Connect with us

Actualitate

Caracatița Dragnea-TEL DRUM: 200 proprietăți pe 800 ha

Publicat

pe

Flux 24 prezinta:

NOI DEZVĂLUIRI RISE PROJECT (PRELUARE RISEPROJECT.RO)

Tel Drum, firma cu acționari secreți legată de Liviu Dragnea, este unul dintre cei mai importanți proprietari și concesionari de terenuri și imobile din sudul României. RISE Project a consultat documente din arhivele cadastrale, a inventariat proprietățile companiei și a reconstituit traseul acestora de la stat până în portofoliul firmei private deținute prin acțiuni la purtător.

  • Personaje cheie și firme apropiate liderului PSD au acaparat în decursul ultimilor 20 de ani proprietăți care în trecut au aparținut statului. Principalul beneficiar este firma Tel Drum.
  • Pe baza documentelor oficiale, am pus pe o hartă interactivă o parte din cele aproape 200 de proprietăți, cu suprafață totală de peste 800 de ha, pentru a contura dimensiunea afacerii imobiliare a grupării Dragnea. Alături de acestea, firmele care gravitează în jurul șefului PSD au în concesiune alte mii de hectare.

Terenurile unor foste ferme de stat, spații comerciale, clădiri industriale, clădiri de birouri și o casă de protocol sunt doar câteva din cele aproape 200 de proprietăți deținute de Tel Drum și  de alte trei firme conectate la mezinul familiei Dragnea.

Pe harta creată de noi, cu un simplu click puteți vedea unde se află terenurile sau imobilele din patrimoniul Tel Drum & friends, dar și suprafața, foștii proprietari și vecinii.

Cele mai multe proprietăți identificate de noi sunt în județul Teleorman, în localitățile Turnu Măgurele și Alexandria, dar pe hartă sunt indexate și imobile din județul Argeș.

 HARTA TERENURILOR DEȚINUTE DE FIRMELE ȘI APROPIAȚII LUI LIVIU DRAGNEA

Notă: Nu apar pe hartă toate proprietățile identificate de reporterii RISE Project în documentele cadastrale pentru că multe dintre acestea nu au coordonate geografice.  Vom adăuga noi informații în hartă, pe măsura documentării.

Compania Tel Drum, o fostă regie de stat care se ocupa de drumurile și podurile din Teleorman, a fost transformată în 1998 de Consiliul Județean Teleorman în societate comercială pe acțiuni. La numai un an compania a fost capitalizată cu șapte terenuri cu o suprafață de peste 5 ha, evaluate la 9,7 miliarde de lei vechi. În aprilie 2002, prin semnătura lui Liviu Dragnea, în calitate de președinte al consiliului județean, firma a fost cumpărată, prin negociere directă, de Marian Fișcuci – prietenul din școală al lui Liviu Dragnea. Mai multe detalii AICI.

 

La o lună după privatizare, Liviu Dragnea a transferat de la Consiliul Județean către Tel Drum un alt teren din Alexandria. Astfel, Consiliul Județean a redevenit acționar al companiei, iar Liviu Dragnea a apărut oficial în structura Tel Drum ca reprezentant al instituției. Astfel că, din mai și până în septembrie 2002, Liviu Dragnea și Marian Fișcuci au fost colegi în Tel Drum. Liderul PSD a negat în repetate rânduri ca ar fi avut vreo legătură cu compania prietenului său. Acesta nu a răspuns întrebărilor adresate de reporterii RISE Project.

LIVIU DRAGNEA REPREZINTĂ CONSILIUL JUDEȚEAN TELEORMAN ÎN ACȚIONARIATUL FIRMEI TEL DRUM (p. 1)

Până în noiembrie 2002, când Consiliul Județean a ieșit definitiv din acționariatul Tel Drum, firma cumpărase deja o casă de protocol, o fostă fermă cu tot cu utilaje și o clădire de birouri. Toate au aparținut firmei agricole de stat Agroindustriala SA din Turnu Măgurele.

IAS-UL ȘI CASA PARTIDULUI

Agroindustriala SA Turnu Măgurele provine din reorganizarea IAS-ului din același oraș. Avea la începutul anilor ‘90 o casă de protocol folosită de comuniști, patru ferme, clădiri administrative, peste 5000 de ha de pământ, majoritatea irigate. O parte dintre acestea au ajuns la firma Tel Drum în urma falimentului firmei agricole.

Documentele din arhivele statului arată că la sfârșitul anilor ‘90, Agroindustriala, în care acționarul majoritar era statul, își pava singură drumul către faliment. În 1998, reprezentanții firmei au pus gaj o parte din proprietățile pe care le avea în patrimoniu și a împrumutat 1,96 miliarde de lei vechi, adică echivalentul a aproape 226.000 de dolari, cu o dobânda de 55 la sută pe an de la BCR, sucursala Turnu Măgurele.

 

Până în 2001, jumătate din terenul deținut de firmă a fost retrocedat vechilor proprietari, iar datoriile au crescut constant.Ratele neplătite, taxele restante și furnizorii au adus încet încet lichidarea Agroindustriala.

În mai 2001, BCR și-a cerut banii în instanță, iar firma statului a intrat în reorganizare judiciară. Planul de redresare făcut de Agroindustriala nu a fost pe placul creditorilor, așa că firma a intrat în faliment.

Nu doar banca avea de recuperat bani, ci și cetățeni care îi arendaseră teren, firme private, Electrica, Primăria din Turnu Măgurele, dar și instituția condusă de Liviu Dragnea. Consiliul Județean Teleorman avea de recuperat, la acel moment, peste 64 de milioane de lei vechi, adică aproape 2300 de dolari, taxe neplătite, penalități și întârzieri acumulate în trei ani.

Însă, au contribuit la falimentul Agroindustriala, printre altele, și două firme private.

Citești această investigație fiindcă îți pasă. Dacă vrei să afli și mai multe despre corupția din instituțiile statului, crima organizată și cum te afectează toate astea, poți dona aici!

În SC Marine SRL, care avea de recuperat 47 de milioane de lei vechi, adică 1774 de dolari, au fost asociați Florinel Marinaș – cumnatul lui Dragnea, Marian Fișcuci – fostul coleg de liceu sau Adrian Simionescu – rudă cu cel din urmă.  Toți trei au intrat sub lupa DNA într-un dosar de evaziune fiscală cu prejudiciu de peste un milion de euro adus statului român. Dosarul nu a fost încă trimis în judecată.

Zimflor SRL, una din firmele înscrise pe lista creditorilor, a cerut și ea să recupereze de la Agroindustriala circa 4 miliarde de lei vechi, echivalentul a peste 150.000 de dolari. Firma l-a avut ca asociat cu 50 la sută, în perioada falimentului firmei de stat, pe Teodor Nițulescu, la acea vreme prefect al județului. Acesta a declarat: “Zimflor SRL nu a luat niciodată nimic de la Agroindustriala SA. Toate activele mari au ajuns la Tel Drum: Ferma Lița, Ferma Dona, un bloc de birouri, etc”.

Intrată în faliment din dorința creditorilor, Agroindustriala a început să vândă din bunurile pe care le avea: animale, ferme, utilaje agricole și clădiri.

Tranzacțiile. În mai 2002 apare în schema falimentului, pionul cheie: firma Tel Drum SA, cumpărată o luna mai devreme de Marian Fișcuci de la Consiliul Județean Teleorman, condus de fostul său coleg de liceu – Liviu Dragnea.

Printr-o adresă oficială, Tel Drum cerea lichidatorului să-i vândă direct, fără licitație, terenul de peste 3500 de mp și casa de protocol din Turnu Măgurele, ferma Lița cu terenul aferent de 12,3 ha și un bloc din Turnu Măgurele, plus utilaje agricole și obiecte de inventar.

Creditorii, adică BCR, Consiliul Județean condus de Dragnea, firmele în care erau asociați prefectul și fostul coleg de liceu, dar și alte entități, au fost de acord să le vândă.

În 9 iulie 2002, Tel Drum transfera banii și patru zile mai târziu semna două contracte de vânzare-cumpărare cu firma falimentară. A plătit în total 4,22 miliarde de lei vechi cu tot cu TVA, adică puțin peste 127.000 de dolari.

https://i1.wp.com/www.riseproject.ro/wp-content/uploads/2017/05/casa_de_protocol_din_turnu_magurele_1200px.jpg?ssl=1

Casa de protocol din Turnu Măgurele aparține în acte firmei Tel Drum.

Casa de protocol de la intrarea în orașul Turnu Măgurele a fost construită în 1975 și era folosită de membrii partidului comunist.  Când a fost cumpărată de Tel Drum, avea 3 dormitoare, 3 băi, o bucătărie, un living, o piscină și un teren de peste 3500 de mp. A costat 5460 de dolari. Astăzi, proprietatea e încercuită de un gard și are o gheretă pentru paznic la poartă. O alee lungă străbate livada deasă și e greu să zărești casa printre copaci. Nu există număr poștal în evidențele cadastrale. Mai multe surse RISE Project au declarat că membrii familiei Dragnea vin des aici, dar mai prezent este Ștefan Valentin Dragnea, fiul șefului PSD.

Blocul G9 de pe strada Ștrandului din Turnu Măgurele este fostul sediu administrativ al firmei Agroindustriala SA Turnu Măgurele

La cinci minute de mers cu mașina, pe strada Ștrandului din Turnu Măgurele, am găsit blocul G9. Tel Drum a cumpărat la pachet cu casa de protocol jumătate din imobil. Se vede cu ochiul liber ce aparține astăzi firmei. Jumătate de bloc are geamuri termopan, acoperiș și zugrăveală nouă, dar și intrare și parcare privată. Cealaltă jumătate e într-o stare avansată de degradare, ploaia a pătruns prin acoperiș și mucegaiul decorează pereții exteriori.

Asociația Vânătorilor și Pescarilor Turris a avut la un moment dat sediul în fosta clădire de birouri a firmei Agroindustriala SA Turnu Măgurele.

Aici stau oameni simpli, iar la intrare am găsit o tăblie ruginită care anunță că și Asociația de Vânători și Pescari Turris a avut la un moment dat sediul în clădire. RISE Project a scris AICI despre conexiunea acesteia cu Liviu Dragnea. Vecinii ne-au spus că știu că blocul e al liderului PSD.

După ce a cumpărat casa de protocol, blocul, ferma Lița și utilajele agricole, Tel Drum a mai cumpărat de la firma falimentară și ferma Dona. Adică alți 340.000 de mp de pământ și 66.000 de mp de clădiri.

ALEXANDRIA – CARTIERUL GENERAL

Saga imobiliară a Tel Drum-ului continuă și la aproape 50 de km distanță de Turnu Măgurele, în reședința județului Teleorman.

În Alexandria, conform actelor publice, pe strada Ion Creangă nr. 52-54, Tel Drum deține într-o fostă clădire a Băncii Naționale a României, apartamentul nr. 2 și subsolul plus o parte din terenul de 1700 de mp. Co-proprietar pe același pământ este statul.

În clădire este astăzi sediul Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Alexandria, al Federației Naționale a Revoluționarilor din România – Filiala Teleorman, al Direcției Județene de Statistică Teleorman și al unor firme private.

Tot în Alexandria, Tel Drum – astăzi companie cu acționariat ascuns,  are cartierul general pe strada Libertății. Terenul de aici, l-a moștenit, în mare parte, pe vremea când acționar era Consiliul Județean.

Strada Libertății nr. 458 bis, Alexandria – aici se află cartierul general al firmei Tel Drum

Tel Drum a ajuns proprietară și pe fostele clădiri și terenuri ale SIMPAS SA, o companie de morărit și panificație în care a fost acționar statul. În 2011, după ce terenurile din strada Viilor nr. 3 au fost cumpărate de Tel Drum, firma de stat a fost radiată în urma falimentului.

La moșia din Alexandria, Tel Drum a mai adăugat, în acte, câteva hectare cu construcții industriale situate pe strada Abatorului la nr. 43. La fața locului, numărul poștal nu există.

DOSARUL PENAL ȘI CONEXIUNEA CU PARTIDUL

Încă două terenuri de aproape 7000 de mp, situate pe strada București nr. 2 din Alexandria, au ajuns în proprietatea Tel Drum de la altă firmă de stat.

Ambele sunt situate la ieșirea din Alexandria spre București. Aici este sediul firmei Proinvest, deținută de prietenii lui Dragnea anchetați de DNA pentru evaziune fiscală de peste 1 milion de euro. Documentele și documentarea din teren arată că mașinile și utilajele firmei Proinvest stau expuse pe terenurile proprietate  a Tel Drum.

Comalex SA Alexandria deținea la începutul anilor 90 toate magazinele alimentare, dar și cofetăriile, patiseriile, carmangeriile, restaurantele, berăriile, cafenelele sau chioșcurile.

În 5 iunie 2005, procurori DNA Slobozia au început să ancheteze devalizarea firmei Comalex. Aceștia notau în rechizitoriu că în perioada martie 2002- aprilie 2005, 33 de spații au fost vândute la prețuri sub valoarea pieței. Un document intrat în posesia reporterilor RISE Project arată că la momentul declanșării anchetei, procurorii DNA au cerut de la Registrul Comerțului date despre mai multe companii, printre care și Tel Drum.

Procurorii notează în rechizitoriu că unul dintre acuzații din dosar a avut scopul de “a determina obținerea de către oameni de afaceri locali (membri PSD) de spații comerciale la prețuri subevaluate și în condiții nelegale”.

Marian Fișcuci, fostul coleg de liceu al lui Liviu Dragnea, apare și el, din nou, în schemă.  SC Fiscuci M SNC, devenită ulterior Proinvest SRL, a beneficiat și ea de cel puțin un spațiu comercial deținut de firma de stat. Nici Tel Drum și nici Fișcuci nu au fost puși sub acuzare. Contactat de reporterii RISE Project, acesta a declarat: “Nu mă mai ocup de mai mulți ani de Tel Drum. Nu vreau să comentez.”

Citești această investigație fiindcă îți pasă. Dacă vrei să afli și mai multe despre corupția din instituțiile statului, crima organizată și cum te afectează toate astea, poți dona aici!

Casa prietenului. Corporația Tel Drum a mai deținut până în 2008 o casă de 200 de mp cu anexe și teren de peste 1500 de mp situate pe strada Mihăiță Filipescu, peste drum de un sediu al PSD. Lumea știe că aici stă familia Pitiș. În acte, casa cu gard și copaci înalți la poartă, a fost tranzacționată de mai multe ori în ultimii ani. În 2008 Tel Drum a vândut-o lui Daniel Barac, șoferul familiei Pitiș, apoi a ajuns la Petre Pitiș și azi este deținută de firma MSF Art Imob SA, o societate cu acționariat ascuns ca și Tel Drum.

Casa de pe strada Mihăiță Filipescu din Alexandria, a aparținut inițial firmei Tel Drum.

MSF Art Imob a fost înființată la începutul anului 2015 și avea la acel moment 192 de acțiuni la purtător deținute în procente egale de fondatorii firmei: Petre Pitiș și cumnatul acestuia, Dan Liviu Bărcaru. Datele din Monitorul Oficial arată că în luna iunie a aceluiași an în care firma a fost înființată, acțiunile companiei au fost “tranzacționate” și fondatorii au dispărut din firmă.

Petre Pitiș este directorul general al Tel Drum și prieten cu Liviu Dragnea de la jumătatea anilor ‘90. Acesta nu a putut fi contactat.

Alte 268 de ha de pădure din localitatea Plopii Slăvitești, tot din Teleorman, sunt deținute azi de Teldrum și  Gransiloz conectată de fiul lui Liviu Dragnea. RISE Project a scris despre secretul din pădure AICI.

CONCESIUNILE ȘI ÎNCHIRIERILE

În 2010, conform arhivei de garanții mobiliare, Tel Drum garanta un împrumut de 18.000.000 de lei luat de la Unicredit Țiriac cu mai multe contracte din bani publici, dar și cu subvențiile din fonduri europene, pe care urma să le încaseze de la APIA, pentru 5202 ha de teren.

Subvențiile nu erau condiționate de producția agricolă.  Faptul că Tel Drum primea ajutor de la stat pentru terenuri, nu înseamnă neapărat că erau proprietatea firmei, ci puteau să fie și concesionate, închiriate sau luate în arendă.

Luciul de apă. Tel Drum a mai a închiriat de la stat 347 de ha de teren aflate pe malul Dunării în localitatea Seaca din Teleorman. Hotnews a dezvăluit de curând că acesta este locul în care Liviu Dragnea a fost la pescuit anul acesta cu premierul Grindeanu.

BALASTIERELE

În februarie 2009, Tel Drum a primit în exploatare 3,8 hectare în albia râului Vedea în localitatea Berbina. Statul a plătit 33 de mii de lei pentru decolmatarea râului, iar compania s-a ales cu 48 de mii de metri cub de nisip și pietriș bun de folosit pentru lucrările la drumuri. Din nou, semnătura lui Liviu Dragnea a fost esențială. El a semnat autorizația de construire folosită de Tel Drum pentru a extrage pietrișul.

MAGAZINELE FIULUI

Tot în Turnu Măgurele apare în schemă firma Interfrigo Logistics SRL. Aceasta a cumpărat două spații cu vad comercial situate pe una din pietonalele din oraș.

Firma Interfrigo Logistics a fost înființată în 2009 și istoricul acționarilor arată o legătură directă cu Ștefan Valentin Dragnea, fiul șefului PSD.

Spații comerciale deținute de firma Interfrigo Logistics SRL în centrul orașului Turnu Măgurele.

La parterul blocului E2, de pe strada Horia, Cloșca și Crișan, spațiul comercial are aproape 230 de mp. Acolo funcționează acum o farmacie Sensiblu, un magazin de haine ieftine și un cabinet medical deținut de un egiptean. Vecini: firma Proinvest, controlată de fostul coleg de liceu al lui Dragnea.

Câteva sute de metri mai încolo, pe aceeași stradă, la parterul blocului D15/II, într-un spațiu de 76 mp funcționează astăzi magazinul Salcia. Firma Interfrigo a cumpărat acest spațiu direct de la Liviu Dragnea în anul 2012 cu 620.000 de lei.

Din magazinul Salcia poți cumpăra salamuri, cârnați și alte produse din carne. Am intrat în magazin, unde vânzătoarea ne-a povestit că firma e una veche și că aparține familiei Dragnea. Am cumpărat câteva mezeluri și am primit un bon din partea Romcip.

Intrarea în magazinul Salcia situat pe strada Horia, Cloșca și Crișan din Turnu Măgurele. În acte spațiul este deținut de firma SC Interfrigo Logistics SRL. Compania l-a cumpărat de la Liviu Dragnea.

Este compania prin care fiul lui Liviu Dragnea operează o fermă de porci. De altfel toate produsele din galantarul magazinului sunt expuse sub brandul fermei din localitatea Salcia. Ambele spații comerciale au fost inițial ale statului.

Interfrigo Logistics SRL, conectată de fiul lui Liviu Dragnea, mai apare și în Pitești. Aici firma deține un apartament și spațiile fostei Ciprom SA, o companie de stat producătoare de echipamente industriale.

Documentele și harta din acest material nu expun toate proprietățile deținute de firmele conectate de Liviu Dragnea. Asta pentru că România nu are încă o bază de date completă care să cuprindă toate imobilele și terenurile deținute de cetățeni, firme sau instituții ale statului.

 

Programul Național de Cadastrare a fost lansat în 2015 chiar de către Liviu Dragnea, în calitate de Ministru al Dezvoltării Regionale, ca program gratuit prin care toate proprietățile din România urmează să fie înregistrate până în 2023. Datele oficiale arată că, până în martie 2017, din 3181 de unități teritoriale câte are România, 261 sunt înregistrate în baza de date a statului. Adică doar 8.2%. Asta reprezintă puțin peste 72.000 de imobile cu o suprafață de aproape 60.000 de ha.

Deși cele aproape 200 de imobile pe care am descoperit că le dețin  Tel Drum&Friends sunt înregistrate oficial, nu am putut să le localizăm pe toate pentru că în documentele cadastrale nu există coordonate spațiale.

Firma Tel Drum nu a răspuns, până la ora publicării, întrebărilor adresate de reporterii RISE Project.

 

Actualitate

Thunder: Noua eră a aviației militare – Drona autonomă care devine „camaradul loial” al elicopterelor de atac

Publicat

pe

De

Sectorul tehnologiei de apărare asistă la o premieră majoră prin lansarea „Thunder”, o dronă din Grupa 5 concepută să revoluționeze modul în care sunt desfășurate operațiunile aeriene. Dezvoltată printr-un parteneriat strategic între gigantul tehnologic Anduril și producătorul de aviație Archer, noua platformă este proiectată pentru a îndeplini rolul de „loyal wingman” (camarad loial), zburând alături de elicoptere de atac precum Apache sau viitoarea flotă Cheyenne.

Simbioză tehnologică: De la taxiuri aeriene la prădători autonomi

Thunder nu este doar un proiect teoretic, ci rezultatul a trei ani de dezvoltare intensă. Această aeronavă cu rotoare basculante (tiltrotor), complet autonomă și înarmată, a fost creată pe baza lecțiilor învățate din dezvoltarea aparatului cu aripi fixe YFQ-44A „Fury”. Interesant este faptul că geneza sistemului Thunder se află în tehnologia „taxiurilor aeriene electrice” dezvoltată de Archer, demonstrând o tranziție fără precedent a inovației din sectorul comercial către cel militar, special adaptată pentru „războiul de manevră” în zonele litorale.

Forță brută și precizie chirurgicală: Un arsenal echivalent cu al unui Apache

Din punct de vedere al performanțelor, Thunder se anunță a fi un monstru al eficienței. Cu o rază de acțiune și viteză comparabile cu cele ale elicopterului Cheyenne, drona dispune de o capacitate de încărcare similară cu cea a unui Apache, dar cu avantajul de a opera la altitudini superioare. Configurația sa tactică prevede grupuri de trei până la șase drone Thunder care escortează aeronavele cu echipaj uman, oferind protecție și putere de foc suplimentară.

Arsenalul este impresionant: compartimentul principal poate găzdui până la 10 rachete Hellfire, 16 muniții de tip „air-launched effects” sau 76 de rachete. Mai mult, botul aeronavei este echipat cu sisteme specializate pentru combaterea altor drone (Counter-UAS), asigurând o bulă de protecție pentru întreaga formație de zbor.

Inteligența „Lattice”: Când algoritmii mașinilor autonome cuceresc cerul

Dincolo de blindaj și armament, adevărata putere a dronei Thunder rezidă în software. Anduril a integrat platforma Lattice, un sistem bazat pe inteligență artificială care colectează și sintetizează datele de la toți senzorii pentru a crea o imagine tactică completă. Pentru a permite zborul autonom la joasă altitudine și viteze mari, inginerii au preluat și adaptat tehnologii din industria vehiculelor autonome (self-driving cars), oferind dronei capacitatea de a evita formele de relief în timp ce reacționează instantaneu la amenințările inamice.

Orizont 2030: Standardizarea războiului de manevră pe scară largă

Thunder a fost concepută pentru a fi „atritabilă” (înlocuibilă cu costuri rezonabile), facilitând desfășurarea unor cantități mari de senzori și arme pe câmpul de luptă. Designul său modular permite dezasamblarea și transportul într-un container ISO standard de 40 de picioare, putând fi livrată rapid prin infrastructura terestră, maritimă sau aeriană. Primele teste de zbor sunt programate pentru anul viitor, software-ul fiind deja verificat pe aeronave surogat în ultimii doi ani. Dacă cererea din partea forțelor armate se menține, producția de serie va debuta în intervalul 2029-2030, marcând o schimbare radicală în modernizarea aviației de atac.

Citeste in continuare

Actualitate

Strategia de supraviețuire a Forțelor Aeriene sub presiunea conflictelor: Generalul Wilsbach redesenează apărarea bazelor și viitorul instruirii piloților

Publicat

pe

De

Într-un context marcat de un buget record de 1,5 trilioane de dolari și de reluarea ostilităților cu Iranul, șeful Statului Major al USAF, Generalul Kenneth Wilsbach, propune o schimbare radicală de paradigmă: de la buncăre masive de beton la sisteme de apărare activă și simplificarea instruirii de zbor.

Primul an de mandat al Generalului Kenneth Wilsbach s-a dovedit a fi unul dintre cele mai turbulente capitole din istoria recentă a aviației americane. De la inversarea reformelor administrative anterioare până la gestionarea crizei din Orientul Mijlociu după prăbușirea armistițiului cu Teheranul, Wilsbach se află în centrul unei transformări structurale profunde. Într-o analiză recentă a provocărilor actuale, generalul a subliniat că noile realități ale câmpului de luptă, unde aeronave de miliarde de dolari sunt vulnerabile la sol în fața unor drone de câteva sute de dolari, impun măsuri imediate și inovatoare.

„Point Defense”: Noua specialitate militară în era dronelor kamikaze

Lecțiile învățate din conflictele actuale, inclusiv din utilizarea intensivă a munițiilor cu atac unidirecțional în Ucraina și a dronelor iraniene, au forțat USAF să creeze un nou domeniu de carieră: apărarea punctelor strategice. Conform generalului Wilsbach, expertiza în protejarea aerodromurilor împotriva unei game largi de amenințări – de la rachete balistice și de croazieră până la drone de mărimea unei palme – a devenit o prioritate critică.

„Trebuie să fim capabili să proiectăm forța de pe aerodromurile noastre. Dacă acestea sunt atacate constant de aceste sisteme, riscăm să fim paralizați”, a avertizat Wilsbach. Această nouă direcție marchează recunoașterea faptului că securitatea bazelor nu mai poate fi lăsată la voia întâmplării sau gestionată prin metode convenționale depășite.

Adio buncărelor de beton: Pariul pe energia dirijată și soluții „low-cost”

Într-o viziune care ar putea părea controversată pentru adepții fortificațiilor clasice, Wilsbach își menține scepticismul față de adăposturile ranforsate. Argumentul său este unul pur economic și tactic: orice structură care nu este îngropată la peste 30 de metri sub pământ poate fi distrusă de inamic.

„Nu vreau să cheltuim sume colosale pe buncăre. Economia favorizează apărarea spațiului aerian cu sisteme care pot intercepta proiectilele, nu construcția unor adăposturi care oricum nu se pot mișca”, a explicat generalul. În schimb, el propune un mix de soluții: de la plase simple și ieftine, capabile să oprească dronele comerciale, până la tehnologii avansate precum energia dirijată (lasere), bruiajul electronic și atacurile cibernetice asupra sistemelor de control inamice.

T-7 Red Hawk: Un singur avion pentru o generație nouă de piloți

În ceea ce privește viitorul instruirii, Generalul Wilsbach s-a declarat impresionat de manevrabilitatea noului avion de antrenament T-7 Red Hawk, construit de Boeing. Deși aeronava operează încă sub anumite restricții de viteză și unghi de atac, specifice fazei de testare, promisiunea este una de eficiență maximă.

Planul USAF este ambițios: utilizarea T-7 ca unic trainer, eliminând necesitatea trecerii prin două platforme diferite (T-6 și T-38). Această strategie ar reduce semnificativ timpul și costurile de instruire, permițând piloților să ajungă mai rapid la manșa avioanelor de luptă avansate. „Este mult mai ușor de pilotat decât un T-38. Mult mai ușor”, a subliniat Wilsbach, văzând în acest aparat cheia unei forțe aeriene mai agile.

Ultimatum pentru giganții industriei: Întârzierile F-35 nu mai pot fi ignorate

În ciuda succeselor operaționale recente ale avioanelor F-35 în teatrele de operații, problemele tehnice legate de actualizările Block 4 și TR-3 rămân un punct sensibil. Generalul a recunoscut că, deși capacitatea de luptă a unităților actuale nu a fost grav afectată datorită manevrelor logistice, răbdarea Pentagonului față de contractori este la limită.

„Avem nevoie ca Lockheed Martin și subcontractanții lor să accelereze livrarea unei platforme stabile care să funcționeze conform contractului”, a declarat ferm Wilsbach. Deși aeronavele actuale demonstrează o disponibilitate ridicată și lovesc țintele cu precizie, întrebarea care planează asupra forțelor aeriene rămâne: ce performanțe s-ar fi putut atinge dacă noile radare și sisteme de război electronic ar fi fost livrate la timp?

În replică, producătorul susține că modernizarea Block 4 reprezintă cea mai semnificativă evoluție a capacităților F-35 de până acum, cu peste 70 de upgrade-uri majore menite să asigure dominația aeriană în fața oricărei amenințări viitoare. Cu toate acestea, presiunea rămâne pe umerii industriei pentru a transforma promisiunile tehnologice în realități operaționale pe linia frontului.

Citeste in continuare

Actualitate

Securitatea aeriană a SUA prinde contur la Philadelphia: Golden Defender va sprijini scutul antirachetă Golden Dome

Publicat

pe

De

Șantierul naval Hanwha Philly va demara construcția unei noi nave specializate în monitorizarea lansărilor balistice, botezată Golden Defender. Această unitate va deveni un pilon logistic esențial pentru funcționarea sistemului de apărare Golden Dome, proiectul ambițios care vizează protejarea întregului teritoriu american împotriva oricărei amenințări aeriene.

O soluție inovatoare bazată pe designul versatil al navelor NSMV

Decizia de a atribui acest contract șantierului din Philadelphia a venit după ce experții în management și buget au identificat un potențial ridicat în designul navelor multi-misiune pentru securitate națională (NSMV). Aceste nave, utilizate inițial pentru instruirea cadeților în academiile maritime, s-au dovedit a fi platforme extrem de adaptabile pentru diverse seturi de misiuni complexe.

Prin utilizarea unei linii de producție deja active, autoritățile americane au reușit să identifice rapid resursele necesare pentru a extinde construcția. Golden Defender va fi gestionată sub managementul combinat al Hanwha Philly și TOTE Services, aceasta din urmă având rolul de manager de construcție al navei. Noua unitate va servi direct Agenția de Apărare Antirachetă, având rolul de a monitoriza testele de armament străine și de a urmări traiectoriile lansărilor balistice.

Proiectul Golden Dome și viziunea unei protecții totale a spațiului aerian

Nava Golden Defender nu este doar un activ naval, ci o componentă vitală a politicii de restaurare a dominanței maritime americane. Aceasta va susține în mod direct Golden Dome, sistemul de apărare antirachetă care integrează o gamă largă de tehnologii, de la apărări antiaeriene tradiționale până la interceptoare amplasate în spațiu.

Anunțul vine într-un moment de expansiune pentru șantierul naval din Philadelphia, după ce recent a fost confirmată construcția a încă două nave de tip NSMV. Deși detaliile privind rolul specific al acestora în cadrul scutului Golden Dome au rămas inițial confidențiale, este clar că întreaga capacitate de producție a unității este acum orientată către priorități strategice de securitate națională.

Hanwha Group își consolidează poziția pe piața construcțiilor navale militare din SUA

Ascensiunea șantierului Philly Shipyard sub tutela grupului sud-coreean Hanwha marchează o schimbare importantă în industria de profil. De la achiziția sa în 2024, terminalul din Philadelphia a făcut trecerea de la construcția de nave comerciale către contracte guvernamentale de mare anvergură.

Obiectivul conducerii Hanwha este unul extrem de ambițios: creșterea capacității șantierului de la trei nave programate pentru acest an, la un ritm de 10 până la 20 de nave anual. Această expansiune vizează nu doar nave auxiliare, ci și nave de luptă, reflectând interesul tot mai mare al Marinei SUA de a colabora cu unitatea din Philadelphia pentru a-și diversifica și moderniza flota în fața noilor provocări globale.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv12 ore ago

IPJ CONSTANȚA, MANUAL DE ABUZ INSTITUȚIONAL: NU CONTEAZĂ LEGEA, CONTEAZĂ TURNĂTORUL!

PRIORITATE ZERO LA IPJ CONSTANȚA: VÂNĂTOAREA DE „VINOVAȚI” CARE SPUN ADEVĂRUL La IPJ Constanța, urgența nu poartă uniformă, nu are...

Exclusiv13 ore ago

„Onoare pe datorie, soldă la promoție”: cum îți plătește Statul sângele cu stegulețe și citate motivaționale

Adam Smith, sindicalist post-mortem: ce nu vor să audă politicienii când deschid „Avuția națiunilor” Când polițiștii și militarii cer bani,...

Exclusiv13 ore ago

TIR-istul cu „curaj” de cauciuc: beat criță, fără permis și cu tupeu cât DN 57

Așa arată inconștiența la volan: 40 de tone, alcool și zero creier AȘA CONDUCE UN ȘOFER INCONȘTIENT! – o spun...

Exclusiv13 ore ago

„Specialii” din noroi și experții din pixeli: când militarii cară nămol, vitejii de internet cară comentarii

„Unde s-au evaporat experții de serviciu?” Unde sunt acum „experții” care strigă, cu mâna pe tastatură și curajul în spatele...

Exclusivo zi ago

De la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX

Grădinița de cadre – sezonul XXIX: întoarcere la Blejoi, unde cadrele cresc pe tractor Serialul „Grădinița de cadre – IPJ...

Exclusivo zi ago

„Prescripția salvează hoția”: cum a ajuns România cimitirul dosarelor cu fonduri europene, pus la zid de CJUE

„Dragi hoți de fonduri europene, nu vă mai bazați pe calendar!” Prescripția dosarelor cu fonduri europene din România a fost...

Exclusivo zi ago

MAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor

Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” cere, în baza Legii 544/2001 și a Constituției, să afle cine, de ce și cum...

Exclusiv2 zile ago

Noua lege a salarizării sau cum se reformează pe hârtie portofelul polițistului, la comanda calculatorului de la Ministerul Muncii

Un proiect nou, o lege veche „ucisă din pix” La 16 iulie 2026, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale...

Exclusiv2 zile ago

Imaginile care au făcut diferența dintre „Nu am fost eu” și „Da, recunosc!”: un tractorist fuge, o cameră de bord îl prinde, poliția face restul

De la „nu am fost eu” la „da, recunosc!”: când tractorul minte, camera de bord vorbește Totul a pornit de...

Exclusiv2 zile ago

Noul proiect al legii salarizării: polițiști la tarif de chilipir, promisiuni la preț de lux

Sindicatele bat la ușă, parlamentul se preface că nu e acasă Federația Sindicatelor Democratice din România (FSDR), organizație reprezentativă la...

Exclusiv4 zile ago

IPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVIII: laptopuri la amanet, telefoane evaporate și nași la butoane

Breaking-ul mic, gunoiul mare În timp ce un „caz incredibil” face turul Facebook, realitatea inventarului la IPJ Prahova arată mult...

Exclusiv4 zile ago

Cum să dai afară de două ori același polițist și tot să pierzi: Saga Cănărău vs. MAI – manual de prostie disciplinară

Sindicatul „Diamantul” deschide sertarul cu rușini Există dosare care schimbă jurisprudența. Și există dosare care schimbă manualul de prostie instituțională....

Exclusiv4 zile ago

CCR dă cu OUG-ul de gard: Guvernul inventează urgențe, Curtea le stinge lumina

Guvernul, prins cu „urgența” falsă în buzunar Nu există urgență, nu există ordonanță de urgență – asta este, pe scurt,...

Exclusiv4 zile ago

Ipj Prahova S.R.L., Grădinița de cadre -sezonul XXVII: Filozoful cu opincile de mall și neuronul de gang – Cazul Lăpădatu Lucian, între bere, bodycam și bășcălie juridică

Filozoful își scrie epopeea: Drept la replică de noaptea minții Serialul „Grădinița de cadre – IPJ Prahova”, documentat de Incisiv...

Exclusiv5 zile ago

Republica Rachetă, lovită de… ploaie: cum au oprit fermierii din Prahova experimentul cu iodură de argint și au pornit recoltele RECORD

„Mafia antigrindină” sub umbrelă: când se opresc rachetele, începe să plouă În timp ce la București se plâng politicieni și...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv