întotdeauna să apeleze la serviciile de închirieri auto din București pentru a-și menține mobilitatea. Cu o gamă largă de opțiuni disponibile, companiile de închirieri auto din București oferă clienților posibilitatea de a alege mașini în funcție de necesități și preferințe. De la mașini mici și economice, ideale pentru deplasările urbane, până la SUV-uri confortabile și limuzine elegante, oferta este variată și acoperă diversele nevoi ale clienților. Flexibilitatea serviciilor permite clienților să închirieze mașini pentru perioade scurte sau lungi, în funcție de necesitățile individuale. În plus, companiile de inchirieri auto Bucuresti ofera servicii suplimentare , cum ar fi asigurările complete și asistența rutieră, pentru a asigura o experiență lipsită de griji pentru clienți. De la rezervări online rapide și ușor de făcut până la livrarea mașinii la domiciliu sau la aeroport, serviciile de închirieri auto din București sunt concepute pentru a oferi conveniență și confort maxim clienților lor. Astfel, în situații neașteptate sau în perioade în care mașina personală nu este disponibilă, închirierea unei mașini reprezintă o soluție practică și eficientă pentru a rămâne mobil și pentru a continua să te bucuri de independența oferită de un autoturism. Daca ai nevoie de o oferta personalizata iata care sunt avantajele de care te vei bucura daca ii alegi ca parteneri pe cei de la Inchirieriauto-bucuresti.com

Costuri cat se poate de avantajoase

Indiferent dacă ești în căutarea unei mașini din clasa mică sau a uneia din clasa medie, închirierea pe o perioadă mai lungă de timp poate aduce avantaje financiare semnificative. Cu toate că tarifele de închiriere auto pot varia în funcție de diferiți factori, cum ar fi modelul mașinii, perioada închirierii și compania de închirieri auto aleasă, în general, închirierea pe termen lung poate fi mai rentabilă decât opțiunile pe termen scurt. Mulți furnizori de închirieri auto oferă tarife preferențiale pentru clienții care doresc să închirieze mașini pe o perioadă mai lungă, ceea ce poate reduce semnificativ costurile totale. În plus, închirierea pe termen lung poate aduce și alte beneficii, precum flexibilitatea în utilizare și accesul la o gamă mai largă de opțiuni de vehicule. Astfel, dacă ești în căutarea unei soluții de transport pe termen lung, închirierea unei mașini poate fi o opțiune economică și practică, oferindu-ți libertatea de mișcare fără a te angaja într-un angajament pe termen lung sau a investi într-un vehicul propriu.

Ai diverse optiuni de inchiriere

Când vine vorba de rent a car Bucuresti, ai o gamă largă de opțiuni disponibile, fie că îți dorești un model compact din clasa mică, un model premium sau chiar unul din gama de lux, în funcție de preferințele și bugetul personal. O mașină din clasa mică poate fi o alegere practică pentru deplasările urbane, oferindu-ți eficiență în consumul de combustibil și ușurință în manevrare în traficul aglomerat al orașului. Pe de altă parte, dacă îți dorești un nivel mai ridicat de confort și tehnologie, poți opta pentru un model premium, care vine echipat cu caracteristici și dotări superioare, precum sisteme avansate de asistență pentru șofer și materiale de înaltă calitate în interior. Pentru cei care doresc să se răsfețe cu luxul și rafinamentul absolut, mașinile din gama de lux sunt alegerea perfectă. Acestea oferă performanțe excepționale, design elegant și cele mai noi tehnologii disponibile pe piață, creând o experiență de conducere memorabilă și plină de satisfacții. Indiferent de opțiunea aleasă, companiile de închirieri auto sunt pregătite să satisfacă nevoile și preferințele fiecărui client, oferind o gamă variată de modele și servicii pentru a asigura o experiență de conducere de neuitat. Astfel, închirierea unei mașini devine nu doar o modalitate practică de a te deplasa, ci și o oportunitate de a experimenta confortul, luxul și rafinamentul oferite de diversele clase de vehicule disponibile pe piață.

Servicii de inchirieri masini avantajoase in aeroportul Otopeni

Turistii straini care viziteaza Romania au acum la dispozitie optiuni avantajoase de inchirieri auto Otopeni, care le ofera flexibilitate si comoditate in timpul sederii lor. Aceasta facilitate este deosebit de utila pentru cei care doresc sa exploreze tara pe cont propriu, sa viziteze locatii mai putin cunoscute sau sa calatoreasca in afara oraselor mari, unde mijloacele de transport in comun pot fi limitate. Unul dintre avantajele majore ale acestor servicii este posibilitatea de a livra masinile direct in parcarea aeroportului, facilitand astfel accesul rapid si eficient la vehiculul inchiriat imediat dupa sosirea in tara. Acest lucru elimina necesitatea de a cauta alternative de transport sau de a face fata complicatiilor legate de transportul bagajelor pana la o locatie de inchiriere auto situata in afara aeroportului. De asemenea, serviciile de inchirieri auto Otopeni sunt disponibile intr-o gama variata de optiuni, inclusiv masini compacte pentru cupluri sau calatorii solo, SUV-uri pentru familii sau grupuri mai mari si chiar vehicule de lux pentru cei care doresc o experienta mai exclusivista. Prin urmare, turistii straini au acum posibilitatea de a alege vehiculul care se potriveste cel mai bine nevoilor lor, indiferent de buget sau preferinte. Cu aceste optiuni de inchirieri auto convenabile si accesibile la dispozitie, turistii straini pot explora Romania cu mai multa libertate si confort, facand din calatoria lor o experienta memorabila si fara griji.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

ARTEHNIS

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România.
Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național?
Garantăm confidențialitatea!

Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503
Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com
Departament Investigații - Secția Anticorupție

TOP KINETO MEDICAL Ploiesti

Știri calde

Exclusiv12 ore ago

EVADARILE DIN PENITENCIARELE ROMANESTI, INSTITUTII IN SUBORDINEA MINISTERULUI JUSTITIEI, O AMENINTARE LA ADRESA SIGURANTEI NATIONALE !?

Ultimii doi ani au scos la lumina slabiciunile Directiei Siguranta Detinerii si Regim Penitenciar, din cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor,...

Exclusiv12 ore ago

Solicitare de a-i înceta calitatea de „desemnat” a ofițerului de nota 4,09/Cms. șef  Mititelu Daniel este împuternicit de fostul împuternicit inspector șef Terciu Ciprian – Ioan succesiv, timp de 12 luni pe această funcție

Realizam ca nu numai la IPJ Prahova se intampla lucruri „absconse”! (aici) Dacă nu am fi avut observator la concursul...

Exclusiv12 ore ago

Pensionarii militari, foste cadre militare, au sanse in perioada asta, sa dezghete, insa doar pentru ei, actualizarea „soldei de grad”/Pensionarii militari, fosti politisti, spera sa li se aplice si lor/Nicio sansa

Pensionarii militari, foste cadre militare, au sanse in perioada asta, sa dezghete, insa doar pentru ei, actualizarea „soldei de grad”,...

Exclusiv2 zile ago

Un distins cetățean european cu drepturi și libertăți a tăiat anvelopa unei mașini de poliție.

Un distins cetățean european cu drepturi și libertăți, în timp ce se plimba pe străzile din orașul Lupeni, județul Hunedoara...

Exclusiv2 zile ago

Ordinul ministrului bate fisa cadru de la DOP

Sunt IPJ-uri care au inteles ca ordinul MAI 62/2018 trebuie pus in executare, inclusiv pentru sefii de post, indiferent de...

Exclusiv2 zile ago

WHITE TOWER (XXXI – a)/Sub protectia politistilor corupti, gruparea de criminalitate economico-financiar organizata (din dosarul WHITE TOWER) a pus „laba” si pe Termo Ploiesti!/Cum au picat pe interceptări și cine plimba stick-ul cu caietul de sarcini cu preturi gata aranjate …?

De aproape un an, scandalul WHITE TOWER tine prima pagină a ziarelor locale și naționale, dar autoritățile par a închide...

Exclusiv2 zile ago

„Dorel” de la Dolj/DGF cloceste si livreaza inselaciunea

Nici  IPJ Dolj nu a auzit de expresia ” salariul de functie in plata”! DGF cloceste si livreaza inselaciunea iar...

Exclusiv4 zile ago

WHITE TOWER (XXXI)/Modalitatea cum pseudo-ziarisul narcoman, santajist si spagar, Catalin Stavri, locotenenul procurorului „Portocala” a incercat sa il pacaleasca pe procurorul de caz, dupa ce primise MITA mai multe apartamente, prin sotia si mama sa

Scandalul WHITE TOWER este departe de a se termina prea curând. Procurorii fac audieri pe bandă rulantă, iar surse judiciare...

Exclusiv4 zile ago

Avem și noi Mafie?/Fostul politist Frangulea Alexandru – alias „Capitan la 15 ani” a protejat afacerile murdare ale sefilor SRI Prahova

Realitatea este insa ca in nici o tara din lume lupta impotriva infractorilor nu se poate duce cu politisti si...

Exclusiv4 zile ago

Garda de Mediu Prahova si IPJ Prahova nu sunt interesate de sănătatea populației!?/Este o problema de siguranta nationala, de SRI!

In parcarea de la Kaufland Comarnic stationeaza autoturisme cu deseuri periculoase în ele, mai exact cu deseuri medicale? Ce rețele...

Exclusiv4 zile ago

Administrația Națională a Penitenciarelor contabilizează, controlează, sancționează și pe alocuri delirează !

ANP are  un  director al Direcției de Siguranță și Regim Penitenciar capabil să gestioneze situațiile de criză? https://youtu.be/MuYmQpRkw6Q?t=3 Din câte...

Exclusiv4 zile ago

Conform DGF, excelenta a crescut in ianuarie 2024 prin magie, fara sa fie implicat programul de salarizare MAISAL. Asta probabil ca au auzit ei prin targ ca niste fosti sefi BCCO ii ameninta cu plangeri penale pentru modificarea ilegala a programului informatic

Daca nu poti sa-i convingi, zapaceste-i! Un fost sef de financiar mi-a explicat magistral, in cateva cuvinte, tehnica lui Grecu,...

Exclusiv4 zile ago

„Șefii din poliție au imunitate/Îi sfătuim pe agenții de siguranță să refuze să mai semneze procesele-verbale de instruire! Și așa spun procurorii și judecătorii că n-au nicio valoare juridică”

Un procuror și un judecător au „legiferat” falsul intelectual la Poliția Roman! S-a creat un precedent extrem de grav, dezvaluie...

Exclusiv4 zile ago

USR-iștii și toți confrații lor au pentru polițiști și militari o ”vitrină” goală, din care străbate un miros urât de medicamente netestate suficient și înghițite odinioară

USR-iștii au fost cei mai nerăbdători să se arunce în cursa euro-parlamentarelor, de departe un soi de pizdulicea măcelarului (pentru...

Exclusiv5 zile ago

Breaking News/Dupa ce a fost bătut cu simț de răspundere, coruptul putinist „Capitan la 15 ani”,  a stabilit un nou record mondial la…fuga

Politist corupt pensionar, fost sef al SERVICIULUI ARME, EXPLOZIVI ŞI SUBSTANŢE PERICULOASE si fost sef al Serviciul Județean Anticorupție Prahova a...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Top Articole Incisiv

error: Articolele nu se pot copia!