Iniţiativa Evenimentului zilei care vizează descretizarea raportului întocmit de Ministerul Justiţiei în 2008 privind arhiva Serviciului Independent pentru Protecție și Anticorupție (SIPA) nu a rămas fără ecou în sistemul judiciar şi în lumea politică. Ieri, rând pe rând, conducerea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), preşedinta Înaltei Case de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) şi preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR) au cerut desecretizarea celebrului raport şi a arhivei SIPA. Şi politicienii cer să se facă lumină după ultimele dezvăluiri ale jurnalistului Dan Andronic

Luni, jurnalistul Dan Andronic a dinamitat justiţia şi lumea politică din România printr-un nou episod din serialul „Noi Suntem Statul”. În materialul publicat în Evenimentul Zilei, Andronic atrăgea atenţia asupra unor grave nereguli în ceea ce priveşte manevrarea arhivei fostului Serviciu Secret al Ministerului de Justiţiei. Arhiva SIPA ar conţine dosare ale magistraţilor cu detalii din viaţa privată a acestora care ar putea fi folosite ca obiecte de şantaj asupra lor. Ba, mai mult, jurnalistul a vorbit în material despre un raport al Ministerului de Justiţie finalizat în 2008 şi care ar fi trebuit să aibă ca finalitate mutarea arhivei SIPA la Arhivele Naţionale şi desecretizarea acesteia. La mai bine de opt ani arhiva este încă la Administraţia Naţională a Penitenciarelor, iar raportul, care ar putea scoate la lumină nereguli produse în timpul mandatului de ministru al Justiţiei a Monicăi Macovei, este încă secretizat. Drept urmare Evenimentul zilei a cerut ieri desecretizarea celebrului raport, care a fost trimis inclusiv CSATului, pentru a se face lumină într-un domeniu exterm de important pentru societate, sistemul de justiţie.

CSM vrea rezolvarea problemei

Prima care a vorbit despre arhiva SIPA, la primele ore ale dimineţii, a fost Mariana Ghena, preşedinta CSM. Aceasta a spus înainte de şedinţa CSM de ieri, că arhiva SIPA ar trebui desecretizată şi că va propune asta în plen. „Probabil vom discuta în plenul CSM desecretizarea arhivei SIPA. Eu cred că se impune rezolvarea acestei probleme pentru totdeauna, pentru a elimina orice fel de discuţie şi suspiciune pe tema asta. De cel puţin 15 ani aud numai discuţii despre SIPA şi cred că trebuie rezolvată. Rezolvare înseamnă, în primul rând, desecretizarea arhivelor, pentru că în condiţiile în care aceste documente vor continua să aiba regim de secret, deci clasificată, e mai greu să se rezolve această problemă”, a declarat Mariana Ghena.

Şefa ÎCCJ este pentru aflarea adevărului

La puţin timp şi şefa ÎCCJ a luat atitudine pe tema celebrei arhive, despre care există suspiciuni că ar fi fost folosită de-a lungul vremii ca obiect de şantaj la adresa unor magistraţi. Judec[toarea Cristina Tarcea a declarat ieri că se impune descretizarea arhivei pentru a se afla adevărul: „Rezolvare înseamnă în primul rând desecretizarea arhivelor, pentru că în condițiile în care aceste documente vor continua să aibă regim de secret, să fie clasificate, este mai greu să se rezolve această problemă”, a declarat marți Cristina Tarcea.

Președinta UNJR: „Prin SIPA erau urmăriţi şi şantajaţi magistraţi”

Cea mai dură împotriva arhivei SIPA a fost ieri Dana Gîrbovan, preşedintele Uniunii Naţionala a Judecătorilor din România, cea care a avut de-a lungul timpului o atitudine clară asupra acestui subiect. Ba mai mult, ea a cerut în ultimii ani jurnaliştilor să investigheze şi să dezvăluie cât mai mult informaţii despre fostul serviciu secret al Ministerului de Justiţie.„Se vorbeşte, din nou, despre SIPA – serviciul secret militar din cadrul Ministerului Justiție ce era înţesat de securişti şi prin care erau urmăriţi şi şantajaţi magistraţi. SIPA este o temă ce apare sistematic în spaţiul public, este dezbătută câteva zile şi apoi este iar îngropată, pentru a reveni recurent”, a spus ieri Dana Gîrbovan. Ea a mai spus că la 27 de ani de la căderea comunismului„continuăm să activăm în diverse sectoare din societate, inclusiv în justiţie, cu instituţii şi mentalităţi moştenite din orânduirea comunistă”. Preşedinta UNJR este de părerea că este nevoie să se facă lumină în cazul SIPA pentru a avea o justiţie cu adevărat independentă. Ea a vorbit şi despre fostul ministru al Justiţiei, Raluca Prună, care a intenţionat să trimită arhiva SIPA„instituţiilor abilitate”, evitând astfel desecretizarea. „Ministrul Prună nu a dorit desecretizarea acelei arhive, ci ca informaţiile de interes operativ culese de SIPA să fie transferate instituţiilor abilitate”. Adică şi acele informaţii compromiţătoare şi de şantaj la adresa magistraţilor să fie transmise, legal acum,„instituţiilor abilitate”, fără a se preciza cine ar fi acelea”, a spus şefa UNJR. Președinta UNJR a mai cerut clarificarea situației Arhivei SIPA într-o scrisoare deschisă din 2016 adresată premierului Dacian Cioloș. Gârbovan își exprima temeri legate de manipularea arhivei după ce s-a închis SIPA, în 2006.

În Justiţie există şi acum informatori cu robe

Un celebru judecător cere demascarea informatorilor cu robe şi crearea unei comisii parlamentare de anchetă care că cerceteze arhiva SIPA şi publicarea acesteia.

Preşedintele Asociaţiei Judecătorilor din România, judecătorul Sergiu Leon Rus, de la Curtea de Apel Cluj, îi cere ministrului Justiţiei, Tudorel Toader să desecretizeze arhiva fostului serviciu secret, care controla vieţile magistraţilor precum şi să publice numele informatorilor cu robe, care dădeau note informative despre colegii lor magistraţi. „Mulţi dintre aceşti informatori zeloşi sunt şi azi în funcţii şi pe lângă că execută ordinele pe care le primesc în continuare de la serviciile secrete, dispun de destinele celor pe care îi judecă”, spune judecătorul.

Judectorul Sergiu Rus, doctor în drept, cu 18 ani vechime în magistratură, susţine că SIPA avea un număr foarte mare de informatori, recrutaţi din rândul magistraţilor, care,deşi sunt obligaţi prin lege să declare dacă sunt sau nu colaboratori ai unui serviciu secret, declarau în fals neadevăruri.„Este obligatorie demascarea magistraţilor colaboratori, care având în vedere cantitatea mare de dosare vizând magistraţii, trebuie să fi fost foarte numeroşi şi prolifici. Acest lucru se impune şi din considerente de ordin moral, judecătorii şi procurorii corecţi trebuind săşi cunoască delatorii”.

SIPA făcea poliţie politică în instanţe

De foarte multe ori, mai spune judecătorul Rus, SIPA a acţionat în favoarea unor şefi de instanţe, care trebuiau să fie numiţi în funcţii sau chiar pentru pronunţarea unor sentinţe favorabile în anumite dosare penale sau civile. „Potenţialul SIPA de influenţare şi şantajare a magistraţilor nu a fost folosit numai pentru consolidarea dominaţiei şefilor de instanţe şi parchete asupra magistraţilor care soluţionau cauze, ci, prin aceşti şefi colaboratori şi presiunile lor asupra magistraţilor, în beneficiul politicienilor, ca o poliţie a acestora în domeniul judiciar”. Ca o concluzie, mai spune judecătorul Rus, arhiva SIPA, de la Ministerul Justiţiei nu trebuie distrusă, ci făcută publică. „Primordială este demascarea colaboratorilor, nu distrugerea arhivei, prin utilizarea documentelor din care să reiasă numele magistraţilor informatori şi autori de note informative, precum şi tragerea la răspundere a celor care au blocat, fie şi prin inacţiune, epurarea sistemului de aceste elemente colaborative, iar iniţiativa şi finalitatea, nu poate aparţine decât Parlamentului, printr-o comisie de anchetă“. (Mihai Şoica)

Dragnea îi cere Ministrului Justiţiei desecretizarea raportului din 2008

Şi politicienii au reacţionat la dezvăluirile lui Dan Andronic. Liviu Dragnea, preşedintele PSD, i-a cerut ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, să desecretizeze raportul din 2008 privind arhiva SIPA. „Dacă şi în acest subiect legat de noul scandal, cel mai proaspăt scandal care a apărut acum cu arhivele SIPA, dacă nu face nici măcar gestul de a desecretiza raportul, atunci încrederea mea în dumnealui va fi aproape de zero”, a susţinut preşedintele PSD, luni seară, la Antena3. Liderul PSD a continuat şi a spus că ştie şi el că, în perioada 2007-2008, la Ministerul Justiţiei, s-a făcut un raport care se referea la dispariţia unor dosare din arhiva SIPA.„Faptul că cineva ar fi putut să folosească acele informaţii pentru a şantaja, pentru a influenţa decizii ale justiţiei, mie mi se pare unul dintre cele mai urâte lucruri care s-au întâmplat în România în ultimii ani. Acesta poate să fie unul din cele câteva instrumente care au fost folosite de sistem, binom, trinom şi aşa mai departe. Ministrul Justiţiei actual cred că poate să desecretizeze măcar acel raport într-o primă fază, dar eu am mai spus că poate arhiva asta ar trebui desecretizată, ar trebui identificată şi desecretizată”, a spus Dragnea.

Victor Ponta:„Macovei a avut grijă să ia ce-i trebuie”

Şi fostul premier Victor Ponta a vorbit despre scanda- lul arhivei Serviciului Secret al Ministerului Justiţiei. El a spus că în timpul mandatului să nu s-a desfăşurat nicio activitate în arhiva SIPA, dar a aruncat săgeţi către Monica Macovei. „Foarte bine, să se desecretizeze! De fiecare dată s-a spus că doamna Macovei a avut grijă să ia ce-i trebuie, oricum nu mai e nimic acolo. Eu cât am fost prim ministru știu că Ministerul Justiției nu a avut nici activitate SIPA, nici arhivă. Repet, foarte bine, să se afle tot. Nu cred că mai are cineva ceva de ascuns”, a declarat Victor Ponta.

Preşedintele cere să se facă toate demersurile pentru rezolvarea situaţiei

Şi preşedinţia a reacţionat ieri, după dezvăluirile EVZ. Purtătorul de cuvânt al președintelui, Mădălina Dobrovolschi, a declarat că: „Există o legislație foarte clară, aplicabilă în acest caz, există persoane îndreptățite să facă toate demersurile în această situație. Nu președintele României este cel care a clasificat aceste informații și, evident, Administrația Prezidențială nu are atribuții în domeniul clasificării și desecretizării. Pur și simplu, legislația în vigoare trebuie respectată și aplicată”, a precizat Mădălina Dobrovolschi.

Arhiva SIPA i-a interesat și pe americani

Judecătorul Cristi Danileţ (foto) i-ar fi informat pe consilierii politici de la Ambasada SUA la Bucureşti, potrivit unei telegrame publicate de Wikileaks în martie 2011, citată la acea vreme de Mediafax, că a văzut în arhiva SIPA dosare cu detalii despre relaţiile sexuale ilicite ale magistraţilor şi avorturi făcute de judecătoare. El ar mai fi spus că SIPA era în esenţă serviciul propriu de informaţii al Ministerului Justiţiei, pentru a spiona vieţile private ale magistraţilor şi chiar de cetăţenilor de rând. Telegrama Wikileaks a fost publicată în premieră, în 2011, de HotNews, având și adnotări de la Ambasada SUA.

Dosarele de dinainte de 2001 au fost distruse

„Fondatorul SoJust Danileţ (care a făcut parte din echipa lui Macovei) a spus consilierilor politici că SIPA era în esenţă serviciul propriu de informaţii al Ministerului de Justiţie, care avea scopul de a spiona vieţile private ale judecătorilor, procurorilor, oficialilor din instanţe şi chiar de cetăţenii de rând. El le-a văzut dosarele care conţineau detalii despre relaţii sexuale ilicite ale unor judecători şi procurori, chiar dosare medicale potrivit cărora unele judecătoare au făcut avorturi (…) Danileţ a divulgat că deşi dosarele de dinainte de 2001 au fost distruse, Ministerul de Justiţie a păstrat dosarele din 2001- 2005, în două încăperi mici accesibile Ministrului Justiţiei”, se arată în telegrama cu subiectul„O furtună perfectă: corupţia, statul de drept şi reforma justiţiei se află în primplan în România”, care ar fi fost trimisă în 2009 la Washington de Ambasada SUA din România.

Judecătorul Cristi Danileţ a cerut Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să facă cercetări după dezvăluirile făcute de jurnalistul Dan Andronic, magistratul susţinând că nu a sustras, copiat, stocat sau dezvăluit informaţii cuprinse în notele consultate din arhiva SIPA. Plângerea formulată de Danileţ a fost trimisă de Parchetul General la DIICOT, faptele fiind de competenţa acestei structuri de parchet.

Monica Macovei, interesată de arhiva SIPA pe când era președintele APADOR-CH

Sub titlul „A uitat: În 2005, Macovei se lăuda că reformează Justiţia cu ajutorul informaţiilor SIPA”, jurnalistul Bogdan Tiberiu Iacob scrie pe inpolitics.ro:„Fostul ministru al Justiției, Monica Macovei, îl ia pe nu în brațe în scandalul SIPA amorsat de „Evenimentul zilei”, negând vehement că ar fi fost vreodată interesată de arhiva fostului serviciu secret. Interesant de observat, însă, nu întotdeauna ea a avut această poziție, fiind suspectată de interese obscure vizavi de documentele din arhivă chiar dinainte de a deveni ministru și pe care nu a negat, la un moment dat, că le-a studiat. Ba chiar declara că acest lucru e un demers firesc pentru reforma justiției”.

Interpelarea lui Ilie Merce

Bogdan Tiberiu Iacob aminteşte că în 2005, când era ministrul Justiţiei, Macovei a fost acuzată de deputatul Ilie Merce, fost ofiţer de Securitate, că ar fi fost interesată de arhiva SIPA încă înainte să intre în guvern. Într-o interpelare, Merce spunea:„În perioada în care doamna Monica Macovei era președintele APADOR-CH a solicitat, în mod insistent, să i se comunice informații clasificate din cadrul Ministerului Justiției, Parchetului General, SIPA și chiar din SRI. (…) În momentul în care d-na Monica Macovei a devenit ministrul Justiției, a dispus, oficial, să i se comunice datele și informațiile ce i-au fost refuzate pe vremea când era președinte la APADOR-CH. (…) Avînd în vedere că doamna ministru a rămas în structurile ONG, deci independentă din punct de vedere politic, se pune întrebarea legitimă: la ce-i folosesc informațiile clasificate care privesc strict structurile de autoprotecție ale Ministerului Justiției, Parchetului General și SIPA?”.

„Valorificarea superioară a informaţiilor existente”

Răspunsul oficial a purtat chiar semnătura Monicăi Macovei și merită toată atenția pentru că recunoștea că folosește datele din arhiva SIPA pentru reformarea Justiției: „Conducerea Ministerului Justiției este profund implicată în derularea unei strategii complexe care urmărește atingerea mai multor obiective de interes național, printre care se numără și acela al unei reformări de substanță a justiției. Implementarea acestei strategii nu poate avea loc decât pe baza valorificării superioare a datelor şi informaţiilor existente”, se arăta în răspunsul la interpelarea deputatului. „Cum se împacă spusele de atunci cu cele de azi („Nu am primit niciun dosar din arhiva SIPA. Nu am avut nicio informaţie despre judecători sau procurori din dosarele SIPA”) e greu de înțeles”, mai precizează Bogdan Tiberiu Iacob.

SRI a asigurat antiefracție locația unde se afl a arhiva SIPA

Președintele Comisiei de control parlamentar a SRI, senatorul PSD, Adrian Țuțuianu, a declarat, ieri, în cadrul unei conferințe de presă, că SRI nu s-a implicat în gestionarea arhivei SIPA. „Vreau să mă informez că astăzi am cerut o informare de la Serviciul Român de Informații legat de modul în care a fost gestionată arhiva deținută de Serviciul Independent pentru Protecție și Anticorupție (SIPA). Afirmația pe care o fac, pe baza materialului transmis este aceea că SRI nu a avut nicio implicare în gestionarea arhivei acestei structuri”, a declarat Adrian Țuțuianu.

Sistemul de supraveghere s-a defectat în 2007

Întrebat despre zvonurile care circulă, potrivit cărora sistemul de supraveghere video nu a funcționat, Țuțuianu a precizat că „în anul 2005, RASIROM a avut un contract de instalare a unui subsistem de control al accesului din cadrul sistemului de protecție fizică a informațiilor clasificate, pentru spațiile ocupate de Direcția Generală de Protecție și Anticorupție, integrarea sistemului fiind finalizată în decembrie 2005. În luna februarie 2007, RASIROM a semnat un contract de mentenanță cu Administrația Națională a Penitenciarelor, și avea ca obiect mentenanța sistemului prin realizarea de revizii semestriale. Deoarece în primul semestru al anului 2007 nu a fost efectuată nicio inspecție, RASIROM a fost solicitată în luna septembrie pentru realizarea unei intervenții, datorită unor defecțiuni constatate de beneficiarul sistemului, însă fără a rezulta data la care acestea apăruseră”. SRI a precizat luni că nu a avut nicio implicare în gestionarea arhivei SIPA, ci doar a asigurat antiefracție locația cu sisteme clasice, prin regia RASIROM, aflată în coordonarea serviciului.

SIPA a avut, în 2004, protocol cu toate serviciile secrete din România

În urmă cu două luni, Evenimentul zilei a dezvăluit că la 27 octombrie 2004 – în urma ultimei ședințe CSAT prezidată de Ion Iliescu – a fost semnat Protocolul general de cooperare privind activitatea de informații pentru securitatea națională. Protocolul a fost semnat de SRI, SIE, MapN, MAI, SPP, STS, ORNISS și Ministerul Justiției. Ultimul a semnat pentru că avea în subordine serviciul secret SIPA. Peste puțin timp, activitatea SIPA a fost suspendată și apoi închisă complet, dar, în Raportul de activitate al SRI pe anul 2014, Protocolul este invocat ca fiind active (Evz.ro)