Connect with us

Actualitate

Caracatița Dragnea-TEL DRUM: 200 proprietăți pe 800 ha

Publicat

pe

Flux 24 prezinta:

NOI DEZVĂLUIRI RISE PROJECT (PRELUARE RISEPROJECT.RO)

Tel Drum, firma cu acționari secreți legată de Liviu Dragnea, este unul dintre cei mai importanți proprietari și concesionari de terenuri și imobile din sudul României. RISE Project a consultat documente din arhivele cadastrale, a inventariat proprietățile companiei și a reconstituit traseul acestora de la stat până în portofoliul firmei private deținute prin acțiuni la purtător.

  • Personaje cheie și firme apropiate liderului PSD au acaparat în decursul ultimilor 20 de ani proprietăți care în trecut au aparținut statului. Principalul beneficiar este firma Tel Drum.
  • Pe baza documentelor oficiale, am pus pe o hartă interactivă o parte din cele aproape 200 de proprietăți, cu suprafață totală de peste 800 de ha, pentru a contura dimensiunea afacerii imobiliare a grupării Dragnea. Alături de acestea, firmele care gravitează în jurul șefului PSD au în concesiune alte mii de hectare.

Terenurile unor foste ferme de stat, spații comerciale, clădiri industriale, clădiri de birouri și o casă de protocol sunt doar câteva din cele aproape 200 de proprietăți deținute de Tel Drum și  de alte trei firme conectate la mezinul familiei Dragnea.

Pe harta creată de noi, cu un simplu click puteți vedea unde se află terenurile sau imobilele din patrimoniul Tel Drum & friends, dar și suprafața, foștii proprietari și vecinii.

Cele mai multe proprietăți identificate de noi sunt în județul Teleorman, în localitățile Turnu Măgurele și Alexandria, dar pe hartă sunt indexate și imobile din județul Argeș.

 HARTA TERENURILOR DEȚINUTE DE FIRMELE ȘI APROPIAȚII LUI LIVIU DRAGNEA

Notă: Nu apar pe hartă toate proprietățile identificate de reporterii RISE Project în documentele cadastrale pentru că multe dintre acestea nu au coordonate geografice.  Vom adăuga noi informații în hartă, pe măsura documentării.

Compania Tel Drum, o fostă regie de stat care se ocupa de drumurile și podurile din Teleorman, a fost transformată în 1998 de Consiliul Județean Teleorman în societate comercială pe acțiuni. La numai un an compania a fost capitalizată cu șapte terenuri cu o suprafață de peste 5 ha, evaluate la 9,7 miliarde de lei vechi. În aprilie 2002, prin semnătura lui Liviu Dragnea, în calitate de președinte al consiliului județean, firma a fost cumpărată, prin negociere directă, de Marian Fișcuci – prietenul din școală al lui Liviu Dragnea. Mai multe detalii AICI.

 

La o lună după privatizare, Liviu Dragnea a transferat de la Consiliul Județean către Tel Drum un alt teren din Alexandria. Astfel, Consiliul Județean a redevenit acționar al companiei, iar Liviu Dragnea a apărut oficial în structura Tel Drum ca reprezentant al instituției. Astfel că, din mai și până în septembrie 2002, Liviu Dragnea și Marian Fișcuci au fost colegi în Tel Drum. Liderul PSD a negat în repetate rânduri ca ar fi avut vreo legătură cu compania prietenului său. Acesta nu a răspuns întrebărilor adresate de reporterii RISE Project.

LIVIU DRAGNEA REPREZINTĂ CONSILIUL JUDEȚEAN TELEORMAN ÎN ACȚIONARIATUL FIRMEI TEL DRUM (p. 1)

Până în noiembrie 2002, când Consiliul Județean a ieșit definitiv din acționariatul Tel Drum, firma cumpărase deja o casă de protocol, o fostă fermă cu tot cu utilaje și o clădire de birouri. Toate au aparținut firmei agricole de stat Agroindustriala SA din Turnu Măgurele.

IAS-UL ȘI CASA PARTIDULUI

Agroindustriala SA Turnu Măgurele provine din reorganizarea IAS-ului din același oraș. Avea la începutul anilor ‘90 o casă de protocol folosită de comuniști, patru ferme, clădiri administrative, peste 5000 de ha de pământ, majoritatea irigate. O parte dintre acestea au ajuns la firma Tel Drum în urma falimentului firmei agricole.

Documentele din arhivele statului arată că la sfârșitul anilor ‘90, Agroindustriala, în care acționarul majoritar era statul, își pava singură drumul către faliment. În 1998, reprezentanții firmei au pus gaj o parte din proprietățile pe care le avea în patrimoniu și a împrumutat 1,96 miliarde de lei vechi, adică echivalentul a aproape 226.000 de dolari, cu o dobânda de 55 la sută pe an de la BCR, sucursala Turnu Măgurele.

 

Până în 2001, jumătate din terenul deținut de firmă a fost retrocedat vechilor proprietari, iar datoriile au crescut constant.Ratele neplătite, taxele restante și furnizorii au adus încet încet lichidarea Agroindustriala.

În mai 2001, BCR și-a cerut banii în instanță, iar firma statului a intrat în reorganizare judiciară. Planul de redresare făcut de Agroindustriala nu a fost pe placul creditorilor, așa că firma a intrat în faliment.

Nu doar banca avea de recuperat bani, ci și cetățeni care îi arendaseră teren, firme private, Electrica, Primăria din Turnu Măgurele, dar și instituția condusă de Liviu Dragnea. Consiliul Județean Teleorman avea de recuperat, la acel moment, peste 64 de milioane de lei vechi, adică aproape 2300 de dolari, taxe neplătite, penalități și întârzieri acumulate în trei ani.

Însă, au contribuit la falimentul Agroindustriala, printre altele, și două firme private.

Citești această investigație fiindcă îți pasă. Dacă vrei să afli și mai multe despre corupția din instituțiile statului, crima organizată și cum te afectează toate astea, poți dona aici!

În SC Marine SRL, care avea de recuperat 47 de milioane de lei vechi, adică 1774 de dolari, au fost asociați Florinel Marinaș – cumnatul lui Dragnea, Marian Fișcuci – fostul coleg de liceu sau Adrian Simionescu – rudă cu cel din urmă.  Toți trei au intrat sub lupa DNA într-un dosar de evaziune fiscală cu prejudiciu de peste un milion de euro adus statului român. Dosarul nu a fost încă trimis în judecată.

Zimflor SRL, una din firmele înscrise pe lista creditorilor, a cerut și ea să recupereze de la Agroindustriala circa 4 miliarde de lei vechi, echivalentul a peste 150.000 de dolari. Firma l-a avut ca asociat cu 50 la sută, în perioada falimentului firmei de stat, pe Teodor Nițulescu, la acea vreme prefect al județului. Acesta a declarat: “Zimflor SRL nu a luat niciodată nimic de la Agroindustriala SA. Toate activele mari au ajuns la Tel Drum: Ferma Lița, Ferma Dona, un bloc de birouri, etc”.

Intrată în faliment din dorința creditorilor, Agroindustriala a început să vândă din bunurile pe care le avea: animale, ferme, utilaje agricole și clădiri.

Tranzacțiile. În mai 2002 apare în schema falimentului, pionul cheie: firma Tel Drum SA, cumpărată o luna mai devreme de Marian Fișcuci de la Consiliul Județean Teleorman, condus de fostul său coleg de liceu – Liviu Dragnea.

Printr-o adresă oficială, Tel Drum cerea lichidatorului să-i vândă direct, fără licitație, terenul de peste 3500 de mp și casa de protocol din Turnu Măgurele, ferma Lița cu terenul aferent de 12,3 ha și un bloc din Turnu Măgurele, plus utilaje agricole și obiecte de inventar.

Creditorii, adică BCR, Consiliul Județean condus de Dragnea, firmele în care erau asociați prefectul și fostul coleg de liceu, dar și alte entități, au fost de acord să le vândă.

În 9 iulie 2002, Tel Drum transfera banii și patru zile mai târziu semna două contracte de vânzare-cumpărare cu firma falimentară. A plătit în total 4,22 miliarde de lei vechi cu tot cu TVA, adică puțin peste 127.000 de dolari.

https://i1.wp.com/www.riseproject.ro/wp-content/uploads/2017/05/casa_de_protocol_din_turnu_magurele_1200px.jpg?ssl=1

Casa de protocol din Turnu Măgurele aparține în acte firmei Tel Drum.

Casa de protocol de la intrarea în orașul Turnu Măgurele a fost construită în 1975 și era folosită de membrii partidului comunist.  Când a fost cumpărată de Tel Drum, avea 3 dormitoare, 3 băi, o bucătărie, un living, o piscină și un teren de peste 3500 de mp. A costat 5460 de dolari. Astăzi, proprietatea e încercuită de un gard și are o gheretă pentru paznic la poartă. O alee lungă străbate livada deasă și e greu să zărești casa printre copaci. Nu există număr poștal în evidențele cadastrale. Mai multe surse RISE Project au declarat că membrii familiei Dragnea vin des aici, dar mai prezent este Ștefan Valentin Dragnea, fiul șefului PSD.

Blocul G9 de pe strada Ștrandului din Turnu Măgurele este fostul sediu administrativ al firmei Agroindustriala SA Turnu Măgurele

La cinci minute de mers cu mașina, pe strada Ștrandului din Turnu Măgurele, am găsit blocul G9. Tel Drum a cumpărat la pachet cu casa de protocol jumătate din imobil. Se vede cu ochiul liber ce aparține astăzi firmei. Jumătate de bloc are geamuri termopan, acoperiș și zugrăveală nouă, dar și intrare și parcare privată. Cealaltă jumătate e într-o stare avansată de degradare, ploaia a pătruns prin acoperiș și mucegaiul decorează pereții exteriori.

Asociația Vânătorilor și Pescarilor Turris a avut la un moment dat sediul în fosta clădire de birouri a firmei Agroindustriala SA Turnu Măgurele.

Aici stau oameni simpli, iar la intrare am găsit o tăblie ruginită care anunță că și Asociația de Vânători și Pescari Turris a avut la un moment dat sediul în clădire. RISE Project a scris AICI despre conexiunea acesteia cu Liviu Dragnea. Vecinii ne-au spus că știu că blocul e al liderului PSD.

După ce a cumpărat casa de protocol, blocul, ferma Lița și utilajele agricole, Tel Drum a mai cumpărat de la firma falimentară și ferma Dona. Adică alți 340.000 de mp de pământ și 66.000 de mp de clădiri.

ALEXANDRIA – CARTIERUL GENERAL

Saga imobiliară a Tel Drum-ului continuă și la aproape 50 de km distanță de Turnu Măgurele, în reședința județului Teleorman.

În Alexandria, conform actelor publice, pe strada Ion Creangă nr. 52-54, Tel Drum deține într-o fostă clădire a Băncii Naționale a României, apartamentul nr. 2 și subsolul plus o parte din terenul de 1700 de mp. Co-proprietar pe același pământ este statul.

În clădire este astăzi sediul Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Alexandria, al Federației Naționale a Revoluționarilor din România – Filiala Teleorman, al Direcției Județene de Statistică Teleorman și al unor firme private.

Tot în Alexandria, Tel Drum – astăzi companie cu acționariat ascuns,  are cartierul general pe strada Libertății. Terenul de aici, l-a moștenit, în mare parte, pe vremea când acționar era Consiliul Județean.

Strada Libertății nr. 458 bis, Alexandria – aici se află cartierul general al firmei Tel Drum

Tel Drum a ajuns proprietară și pe fostele clădiri și terenuri ale SIMPAS SA, o companie de morărit și panificație în care a fost acționar statul. În 2011, după ce terenurile din strada Viilor nr. 3 au fost cumpărate de Tel Drum, firma de stat a fost radiată în urma falimentului.

La moșia din Alexandria, Tel Drum a mai adăugat, în acte, câteva hectare cu construcții industriale situate pe strada Abatorului la nr. 43. La fața locului, numărul poștal nu există.

DOSARUL PENAL ȘI CONEXIUNEA CU PARTIDUL

Încă două terenuri de aproape 7000 de mp, situate pe strada București nr. 2 din Alexandria, au ajuns în proprietatea Tel Drum de la altă firmă de stat.

Ambele sunt situate la ieșirea din Alexandria spre București. Aici este sediul firmei Proinvest, deținută de prietenii lui Dragnea anchetați de DNA pentru evaziune fiscală de peste 1 milion de euro. Documentele și documentarea din teren arată că mașinile și utilajele firmei Proinvest stau expuse pe terenurile proprietate  a Tel Drum.

Comalex SA Alexandria deținea la începutul anilor 90 toate magazinele alimentare, dar și cofetăriile, patiseriile, carmangeriile, restaurantele, berăriile, cafenelele sau chioșcurile.

În 5 iunie 2005, procurori DNA Slobozia au început să ancheteze devalizarea firmei Comalex. Aceștia notau în rechizitoriu că în perioada martie 2002- aprilie 2005, 33 de spații au fost vândute la prețuri sub valoarea pieței. Un document intrat în posesia reporterilor RISE Project arată că la momentul declanșării anchetei, procurorii DNA au cerut de la Registrul Comerțului date despre mai multe companii, printre care și Tel Drum.

Procurorii notează în rechizitoriu că unul dintre acuzații din dosar a avut scopul de “a determina obținerea de către oameni de afaceri locali (membri PSD) de spații comerciale la prețuri subevaluate și în condiții nelegale”.

Marian Fișcuci, fostul coleg de liceu al lui Liviu Dragnea, apare și el, din nou, în schemă.  SC Fiscuci M SNC, devenită ulterior Proinvest SRL, a beneficiat și ea de cel puțin un spațiu comercial deținut de firma de stat. Nici Tel Drum și nici Fișcuci nu au fost puși sub acuzare. Contactat de reporterii RISE Project, acesta a declarat: “Nu mă mai ocup de mai mulți ani de Tel Drum. Nu vreau să comentez.”

Citești această investigație fiindcă îți pasă. Dacă vrei să afli și mai multe despre corupția din instituțiile statului, crima organizată și cum te afectează toate astea, poți dona aici!

Casa prietenului. Corporația Tel Drum a mai deținut până în 2008 o casă de 200 de mp cu anexe și teren de peste 1500 de mp situate pe strada Mihăiță Filipescu, peste drum de un sediu al PSD. Lumea știe că aici stă familia Pitiș. În acte, casa cu gard și copaci înalți la poartă, a fost tranzacționată de mai multe ori în ultimii ani. În 2008 Tel Drum a vândut-o lui Daniel Barac, șoferul familiei Pitiș, apoi a ajuns la Petre Pitiș și azi este deținută de firma MSF Art Imob SA, o societate cu acționariat ascuns ca și Tel Drum.

Casa de pe strada Mihăiță Filipescu din Alexandria, a aparținut inițial firmei Tel Drum.

MSF Art Imob a fost înființată la începutul anului 2015 și avea la acel moment 192 de acțiuni la purtător deținute în procente egale de fondatorii firmei: Petre Pitiș și cumnatul acestuia, Dan Liviu Bărcaru. Datele din Monitorul Oficial arată că în luna iunie a aceluiași an în care firma a fost înființată, acțiunile companiei au fost “tranzacționate” și fondatorii au dispărut din firmă.

Petre Pitiș este directorul general al Tel Drum și prieten cu Liviu Dragnea de la jumătatea anilor ‘90. Acesta nu a putut fi contactat.

Alte 268 de ha de pădure din localitatea Plopii Slăvitești, tot din Teleorman, sunt deținute azi de Teldrum și  Gransiloz conectată de fiul lui Liviu Dragnea. RISE Project a scris despre secretul din pădure AICI.

CONCESIUNILE ȘI ÎNCHIRIERILE

În 2010, conform arhivei de garanții mobiliare, Tel Drum garanta un împrumut de 18.000.000 de lei luat de la Unicredit Țiriac cu mai multe contracte din bani publici, dar și cu subvențiile din fonduri europene, pe care urma să le încaseze de la APIA, pentru 5202 ha de teren.

Subvențiile nu erau condiționate de producția agricolă.  Faptul că Tel Drum primea ajutor de la stat pentru terenuri, nu înseamnă neapărat că erau proprietatea firmei, ci puteau să fie și concesionate, închiriate sau luate în arendă.

Luciul de apă. Tel Drum a mai a închiriat de la stat 347 de ha de teren aflate pe malul Dunării în localitatea Seaca din Teleorman. Hotnews a dezvăluit de curând că acesta este locul în care Liviu Dragnea a fost la pescuit anul acesta cu premierul Grindeanu.

BALASTIERELE

În februarie 2009, Tel Drum a primit în exploatare 3,8 hectare în albia râului Vedea în localitatea Berbina. Statul a plătit 33 de mii de lei pentru decolmatarea râului, iar compania s-a ales cu 48 de mii de metri cub de nisip și pietriș bun de folosit pentru lucrările la drumuri. Din nou, semnătura lui Liviu Dragnea a fost esențială. El a semnat autorizația de construire folosită de Tel Drum pentru a extrage pietrișul.

MAGAZINELE FIULUI

Tot în Turnu Măgurele apare în schemă firma Interfrigo Logistics SRL. Aceasta a cumpărat două spații cu vad comercial situate pe una din pietonalele din oraș.

Firma Interfrigo Logistics a fost înființată în 2009 și istoricul acționarilor arată o legătură directă cu Ștefan Valentin Dragnea, fiul șefului PSD.

Spații comerciale deținute de firma Interfrigo Logistics SRL în centrul orașului Turnu Măgurele.

La parterul blocului E2, de pe strada Horia, Cloșca și Crișan, spațiul comercial are aproape 230 de mp. Acolo funcționează acum o farmacie Sensiblu, un magazin de haine ieftine și un cabinet medical deținut de un egiptean. Vecini: firma Proinvest, controlată de fostul coleg de liceu al lui Dragnea.

Câteva sute de metri mai încolo, pe aceeași stradă, la parterul blocului D15/II, într-un spațiu de 76 mp funcționează astăzi magazinul Salcia. Firma Interfrigo a cumpărat acest spațiu direct de la Liviu Dragnea în anul 2012 cu 620.000 de lei.

Din magazinul Salcia poți cumpăra salamuri, cârnați și alte produse din carne. Am intrat în magazin, unde vânzătoarea ne-a povestit că firma e una veche și că aparține familiei Dragnea. Am cumpărat câteva mezeluri și am primit un bon din partea Romcip.

Intrarea în magazinul Salcia situat pe strada Horia, Cloșca și Crișan din Turnu Măgurele. În acte spațiul este deținut de firma SC Interfrigo Logistics SRL. Compania l-a cumpărat de la Liviu Dragnea.

Este compania prin care fiul lui Liviu Dragnea operează o fermă de porci. De altfel toate produsele din galantarul magazinului sunt expuse sub brandul fermei din localitatea Salcia. Ambele spații comerciale au fost inițial ale statului.

Interfrigo Logistics SRL, conectată de fiul lui Liviu Dragnea, mai apare și în Pitești. Aici firma deține un apartament și spațiile fostei Ciprom SA, o companie de stat producătoare de echipamente industriale.

Documentele și harta din acest material nu expun toate proprietățile deținute de firmele conectate de Liviu Dragnea. Asta pentru că România nu are încă o bază de date completă care să cuprindă toate imobilele și terenurile deținute de cetățeni, firme sau instituții ale statului.

 

Programul Național de Cadastrare a fost lansat în 2015 chiar de către Liviu Dragnea, în calitate de Ministru al Dezvoltării Regionale, ca program gratuit prin care toate proprietățile din România urmează să fie înregistrate până în 2023. Datele oficiale arată că, până în martie 2017, din 3181 de unități teritoriale câte are România, 261 sunt înregistrate în baza de date a statului. Adică doar 8.2%. Asta reprezintă puțin peste 72.000 de imobile cu o suprafață de aproape 60.000 de ha.

Deși cele aproape 200 de imobile pe care am descoperit că le dețin  Tel Drum&Friends sunt înregistrate oficial, nu am putut să le localizăm pe toate pentru că în documentele cadastrale nu există coordonate spațiale.

Firma Tel Drum nu a răspuns, până la ora publicării, întrebărilor adresate de reporterii RISE Project.

 

Actualitate

Pentagonul lansează „Secure Space Network” pentru a extinde accesul companiilor la infrastructura clasificată

Publicat

pe

De

Aproximativ 50 de facilități SCIF vor fi construite în Statele Unite

Companiile contractante vor avea în curând mai multe oportunități de a derula activități clasificate pentru Pentagon, printr-un nou program denumit „Secure Space Network”.

Inițiativa prevede proiectarea și instalarea a aproximativ 50 de spații securizate în diferite regiuni ale Statelor Unite. Aceste facilități, cunoscute sub acronimul SCIF — Sensitive Compartmented Information Facilities — sunt destinate procesării, stocării și discutării informațiilor strict clasificate.

Washington vrea să elimine barierele pentru companiile mici

Programul urmărește să faciliteze accesul firmelor capabile la mediile clasificate, considerate de industria de apărare una dintre principalele piedici în colaborarea cu Departamentul Apărării.

James R. Mismash, adjunct al secretarului pentru dezvoltarea bazei industriale și director al Biroului pentru Programe destinate Întreprinderilor Mici, a declarat că noua rețea va permite unui număr mai mare de companii să contribuie la proiecte militare clasificate.

Potrivit acestuia, cooperarea dintre instituțiile guvernamentale și sprijinul Congresului ar urma să consolideze baza de furnizori ai Pentagonului și să accelereze furnizarea capabilităților necesare forțelor armate.

SCIF-urile, spații proiectate pentru a rezista spionajului

O facilitate SCIF poate fi o zonă, o încăpere, un grup de încăperi, o clădire sau chiar un întreg obiectiv certificat și acreditat în conformitate cu standardele de securitate stabilite de directorul comunității americane de informații.

Aceste spații sunt concepute pentru a permite gestionarea informațiilor sensibile compartimentate și pentru a preveni o serie de amenințări. Printre măsurile de protecție se numără rezistența la pătrunderea forțată, interceptarea comunicațiilor audio și supravegherea electronică.

Costurile ridicate limitează accesul firmelor la contractele clasificate

Pentru multe companii mici care încearcă să obțină contracte militare, accesul la informații clasificate și la spații SCIF reprezintă o provocare majoră. Construirea și acreditarea unor astfel de facilități presupun costuri semnificative, iar unele firme nu dispun de infrastructura necesară sau nu au acces facil la astfel de locații.

Prin „Secure Space Network”, autoritățile americane încearcă să reducă aceste bariere și să lărgească numărul companiilor care pot participa la proiecte ale Pentagonului.

Programul ar putea fi extins rapid în funcție de necesități

Prima etapă a proiectului va crea un model de producție repetabil, care să permită extinderea rețelei pe măsură ce cresc cerințele operaționale.

Planul include și dezvoltarea unei capacități de producție flexibile, capabile să fie intensificată rapid pentru a răspunde unor creșteri bruște ale necesarului de spații de lucru acreditate pentru activități clasificate.

Facilitățile vor fi amplasate în baze militare și centre dedicate industriei

Coordonarea inițiativei va reveni Biroului pentru Dezvoltarea Bazei Industriale, aflat în subordinea structurii pentru achiziții și mentenanță a Departamentului Apărării.

Noile facilități ar putea fi amplasate în baze militare, în locații orientate către industrie — inclusiv centre de tip APEX Accelerators — sau în alte puncte considerate relevante pentru misiunile Pentagonului.

Detaliile publice despre program rămân însă limitate. Nu au fost precizate dimensiunile fiecărei facilități SCIF, bugetul alocat sau calendarul exact pentru implementarea proiectului.

Citeste in continuare

Actualitate

Halo_Shield: Noua frontieră a apărării împotriva amenințărilor aeriene asimetrice

Publicat

pe

De

Un conflict asimetric, o soluție modernă

Sistemele aeriene fără pilot (UAS) au redefinit complet dinamica apărării spațiului aerian, transformând-o într-un joc asimetric și extrem de rapid. Astăzi, dronele accesibile, care pot fi achiziționate cu mai puțin de 1.000 de dolari, reprezintă o amenințare critică pentru infrastructura strategică și obiectivele militare de mare valoare. Metodele tradiționale de apărare, bazate preponderent pe radare punctuale, se dovedesc insuficient de agile pentru a contracara atacurile multiple, rapide și venite din direcții imprevizibile.

Halo_Shield: Arhitectura rezilienței distribuite

Pentru a răspunde acestor provocări, a fost dezvoltată arhitectura modulară Halo_Shield, un sistem de combatere a dronelor (C-UAS) conceput să fuzioneze datele de la senzori activi și pasivi într-o imagine operațională unificată. Sistemul funcționează prin „Tile-uri” – componente integrate care conectează senzori tactici și efectori (inclusiv lasere de mare energie, precum sistemul LOCUST) într-un lanț de neutralizare distribuit. Această abordare elimină dependența de un singur punct de detecție, crescând semnificativ rata de succes a apărării.

De la experiment la succes operațional

În cadrul unor exerciții riguroase – T-REX 25-2, TWIX 2026 și T-REX 2026 – Halo_Shield a demonstrat capacități de necontestat. Validările din teren au confirmat că sistemul poate fi configurat în câteva minute, oferind o disponibilitate aproape continuă și interoperabilitate avansată. La Grand Forks, Halo_Shield a marcat o premieră prin coordonarea angajărilor cu laser de mare energie, preluând rolul de comandă și control direct și confirmând viabilitatea unui concept de apărare stratificat, gata pentru desfășurări rapide în medii complexe.

Ingeniozitate sub presiune: Lecții din deșert pentru tehnologia militară

Criza din Mojave

În timpul unor teste recente desfășurate în temperaturile extreme ale deșertului Mojave, terminalele terestre Starlink utilizate de armată au început să cedeze din cauza supraîncălzirii. Fără sprijin tehnic specializat în proximitate, soldații au recurs la o soluție de avarie ingenioasă: răcirea antenelor cu tricouri ude. Această abordare neașteptată a reușit să mențină fluxul de date esențial pentru operațiuni, demonstrând că adaptabilitatea pe câmpul de luptă poate suplini, uneori, lipsa echipamentelor complet ranforsate.

Tehnologia comercială: Avantaje și limite

Incidentul a scos la iveală dilema actuală a achizițiilor militare: echilibrul dintre rapiditatea tehnologiei comerciale și durabilitatea echipamentelor de tip „bespoke”. Dacă soluțiile comerciale, precum Starlink sau sistemele 5G, permit o desfășurare rapidă și costuri reduse cu 50% față de sistemele tradiționale, ele nu sunt întotdeauna proiectate pentru mediile austere.

Viitorul achizițiilor: Pragmatism peste supradimensionare

Lecția desprinsă de armată este clară: nu orice limitare tehnică necesită reproiectarea completă a unui sistem. Oficialii militari susțin acum că, dacă o procedură tactică simplă (precum răcirea improvizată) rezolvă problema fără a afecta misiunea, aceasta este preferabilă investițiilor masive în „supraransforsare”. Această filozofie, aplicată în urma experimentelor recente, ar putea schimba fundamental modul în care armata accelerează adopția tehnologiilor moderne, punând accent pe eficiență și adaptabilitate.

Schimbări la vârful Armatei SUA: Interim interimar în timpuri incerte

O numire surpriză

Într-o mișcare rapidă, Adam Telle a fost numit secretar interimar al Armatei, preluând funcția imediat după demisia surprinzătoare a predecesorului său. Telle, care ocupă în prezent funcția de asistent al secretarului Armatei pentru lucrări civile, a fost descris drept un patriot respectat, decizia fiind salutată de liderii din cadrul Comitetului pentru Forțele Armate din Senat.

Leadership în tranziție

Această schimbare vine într-un moment critic pentru forțele terestre, care traversează o perioadă de modernizare accelerată. Instituția se confruntă însă cu un vid de conducere la nivel înalt, atât pe plan civil, cât și militar. În timp ce Telle ocupă temporar fotoliul de secretar, postul de șef al Statului Major rămâne sub semnul incertitudinii după eliminarea generalului Randy George. Deși s-au vehiculat nume pentru acest post, Casa Albă nu a formalizat încă nicio nominalizare, pe fondul unor controverse politice privind credentialele potențialilor candidați. Pentagonul a dat asigurări că se lucrează la finalizarea acestor numiri, însă instabilitatea de la vârful ierarhiei militare rămâne un punct fierbinte în dezbaterea de la Washington.

Citeste in continuare

Actualitate

Oshkosh Defense pune presiune pe pușcașii marini: oferta pentru vehicule JLTV expiră la 31 octombrie

Publicat

pe

De

Compania promite primele vehicule în mai puțin de un an

Oshkosh Defense le-a transmis pușcașilor marini americani că trebuie să decidă până la 31 octombrie dacă acceptă oferta companiei de a furniza vehicule tactice ușoare comune — JLTV — într-un interval mai mic de un an.

Propunerea vine în contextul în care AM General întâmpină întârzieri în producția versiunii modernizate JLTV A2, după ce a câștigat contractul pentru fabricarea acesteia. În lipsa unei decizii din partea Marine Corps, viitorul liniei de producție JLTV operate de Oshkosh rămâne incert.

Un „pod de producție” pentru a evita blocajele

Oshkosh își promovează intens oferta, denumită „production bridge” — sau „pod de producție”. Compania susține că soluția ar permite Marine Corps să continue procesul de modernizare, oferind în același timp AM General timpul necesar pentru a recupera întârzierile de producție.

Reprezentanții companiei afirmă că fiecare zi în care noile vehicule nu ajung în unități amână modernizarea forțelor și sporește riscurile operaționale. În acest scenariu, contractul propus de Oshkosh ar funcționa ca un mecanism temporar de protecție, nu ca o încercare de a elimina AM General din program.

Investiții private de peste 50 de milioane de dolari

Pentru a putea începe rapid producția, Oshkosh spune că a alocat peste 50 de milioane de dolari din capital propriu. Banii sunt destinați extinderii capacității industriale și achiziției anticipate a materialelor cu termene lungi de livrare.

Compania estimează că poate produce și livra aproximativ 1.200 de vehicule JLTV pe an. Primele unități ar putea ajunge la pușcașii marini în aproximativ zece luni de la activarea acordului.

Oferta se bazează pe forța de muncă disponibilă, spațiul actual de producție și relațiile existente cu furnizorii. Dacă decizia este amânată după 31 octombrie, toate aceste elemente — inclusiv capacitatea industrială și disponibilitatea componentelor — ar trebui reevaluate.

Fără semnale clare din partea Marine Corps

Oshkosh susține că Marine Corps a fost informat cu privire la termenul-limită și că oficialii au înțeles motivele pentru care compania a impus această dată. Cu toate acestea, până în prezent nu ar fi existat niciun semnal clar privind direcția în care intenționează să acționeze serviciul militar.

În lipsa unei cereri ferme, Oshkosh ar putea redirecționa capacitățile pregătite către alte activități: mentenanța flotei existente, contracte cu parteneri internaționali sau programe asociate, precum ROGUE Fires. Țările partenere reprezintă deja o piață concretă, după ce Țările de Jos au selectat compania pentru producția unei versiuni olandeze a vehiculului JLTV.

Marine Corps caută un al doilea furnizor

Marine Corps a publicat în luna mai o solicitare pentru identificarea unui al doilea furnizor de JLTV. Documentul viza variante comerciale sau deja dezvoltate, „mature, pregătite pentru producție și rapid de introdus în dotare”.

Serviciul militar american a precizat că analizează permanent opțiunile de achiziție pentru a respecta cerințele aprobate privind JLTV, pentru a menține nivelul de pregătire operațională și pentru a limita riscurile asociate introducerii noilor vehicule.

În acest context, Oshkosh s-a poziționat pentru a furniza modelul JLTV A1, a cărui linie de producție a rămas activă pentru comenzile comerciale ale companiei.

Un necesar de 12.500 de vehicule

Pentru anul fiscal 2027, Marine Corps solicită 244,9 milioane de dolari pentru achiziția a peste 340 de vehicule JLTV A2. Obiectivul total al pușcașilor marini este de aproximativ 12.500 de vehicule, însă Oshkosh estimează că până acum a fost livrat mai puțin de 60% din necesarul planificat.

Întârzierile AM General au atras critici din partea parlamentarilor americani, atât republicani, cât și democrați. Un senator democrat din Wisconsin a catalogat situația drept o performanță inacceptabilă pentru unul dintre cele mai importante contracte de vehicule ale Departamentului Apărării.

AM General invocă dificultăți de tranziție

Conducerea AM General a pus întârzierile pe seama unor probleme complexe de tranziție și a anunțat că firma intenționează să atingă producția la capacitate maximă în 2027.

În pofida acestor probleme, Oshkosh insistă că oferta sa nu urmărește falimentarea sau blocarea programului AM General. Compania afirmă că obiectivul este să ofere Marine Corps o soluție intermediară, astfel încât serviciul să își continue modernizarea, iar producătorul desemnat să câștige timp pentru recuperarea întârzierilor.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv12 ore ago

„IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”, episodul 57: „Subcomisar-șef” de analfabetism funcțional la comanda IPJ Prahova

Incisiv de Prahova continuă serialul „Grădinița de Cadre din IPJ Prahova”. După episoadele în care am arătat cum „Inspectoratul de...

Exclusiv12 ore ago

De la „J’Accuse…!” la „Noi n-am văzut nimic”: Afacerea Dreyfus, manualul secret al MAI-ului românesc

Un evreu alsacian, o scrisoare dubioasă și o justiție oarbă „la comandă” În 1894, Franța își dădea examenul de morală...

Exclusiv12 ore ago

IGPR, instituția cu două oglinzi: una pentru hârtie, alta pentru instanță

Cazul semnalat de Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” arată o performanță administrativă rară: aceeași instituție reușește să susțină, în documente...

Exclusiv2 zile ago

MEDAT, TRANSFORMAT ÎN „MINISTERUL ȘMENULUI NAȚIONAL” –  Cum a ajuns strategia de stat pe mâna unui trio cu dosar, ORNISS la ghici și Constituția făcută sul

De la strategie națională la șmecherie organizată Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) a fost vândut românilor drept „motor...

Exclusiv2 zile ago

Harta dragostei penale din Brașov: cum se fură cu sentiment și se delapidează cu sufletul la gură

În județul Brașov, după toate aparențele și după cum susțin sursele și reclamațiile, nu mai vorbim doar de afaceri dubioase,...

Exclusiv2 zile ago

TCE Ploiești – Feuda lui Nae, cu organigramă în chiloți și bețivi la butoane

În orașul în care autobuzele abia se târăsc, iar datoriile sar în aer, la TCE Ploiești nu curge motorină. Curge...

Exclusiv3 zile ago

Ministrul Darău, lovit în față cu propriul proiect –  Când Ministerul Justiției îți spune, politicos-juridic: „Așa ceva nu se face nici măcar într-un guvern demis”

Ministrul Ambrozie-Irineu Darău a vrut să reorganizeze MEDAT. Ministerul Justiției i-a răspuns, în esență: „Reorganizează-ți întâi temeiurile legale, apoi mai...

Exclusiv3 zile ago

„Lanțul de aur al incompatibilității”: cum a legat MAI polițistul de caloriferul birocrației până la ONU și Frontex

Un nou “cadou” marca MAI pentru polițiștii care au îndrăznit să gândească singuri și să muncească în lumea civilizată: de...

Exclusiv3 zile ago

Industria groazei lângă casă: cum se topește sticla, nervii și legea, toate la un loc –  Fabrica de coșmar de la Blejoi: „reciclare” pe nervii și plămânii vecinilor

În comuna Blejoi, județul Prahova, nu mai e nevoie de filme horror. E suficient să locuiești lângă punctul de lucru...

Exclusiv3 zile ago

TCE Ploiești – Feuda lui Nae Comisionaru’. De la cai dopați la „organigrama cu chiloți”, falsuri în acte și teroare pe banii ploieștenilor Pamflet jurnalistic (cu acte oficiale și probe audio la dosar)

Ploieștiul, oraș cu transport public… privat de rușine La suprafață, TCE Ploiești e „societate publică de transport”. În realitate, ultimii...

Exclusiv4 zile ago

IPJ Prahova – Grădinița de Cadre, episodul 56: Pensia nu prescrie păcatele și nu spală urmele „dispecerilor de lux”

Incisiv de Prahova continuă serialul „Grădinița de Cadre din IPJ Prahova”. După episodul 55, în care am prezentat traseul spectaculos...

Exclusiv4 zile ago

Triada care vrea să-și facă minister la purtător: Darău, Vișoianu, Miron și operațiunea „Jaf la MEDAT”

Ministerul Economiei sau SRL-ul Triadei? La Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) nu se mai face administrație, se face...

Exclusiv4 zile ago

Șef de IPJ cu nota 3,82 la “capacitate”. România, te iubesc… pe mute

Inspectorat de Poliție Județeană sau Școală Ajutătoare de Șefi? Concursul pentru șefia Inspectoratului de Poliție Județean Cluj nu a fost...

Exclusiv5 zile ago

IPJ Prahova – Grădinița de Cadre, episodul 55: Pinochio de Băicoi își taie singur nasul… la pensie

Reamintire scurtă: „Inspectoratul de Protecție al Jmecherului” De 55 de episoade tot scriem despre IPJ Prahova, transformat cu succes din...

Exclusiv5 zile ago

TCE Ploiești – „Organigrama cu chiloți” trece, oamenii cu 40 de ani vechime pleacă. AGA, cu ștampila pe teroare

„La TCE domnește Nae. Restul doar ridică mâna.”  AGA A VOTAT: SALVĂM 8 CONTROLORI, EXECUTĂM 40 DE ANI DE MUNCĂ...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

www.softpas.com

Top Articole Incisiv