Actualitate
Judecatoarea Camelia Bogdan exclusa din magistratura de CSM – vrea sa ii demaste pe colegii sai, procurori sau judecatori, care fac parte din masonerie.

Stimata Doamna Presedinte al CSM, Stimate Domnule GRAND MASTER AL MLNR, Va rog sa confirmati inca o data expressis verbis ca CSM, neavand atributii de legiferare in materia incompatibilitatilor, nu a solicitat in prealabil concursul DOMNULUI GRAND MASTER al MLNR , la randul Domniei sale functionar public in sensul art 175 alin 2 Cpen, subiect activ al infractiunii de omisiune a sesizarii, prev de art 267 C pen, si nu au fost solicitate Constitutia MASONICA si juramantul masonic pentru a intelege potentialul conflict de interese in care s-ar putea afla colegii magistrati dar si potentialele incompatibilitati la care se expun in absenta declararii apartenentei la Francmasonerie, impietand dezideratul unei justitii transparente. Va rog asadar sa precizati daca CSM, prin reprezentantul legal, dna judecator MARIANA GHENA, considera ca este necesar sau nu sa solicite de la MLNR lista magistratilor masoni, mai ales ca eu am invocat in intampinarea mea din dosarul nr 14/i/j/2016 chestiunea apartenetei la MASONERIE a domnului Inspector-sef si domnii colegi judecatori au refuzat sa se pronunte si sa clarifice acest argument. Va rog sa imi permiteti sa atasez si raspunsul dvs preliminar, si raspunsul pe care astept sa imi fie comunicat si de catre domnul GRAND MASTER AL MLNR, in temeiul disp LEGII NR 544/2001, SI LA DOSARELE MELE PENALE, IN CARE AM CALITATEA DE PERSOANA VATAMATA. Va rog sa imi permiteti sa justific caracterul de interes public al informatiei… I. Situatia de fapta analizata: este de interes public savarsirea infractiunii de fals in declaratii de catre judecatorii romani/protejarea infractorilor de catre o CSM, GARANTUL INDEPENDENTEI JUSTITIEI si respectiv de catre o entitate de utilitate publica, care primeste fonduri de la bugetul de stat, intr-un stat membru al UNIUNII EUROPENE. Precizez ca din evidentele ANI nu rezulta ca vreun judecator/procuror si-ar fi declarat apartenenta la FRANCMASONERIE, dar cumulul intre calitatea de magistrat si cea de mason este permisa de CSM, care insa nu are abilitare normativa de a legifera in materia incompatibilitatilor/conflictelor de interese, hot CSM fiind lovita de www.LUMEAJUSTITIEI.ro nulitate absoluta. II. Dispozitii legale aplicabile: – relevante la sfera informatiilor de interes public: 1. Legea nr. 144/2016 pentru modificarea art. 2 lit. a) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 528/2016. Potrivit documentului, partidele politice, federaţiile sportive şi ONG-urile de utilitate publică, care primesc bani publici, sunt incluse pe lista instituţiilor obligate să se supună prevederilor privind liberul acces la informaţii de interes public. Legea nr. 544/2001 stabileşte şi sancţiunile aplicabile în momentul în care nu se primeste un răspuns la solicitarea formulată. Mai precis, refuzul explicit sau tacit al angajatului desemnat al unei autorități ori instituții publice constituie abatere și atrage răspunderea disciplinară a celui vinovat. Dacă vă aflaţi într-o astfel de situație, puteţi depune o reclamație la conducătorul autorității sau al instituției publice respective în termen de 30 de zile de la luarea la cunoștință de către persoana lezată. Dacă după cercetarea administrativă reclamația se dovedește întemeiată, răspunsul se transmite persoanei lezate în termen de 15 zile de la depunerea reclamației și va conține atât informațiile de interes public solicitate inițial, cât și menționarea sancțiunilor disciplinare luate împotriva celui vinovat. Dreptul la informatie este prevazut in art. 31 alin. 1-3 din Constitutie Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public este reglementat in detaliu prin Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public. Legea 544/2005 privind contenciosul administrativ asimileaza statutului de autoritate si organizatiile care au dobandit statutul de utilitate publica si instituie in sarcina acestor organizatii o obligatie de a raspunde in termen de 30 de zile solicitarii de informatii oricarei persoane care manifesta si demonstreaza un interes. www.LUMEAJUSTITIEI.ro Dispozitii relevante din Ghidul privind accesul la informatii publice: Pentru care informaţii de interes public este liber accesul: Pentru toate, cu excepţia celor la care accesul este interzis expres prin lege; cazurile exprese de interzicere a accesului sunt prevazute in art. 12 din lege. Consecinta este ca nu persoana trebuie sa dovedeasca dreptul sau de liber acces la o informatie de interes public (acesta este prevazut expres de lege, in art. 1, ca principiu fundamental); dimpotriva, de fiecare data cand refuza comunicarea oricarei informatii de interes public, autoritatea/institutia publica are obligatia sa faca dovada ca acea informatie este exceptata de la liberul acces potrivit art. 12 din lege. Daca nu face aceasta dovada (dovada nu se rezuma la o simpla afirmatie) autoritatea/institutia publica nu poate refuza, in mod legal, comunicarea informatiei. Pentru care informaţii de interes public nu este liber accesul: 1. O parte dintre informaţiile clasificate, respectiv numai informatiile clasificate din domeniul apărării naţionale, siguranţei şi ordinii publice, precum si informatiile clasificate care privesc deliberările autorităţilor şi cele care privesc interesele economice şi politice ale României. (Informaţiile clasificate sunt reglementate printr-o lege distinctă, Legea nr.182 din 12 aprilie 2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 248 din 12 aprilie 2002). Informatiile clasificate se impart in 2 mari categorii: 1. Secrete de stat (informatiile care privesc securitatea nationala, prin a caror divulgare se pot prejudicia siguranta nationala si apararea tarii) 2. Secrete de serviciu (informatiile a caror divulgare este de natura sa determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat) Excepţie de la interzicerea accesului: acele informaţii care favorizează sau ascund încălcarea legii de către o autoritate / instituţie publică nu pot fi considerate ca informaţii clasificate şi constituie informaţii de interes public la care accesul este liber (articolul 13 din Legea nr.544/2001). De asemenea, prin articolul 24 alin.5 din Legea nr.182/2002 se interzice clasificarea ca secrete de stat a informaţiilor, datelor sau documentelor în scopul ascunderii încălcărilor legii, erorilor administrative, limitării accesului la informaţiile de interes public, restrângerii ilegale a exerciţiului unor drepturi ale vreunei persoane sau lezării altor interese legitime. Dacă astfel de informaţii au fost, totuşi, clasificate, orice persoană are dreptul să iniţieze o procedură pentru declasificarea lor (procedură reglementată în art. 20 din Legea nr.182/2002). 2. Informaţiile privind activităţile comerciale sau financiare, dar numai dacă publicitatea acestora aduce atingere dreptului de proprietate intelectuala ori www.LUMEAJUSTITIEI.ro industriala, precum si principiului concurenţei loiale, potrivit legii. 3.Informaţiile cu privire la datele personale, potrivit legii (Legea nr.677/2001, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr.790 din 12 decembrie 2001 se referă la protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date). In sensul art. 2 lit. c din Legea nr. 544/2001 si in sensul art. 3 lit. a din Legea nr. 677/2001 privind protectia datelor personale, constituie informatie cu privire la datele personale orice informatie privind o persoana fizica identificata sau identificabila. Excepţie: Informaţiile cu privire la datele personale devin informaţii de interes public în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a unei funcţii publice. Deci, accesul la astfel de informaţii este liber (articolul 14 alin.1 din Legea nr.544/2001). Spre exemplu, datele privind starea sanatatii sunt, evident, date cu caracter personal; pentru ocuparea unor anumite functii publice, legea prevede necesitatea unei bune stari de sanatate; datele privind sanatea unei persoane care ocupa astfel de functii publice, desi au caracter personal, devin informatii de interes public, intrucat sunt de natura sa afecteze capacitatea de exercitare a functiei publice. Consideram ca in aceeasi categorie a exceptiei care permite liberul acces la datele cu caracter personal sunt incluse si datele din care ar rezulta cazuri de incompatibilitati sau conflicte de interese privind exercitarea functiei publice; si astfel de date afecteaza (altfel decat fizic/medical) capacitatea de exercitare a functiei publice. 4. Informaţiile privind procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare, dacă se periclitează rezultatul anchetei, se dezvăluie surse confidenţiale ori se pun în pericol viaţa, integritatea corporală, sănătatea unei persoane în urma anchetei efectuate sau în curs de desfăşurare. Pentru a fi exceptate de la liberul acces, nu este suficient ca informatiile sa priveasca ancheta penala sau disciplinara; pentru ca refuzul de comunicare sa fie legal, este necesar ca refuzul sa fie insotit de dovezi din care sa rezulte ca prin publicitatea acelor informatii se produce una dintre consecintele prevazute de lege: periclitarea rezultatului anchetei, dezvaluirea de surse confidentiale, periclitarea vietii/integritatii corporale/sanatatii unei persoane; nu este suficient ca autoritatile/insitutiile publice sa faca o simpla afirmatie ca s-ar produce acele consecinte negative, ci trebuie sa faca si dovada producerii lor. De asemenea, pentru a se respecta scopul legii, care este comunicarea informatiilor de interes public si nu secretizarea lor, este necesar ca autoritatile/insitutitiile publice sa ia masurile necesare pentru a comunica informatiile de interes public intr-o forma care sa asigure protectia valorilor la care se refera textul legal (de exemplu prin acoperirea datelor ce ar periclita www.LUMEAJUSTITIEI.ro acele valori), fara insa a refuza total comunicarea acelor informatii. 5. Informaţiile privind procedurile judiciare, dacă publicitatea acestora aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părţile implicate în proces. Si aici sunt valabile, in mod corespunzator, precizarile de la exceptia precedenta referitoare la informaţiile privind procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare. Simpla afirmatie ca s-ar aduce atingere caracterului echitabil al procesului sau interesului legitim al unei parti nu este suficienta, trebuie ca aceste consecinte sa fie si dovedite de catre autoritatea/insitutita publica atunci cand le invoca. 6. Informaţiile a căror publicare prejudiciază măsurile de protecţie a tinerilor In legislatie nu a existat, multa vreme, o definitie a notiunii generice de „tanar”. Prin art. 2 alin. 2 lit. a din Legea nr. 350/2006 – legea tinerilor, a fost definit acest termen in sensul ca notiunea de “tanar” se refera la cetăţenii cu vârsta cuprinsă între 14 şi 35 de ani. Legea nr. 350/2006 prevede anumite masuri de protectie sociala a tinerilor, dar este discutabil in ce masura ele pot fi prejudiciate prin comunicarea informatiilor de interes public. Si in cazul acestei exceptii de la liberul acces la informatiile de interes public, subliniem ca simpla afirmatie ca s-ar prejudicia masurile de protectie a tinerilor nu este suficienta pentru a justifica refuzul comunicarii informatiilor, ci trebuie ca autoritatea/insitutita publica sa si dovedeasca prejudiciul pe care-l invoca. Cine poate solicita informaţii de interes public: Orice persoană, fizică sau juridică, română sau străină poate cere informaţii de interes public (art.20 din Norme 4)) Solicitantul trebuie să-şi motiveze, să-şi justifice cererea? Nu, cererea nu trebuie justificată. Informaţiile de interes public pot fi solicitate şi numai din “simplă curiozitate”, întrucât accesul la astfel de informaţii este liber, ceea ce presupune ca ele să se afle la dispoziţia tuturor. Cum pot fi aflate informaţiile de interes public: Ele se comunică din oficiu (fără a fi nevoie de vreo cerere) sau la cererea, verbală sau scrisă, a solicitantului. Accesul la informaţiile de interes public este gratuit. Solicitantul trebuie, însă, să suporte costul serviciilor de copiere a documentelor pe care le cere. In general, acesta trebuie sa corespunda costului copiilor efectuate la unitati www.LUMEAJUSTITIEI.ro care desfasoara activitati de fotocopiere („xeroxare”). Comunicarea din oficiu Nu toate informaţiile de interes public se comunică din oficiu, ci numai o categorie: cele care privesc organizarea şi funcţionarea autorităţii/instituţiei publice, datele de identificare (denumire, adresă, numere de telefon, fax, adrese electronice), structura organizatorică, sursele financiare, bugetul, bilanţul contabil, programele şi strategiile proprii, liste cu documentele de interes public şi cu categoriile de documente produse şi/sau gestionate, căile de atac la dispoziţia solicitantului, precum si contractele de privatizare incheiate dupa 29 iunie 2007. Comunicarea din oficiu se realizează prin: publicarea, anual, a unui buletin informativ de către autorităţile/instituţiile publice; publicarea, în Monitorul Oficial, Partea a III-a, cel puţin anual, a unui raport de activitate de către autorităţile publice; organizarea la sediul fiecărei autorităţi/insituţii publice a unui punct de informare-documentare unde solicitantul să poată consulta documentele ce conţin informaţii de interes public ce se comunică din oficiu ; afişarea la sediul fiecărei autorităţi/instituţii publice sau publicarea respectivelor informaţii în Monitorul Oficial sau în mijloacele de informare în masă, în publicaţii proprii, precum şi în pagina de internet proprie. Afişarea la sediul autorităţii/instituţiei publice este, în cazul tuturor autorităţilor şi instituţiilor publice, modalitatea minimă obligatorie de difuzare a informaţiilor de interes public comunicate din oficiu (art.11 din Norme). Exceptie fac doar contractele de privatizare mentionate mai sus, la care accesul se face doar prin punerea lor la dispozitia solicitantului, pentru consultare, la sediul autoritatii/instiutiei publice, potrivit dispozitiei cu caracter derogatoriu de la art. 5 alin. 5 din Legea nr. 544/2001. In practica, exista cazuri in care unele autoritati/institutii publice au postat pe site-ul propriu contracte de privatizare, in scopul de a facilita informarea cetatenilor. Informaţiile comunicate din oficiu trebuie prezentate într-o formă accesibilă şi concisă, care să faciliteze contactul persoanei interesate cu autoritatea/instituţia publică (art.10 din Norme). Rezultă că dacă informaţiile nu sunt prezentate într-o formă accesibilă, obligaţia comunicării lor din oficiu nu este îndeplinită. Comunicarea la cerere Cererea poate fi verbala sau scrisa. Cererea verbală se adresează compartimentului/biroului de informare şi relaţii publice sau persoanei special desemnate în acest scop. Răspunsul se comunică pe loc, în cadrul unui program afişat la sediul instituţiei/autorităţii publice. Dacă informaţiile solicitate nu sunt disponibile pe loc, persoana este îndrumată să le ceară în scris. Cererea scrisă poate fi făcută pe hârtie sau pe suport electronic (e-mail). Ea trebuie să conţină: denumirea şi sediul autorităţii/insituţiei publice; numele, www.LUMEAJUSTITIEI.ro prenumele şi semnătura solicitantului, precum şi adresa la care se solicită primirea răspunsului; care este informaţia solicitată, dacă se solicită copii de pe documente (cu indicarea cât mai exactă a acestora), disponibilitatea de a plăti costurile serviciilor de copiere a documentelor. Dacă solicitarea nu este de competenţa instituţiei/autorităţii publice sesizate, aceasta nu o va restitui persoanei, ci, în termen de 5 zile de la primire, o va trimite instituţiei/autorităţii competente şi va informa solicitantul despre aceasta. Termenele de comunicare a informatiilor solicitate Legea prevede termene de comunicare de: 5 zile, 10 zile şi 30 de zile. În termen de 5 zile de la primirea cererii se comunică în scris refuzul comunicării informaţiilor şi motivarea acestuia. În termen de 10 zile de la înregistrarea cererii se comunică în scris informaţiile solicitate sau, în cazul în care au fost cerute informaţii complexe, faptul că ele vor fi comunicate în scris în termen de 30 zile de la înregistrare. În termen de 30 de zile de la înregistrare se comunică în scris informaţiile complexe, pentru care identificarea şi difuzarea necesită o durată de timp ce depăşeşte 10 zile. Nerespectarea termenelor legale pentru comunicarea în scris a refuzului sau a informaţiei echivalează cu refuzul nejustificat de rezolvare a cererii şi, implicit de aplicare a legii liberului acces la informaţiile de interes public. Căi de atac Pentru refuzul nejustificat, explicit sau tacit, de comunicare a informaţiilor sau pentru orice altă încălcare a dreptului persoanei de liber acces la informaţiile de interes public (comunicarea informaţiilor într-o formă inaccesibilă, neclară, vagă, incompletă, comunicare tardivă a informaţiilor sau a refuzului, necomunicarea prelungirii termenului de la 10 la 30 zile etc.) solicitantul are la dispoziţie două căi de atac : reclamaţia administrativă şi plângerea în instanţă. 1. Reclamaţia administrativă Constă într-o reclamaţie scrisă care se adresează conducătorului autorităţii/instituţiei publice din care face parte angajatul care a refuzat aplicarea prevederilor legii liberului acces la informaţiile de interes public. Se formulează în termen de 30 zile de la data la care solicitantul informaţiei a luat cunostinţă de încălcarea dreptului (Recomandăm să se facă reclamaţie administrativă în termen de 30 zile de la expirarea celor 10 zile in care trebuiau comunicate informatiile, daca nu s-a primit vreun raspuns la cerere. Daca, in termenul de 10 zile s-a primit un raspuns, iar acesta este considerat www.LUMEAJUSTITIEI.ro nesatisfacator de catre solicitant, reclamatia se face in termen de 30 de zile de la data primirii acelui raspuns). Reclamaţia administrativă va cuprinde, pe lângă menţiunile din cererea de solicitare a informaţiei, si o expunere a motivelor pentru care solicitantul consideră că a fost încălcată legea. Solutionarea reclamatiilor administrative se face de catre comisia de analiză privind încălcarea dreptului de acces la informaţiile de interes public, care se constituie (si, obligatoriu, trebuie sa existe) la nivelul fiecarei autoritati/institutii publice (art. 35 din Norme). Potrivit art. 34 din Norme, reclamatia administrativa trebuie solutionata in termen de 15 zile de la primire. Potrivit principilui prevazut in articolul 51 alin.4 din Constituţie, care stipuleaza că autorităţile publice au obligaţia să răspundă la petiţii, solutia la reclamatia administrativa trebuie comunicata solicitantului, indiferent daca reclamatia este admisa sau respinsa. 2. Plângerea la instanţă Instanta poate fi sesizata direct cu plangere impotriva refuzului de aplicare a Legii nr. 544/2001. Nu este necesar ca, inainte de sesizarea instantei, se se adreseze o reclamatie administrativa conducătorului autorităţii/instituţiei publice. Termenul de sesizare a instantei este de 30 zile si incepe sa curga de la data expirării termenelor de 5 zile, de 10 zile sau de 30 zile, in care autoritatea/institutia publica trebuie sa comunice refuzul sau informaţia, termene prevăzute în articolul 7 din Legea nr.544/2001. Reclamatia administrativa are caracter facultativ. Daca se formuleaza o reclamatie administrativa, trebuie avut in vedere ca acest fapt nu prelungeste termenul de sesizare a instantei cu durata rezolvarii reclamatiei. In consecinta, in acelasi termen de 30 zile trebuie sa se formuleze si reclamatia administrativa si sa fie sesizata si instanta. In lipsa unui raspuns la cererea de informatii, instanta trebuie sesizata in termen de 10 + 30 zile de la data la care autoritatea/institutia publica a primit cererea. Aceasta deoarece, in sistemul Legii 544/2001, termenul de 10 zile este termenul general in care autoritatea/institutia publica trebuie sa reactioneze. Daca se primeste un raspuns pana la expirarea termenelor de 5, 10, 30 zile, iar acest raspuns este nemultumitor, termenul de 30 zile pentru sesizarea instantei incepe sa curga de la data primirii raspunsului. Plângerea la instanta este scutită de taxa de timbru. Plângerea se adresează, în primă instanţă, numai tribunalului. Este o competenţă materială specială prevăzută expres de Legea nr.544.2001, care www.LUMEAJUSTITIEI.ro deroga de la competenţa materială din contenciosul administrativ. Deci, Curtea de apel nu are competenţă ca primă instanţa, ci doar ca instanţă de recurs. Competenţa teritorială este alternativă, la alegerea petentului: tribunalul în a cărei rază teritorială domiciliază petentul sau tribunalul în a cărei rază teritorială se află sediul autorităţii/instituţiei publice. -relevante in privinta statutului de utilitate publica, cu consecinta dobandirii de catre domnul GRAND MASTER A STATUTUTULUI DE FUNCTIONAR PUBLIC ASIMILAT, CONFORM ART 175 C.PEN.- Art. 38 din OUG NR 26/2000 (1) O asociatie sau o fundatie poate fi recunoscuta de Guvernul Romaniei ca fiind de utilitate publica daca sunt intrunite cumulativ urmatoarele conditii: a) activitatea acesteia se desfasoara in interes general sau comunitar, dupa caz. NB NU ESTE IN INTERESUL GENERAL AL ROMANIEI SAVARSIREA DE INFRACTIUNI DE CATRE MAGISTRATI b) functioneaza de cel putin 3 ani si a realizat o parte din obiectivele stabilite; c) prezinta un raport din care sa rezulte desfasurarea unei activitati anterioare semnificative, prin derularea unor programe ori proiecte specifice scopului sau, insotit de bilanturile si bugetele de venituri si cheltuieli pe ultimii 3 ani; d) valoarea activului patrimonial pe fiecare an in parte este cel putin egala cu valoarea patrimoniului initial. (2) Guvernul Romaniei poate, la propunerea autoritatii administrative competente, sa acorde o dispensa de la indeplinirea conditiilor prevazute la alin. (1) lit. a) si b) daca: a) asociatia sau fundatia solicitanta a rezultat din fuziunea a doua sau mai multe asociatii sau fundatii preexistente; si, b) fiecare dintre asociatiile sau fundatiile preexistente ar fi indeplinit cele doua conditii, daca ar fi formulat solicitarea in mod independent. Art. 56 din OUG nr 26/2000 (1) Asociatia se dizolva, prin hotarare judecatoreasca, la cererea oricarei persoane interesate: a) cand scopul sau activitatea asociatiei a devenit ilicita sau contrara ordinii publice; b) cand realizarea scopului este urmarita prin mijloace ilicite sau contrare ordinii publice; c) cand asociatia urmareste un alt scop decat cel pentru care s-a constituit; d) cand asociatia a devenit insolvabila; www.LUMEAJUSTITIEI.ro e) in cazul prevazut la art. 14. (2) Instanta competenta este judecatoria in circumscriptia careia asociatia isi are sediul. – DISPOZITII ALE CODULUI PENAL/EXPLICATII DOCTRINARE DE UNDE REZULTA CA DOMNUL GRAND MASTER ARE STATUTUL DE FUNCTIONAR PUBLIC IN INTELESUL LEGII PENALE SI SAVARSESTE INFRACTIUNEA DE OMISIUNE A SESIZARII DACA NU ADUCE LA CUNOSTINTA ORGANELOR DE URMARIRE PENALA DATE DESPRE SAVRSIREA UNOR FAPTE PENALE DESPRE CARE A LUAT LA CUNOSTINTA IN EXERCITAREA ATRIBUTIILOR DE SERVICIU. CODUL PENAL AL ROMANIEI Art. 175. Funcţionar public (1) Funcţionar public, în sensul legii penale, este persoana care, cu ? tlu permanent sau temporar, cu sau fără o remuneraţie: a) exercită atribuţii și responsabilităţi, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării preroga? velor puterii legisla? ve, execu? ve sau judecătoreș? ; b) exercită o funcţie de demnitate publică sau o funcţie publică de orice natură; c) exercită, singură sau împreună cu alte persoane, în cadrul unei regii autonome, al altui operator economic sau al unei persoane juridice cu capital integral sau majoritar de stat, atribuţii legate de realizarea obiectului de ac? vitate al acesteia. (2) De asemenea, este considerată funcţionar public, în sensul legii penale, persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost înves? tă de autorităţile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respec? vului serviciu public. Legea prevede două criterii cumulative de includere în această categorie: a) exercitarea unui serviciu de interes public; b) învestirea cu îndeplinirea respectivului serviciu public de către o autoritate publică sau exercitarea respectivului serviciu sub controlul ori supravegherea unei autorităţi publice. Prin realizarea serviciului de interes public se urmăreşte satisfacerea unor nevoi de interes general şi dacă se relevă, în mod direct sau indirect, o autoritate publică. Învestirea cu îndeplinirea respectivului serviciu de interes public de către o www.LUMEAJUSTITIEI.ro autoritate publică: acordarea de către o autoritate publică a calităţii din care derivă obligaţia de a realiza respectivul serviciu, ori încredinţarea realizării serviciului de interes public Exercitarea unui serviciu public sub controlul ori supravegherea unei auto rităţi publice: acele persoane învestite cu îndeplinirea unei munci de răspundere sau a unei misiuni concrete în serviciul unei asemenea organizaţii, cum sunt persoanele încadrate într-o funcţie de conducere sau din administraţia ei internă. Într-adevăr, numai asemenea persoane pot fi considerate că se afl ă în serviciul organizaţiei, întrucât numai ele exercită atribuţiile şi contribuie la realizarea intereselor proprii ale acesteia, ca entitate colectivă, In timp ce simpli membri ai organizaţiei, consideraţi individual, pot exercita exclusiv drepturile şi îndatoririle derivând din calitatea de membri, înscrise în legea lor organică sau în statutul profesional. Precizam ca in anul 2004, MLNR a obținut statutul de „interes public”. Pe cale de consecinta, apreciem ca domnul GRAND MASTER are calitatea de functionar public asimilat in sensul art 175 alin 2 C pen rom. DISPOZITII PENALE CARE GUVERNEAZA RASPUNDEREA PENALA IN CAZUL IN CARE DOMNUL GRAND MASTER nu respecta Legea penala si omite a incunostinta autoritatile romane competente IN PRIVINTA FAPTELOR DESPRE CARE IA CUNOSTINTA IN EXERCITAREA ATRIBUTIILOR DE SERVICIU. Art. 267. Omisiunea sesizării (1) Funcţionarul public care, luând cunoș? nţă de săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală în legătură cu serviciul în cadrul căruia își îndeplinește sarcinile, omite sesizarea de îndată a organelor de urmărire penală se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă. (2) Când fapta este săvârșită din culpă, pedeapsa este închisoarea de la 3 www.LUMEAJUSTITIEI.ro luni la un an sau amenda. DISPOZITII PENALE CARE GUVERNEAZA RASPUNDEREA PENALA IN CAZUL IN CARE DOMNUL GRAND MASTER nu respecta Legea penala si refuza a prezenta probele IN PRIVINTA FAPTELOR DESPRE CARE IA CUNOSTINTA IN EXERCITAREA ATRIBUTIILOR DE SERVICIU la cererea oricarei persoane interesate, refuzand in mod arbitrar, o cerere de furnizare de informatii privind savarsirea infractiunii de fals in declaratii privind apartenenta la MASONERIE de catre judecatorii/procurorii romani care nu si-au completat declaratia de interese. Art. 269. Favorizarea făptuitorului (1) Ajutorul dat făptuitorului în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor într-o cauză penală, tragerii la răspundere penală, executării unei pedepse sau măsuri priva? ve de libertate se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă. (2) Pedeapsa aplicată favorizatorului nu poate fi mai mare decât pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta săvârșită de autor. (3) Favorizarea săvârșită de un membru de familie nu se pedepsește. Art. 275. Sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri (1) Sustragerea, distrugerea, reţinerea, ascunderea ori alterarea de mijloace materiale de probă sau de înscrisuri, în scopul de a împiedica afl area adevărului într-o procedură judiciară, se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani. (2) Cu aceeași pedeapsă se sancţionează împiedicarea, în orice alt mod, ca un înscris necesar soluţionării unei cauze, emis de către un organ judiciar sau adresat acestuia, să ajungă la des? natar. Cum pot fi obtinute informatiile de interes public daca domnul GRAND MASTER refuza sa solutioneze favorabil prezenta reclamatie administrativa: plangere in fata instantelor de contencios administrativ conjunct cu sesizarea organelor penale competente sa analizeze inclusiv suspiciunea rezonabila potrivit careia domnul GRAND MASTER savarseste infractiuni. Alte demersuri ce pot fi efectuate….cerere pentru retragerea statutului de utilitate publica conjunct cu introducerea unei cereri pentru dizolvarea MLNR, avand in vedere ca scopul acesteia este atins prin savarsirea de catre www.LUMEAJUSTITIEI.ro membri a unor infractiuni/obiectul de activitate este deturnat in scopul savarsirii de infractiuni. Alte consecinte…afectarea in plan international a imaginii MLNR, a CSM, si a domnului GRAND MASTER. Apreciez ca domnii colegi judecatori din CSM pot aprecia cu privire la consecintele de natura penala la care se expun, avand in vedere ca apartenenta la MASONERIE a domnului Inspector-sef al Inspectiei Judiciare fusese invocata intr-un dosar disciplinar si au preferat sa adopte o atitudine pasiva in fata incalcarii LEGII PENALE, desi CSM este garantul INDEPENDENTEI JUSTITIEI. Va rog, pe cale de consecinta, stimata Doamna Presedinte al CSM, stimate domnule GRAND MASTER, sa solutionati cu celeritate prezenta cerere in vederea evitarii obstructionarii justitiei. Cu deosebit respect, va rog sa imi permiteti sa trec in CC si reprezentantii autoritatilor romane abilitati sa monitorizeze si sa sanctioneze faptele de natura penala savarsite de catre reprezentantii entitatilor carora le-a fost recunoscut statutul de utilitate publica si care functioneaza in interes public.
Camelia Bogdan
Actualitate
Cum te pregătești pentru o coronarografie la centrele medicale Monza Ares? Ghid practic, pas cu pas
Ai primit recomandare pentru coronarografie și vrei să știi exact ce urmează? Este firesc să ai întrebări. Coronarografia este o investigație invazivă care arată dacă arterele inimii tale sunt îngustate sau blocate. O pregătire corectă te ajută să treci prin procedură în siguranță și cu mai puțin stres.
1. Evaluarea preprocedurală și consimțământul informat
Primul pas îl faci în cabinet, împreună cu medicul cardiolog intervenționist. Discuți istoricul tău medical în detaliu. Spune-i clar:
- Ce boli cronice ai (diabet, hipertensiune, boală renală, afecțiuni pulmonare);
- Ce medicamente iei zilnic, inclusiv suplimente;
- Dacă ai alergii la medicamente sau la iod;
- Dacă ai implanturi – stimulator cardiac, proteze valvulare, stenturi mai vechi.
De exemplu, dacă ai diabet și urmezi tratament cu metformin, medicul va ajusta schema înainte de procedură. Dacă ai insuficiență renală, echipa va planifica măsuri suplimentare de protecție a rinichilor.
2. Investigații și analize înainte de procedură
Pentru siguranță, medicul îți recomandă analize recente. În majoritatea cazurilor, vei face:
- Hemogramă completă – arată dacă ai anemie sau probleme de coagulare;
- Teste de coagulare (INR, APTT) – estimează riscul de sângerare;
- Creatinină și uree – evaluează funcția rinichilor;
- Glicemie – importantă dacă ai diabet;
- EKG și, uneori, ecocardiografie – oferă informații despre funcția inimii.
Aceste teste îl ajută pe medic să adapteze procedura la situația ta. De exemplu, dacă valorile creatininei sunt crescute, se va folosi o cantitate mai mică de contrast și se va insista pe hidratare. Programează analizele cu câteva zile înainte și discută rezultatele cu echipa medicală. Nu interpreta singur valorile și nu modifica tratamentul fără recomandare.
3. Ajustarea medicației și pregătirea pentru internare
Nu întrerupe niciun medicament fără acordul medicului. Unele tratamente trebuie continuate, altele ajustate temporar. De exemplu:
- Anticoagulantele orale (de tip warfarină sau alte anticoagulante moderne) pot necesita pauză sau înlocuire temporară;
- Metforminul se oprește, de regulă, cu 24–48 de ore înainte, pentru a reduce riscul unei complicații metabolice rare;
- Antiagregantele plachetare (aspirină, clopidogrel) se continuă sau se ajustează în funcție de indicație.
Pregătește o listă scrisă cu toate medicamentele și dozele. Adu lista la internare.
În seara dinaintea procedurii, fă duș și evită aplicarea cremelor pe zona încheieturii sau a inghinalului. Respectă indicația de post alimentar, de obicei 6–8 ore înainte de procedură. Poți lua medicamentele permise cu o gură mică de apă, dacă medicul îți confirmă acest lucru.
4. În ziua procedurii: ce să aduci și la ce să te aștepți
Vino cu:
- Actul de identitate și documentele medicale;
- Rezultatele analizelor;
- Lista de medicamente.
Este bine să ai un însoțitor care să te conducă acasă. După procedură, în ziua respectivă nu vei putea conduce mașina. La internare, asistenta îți verifică tensiunea, pulsul și saturația de oxigen. Ți se montează o linie venoasă pentru administrarea de lichide și medicamente. Medicul discută încă o dată cu tine planul procedural.
5. Despre procedură, contrast și tehnologie utilizată
Coronarografia se face într-o sală de angiografie dotată cu aparatură modernă de imagistică. În centrele specializate se folosesc sisteme performante de vizualizare și dispozitive inovatoare pentru ghidarea stenturilor. În ultimii ani, cardiologia intervențională a introdus tehnici și dispozitive care nu au mai fost utilizate anterior în România, inclusiv stenturi de ultimă generație și metode avansate de evaluare a fluxului coronarian.
În timpul procedurii:
- Primești anestezie locală la nivelul încheieturii (abord radial) sau inghinal (abord femural);
- Medicul introduce un cateter subțire prin arteră până la inimă;
- Injectează substanța de contrast iodată pentru a vizualiza arterele.
Poți simți o senzație de căldură pentru câteva secunde. Este normală și trece rapid. Contrastul poate provoca reacții alergice, de la erupții ușoare până la reacții severe, rar întâlnite. Dacă știi că ai alergie la iod, anunță din timp. De asemenea, contrastul poate afecta temporar rinichii, mai ales dacă ai deja o boală renală.
Pentru informații detaliate despre indicații și desfășurare, poți consulta pagina dedicată procedurii de coronarografia cardiacă la Monza Ares, unde găsești explicații suplimentare despre tehnică și opțiuni de tratament.
6. Recuperarea imediată după coronarografie
După procedură, rămâi sub supraveghere câteva ore. Echipa medicală monitorizează:
- Tensiunea arterială și pulsul;
- Locul puncției.
- Eventuale dureri toracice sau reacții adverse.
Dacă s-a folosit abordul radial, te vei putea mobiliza mai repede. Dacă s-a folosit abordul femural, vei sta întins câteva ore pentru a preveni sângerarea.
Este posibil să apară un mic hematom la locul puncției. Rareori apar complicații precum sângerare importantă, tulburări de ritm sau infarct. Riscul este redus, dar crește la pacienții vârstnici sau cu boli asociate multiple. Bea lichide după procedură pentru a elimina contrastul. La externare, primești recomandări clare privind activitatea fizică și medicația.
7. Întrebări utile și pașii următori
Înainte de externare, clarifică următoarele:
- Când reiei activitatea profesională?
- Ce restricții ai la efort fizic?
- Ce tratament trebuie urmat și pentru cât timp?
- Când este următorul control?
Dacă ți s-a implantat un stent, vei urma tratament antiagregant conform indicației. Oprirea prematură a acestuia crește riscul de tromboză a stentului.
Beneficiul coronarografiei constă în stabilirea rapidă și precisă a diagnosticului și, la nevoie, în tratarea imediată a unei artere îngustate. Costurile și riscurile procedurii trebuie analizate împreună cu medicul tău, în funcție de simptome, rezultate și riscul cardiovascular global. Pentru majoritatea pacienților corect selectați, avantajele depășesc riscurile, însă decizia rămâne individuală.
Pregătirea atentă, comunicarea deschisă și respectarea indicațiilor medicale te ajută să parcurgi această etapă cu încredere. Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește consultul medical de specialitate.
Actualitate
Schimbări importante pentru firme: ce presupune gestionarea deșeurilor de ambalaje conform HG și cine este vizat
Legislația privind ambalajele s-a modificat constant în ultimii ani, iar anul anterior a adus reguli mai stricte pentru companiile care introduc produse ambalate pe piața din România. Țintele de reciclare cresc, raportarea devine mai riguroasă, iar autoritățile verifică trasabilitatea reală a deșeurilor, nu doar existența unui contract.
Dacă ești manager financiar, logistic sau responsabil de mediu, aceste schimbări îți influențează direct bugetul și procedurile interne. Articolul explică pe scurt ce prevede legislația în vigoare, cine trebuie să se conformeze și ce pași concreți ai de făcut. Informațiile au caracter orientativ și nu înlocuiesc consultanța juridică sau financiară personalizată.
Ce prevede legislația pentru ambalaje?
Cadrul principal îl reprezintă Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, cu modificările ulterioare (inclusiv OG 1/2021 și HG 96/2023). Aceasta transpune în legislația națională cerințele europene privind economia circulară și responsabilitatea extinsă a producătorului.
HG 1074/2021 (publicată în octombrie 2021) stabilește cadrul legal pentru implementarea Sistemului de Garanție-Returnare (SGR) în România pentru ambalaje primare nereutilizabile (sticlă, plastic, metal) de la 0,1 la 3 litri. Aceasta obligă producătorii și comercianții să gestioneze ambalaje SGR, returnând o garanție de 0,50 RON la reciclare.
Pe lângă Legea 249/2015, se aplică OUG 196/2005 privind Fondul pentru Mediu, care stabilește contribuțiile datorate pentru neîndeplinirea obiectivelor de reciclare. Pentru 2025, țintele minime de reciclare la nivel național au fost:
- Sticlă – 70%
- Hârtie și carton – 75%
- Metale feroase – 70%
- Aluminiu – 50%
- Plastic – 50%
- Lemn – 25%
Atenție: autoritățile iau în calcul doar cantitățile efectiv reciclate, confirmate prin documente și raportate în sistemele informatice oficiale (SIATD). Estimările sau declarațiile fără trasabilitate nu mai produc efecte juridice.
Pentru o analiză detaliată a cadrului legal și a modului de aplicare, poți consulta explicațiile despre gestionarea deșeurilor de ambalaje conform HG, cu trimitere la articolele relevante din actele normative.
Directiva (UE) 2018/851: ce s-a schimbat în 2025?
Directiva (UE) 2018/851, publicată pe EUR-Lex, a modificat Directiva-cadru privind deșeurile 2008/98/CE și a consolidat principiul răspunderii extinse a producătorului (EPR). A fost transpusă în legislația națională prin OUG 92/2021 privind regimul deșeurilor, care modifică Legea 211/2011.
Transpunerea în legislația națională a adus două efecte practice pentru firme:
- Trasabilitate completă – trebuie să demonstrezi circuitul de la introducerea pe piață până la reciclare.
- Responsabilitate financiară clară – dacă nu atingi țintele, plătești contribuția de 2 lei/kg pentru diferența nereciclată, conform OUG 196/2005.
Pentru un buget anual, acest mecanism poate genera costuri considerabile. De exemplu, dacă introduci 20 tone de ambalaje din plastic și reciclezi doar 8 tone (40%), rămâi cu un deficit de 2 tone față de ținta de 50%. Contribuția ajunge la 4.000 lei (2.000 kg × 2 lei). La volume mai mari, impactul crește proporțional.
Cine este vizat de obligații?
Legea se aplică tuturor operatorilor economici care introduc ambalaje pe piața națională, indiferent de dimensiune.
Sunt vizați:
- producătorii care ambalează produse în România;
- importatorii din state terțe;
- achizitorii intracomunitari;
- comercianții online care livrează produse ambalate către consumatori;
- retailerii care comercializează produse sub marcă proprie.
Nu există prag minim de cantitate. Chiar și 100 kg de ambalaje/an generează obligații de înregistrare și raportare.
Cum raportăm trimestrial la AFM?
Primul pas este înregistrarea în platforma SIATD (Sistemul Informatic pentru Asigurarea Trasabilității Deșeurilor), administrată de Administrația Fondului pentru Mediu, și, după caz, în registrul ROAFM.
Ulterior, trebuie să:
- Calculezi cantitățile de ambalaje introduse pe piață, defalcate pe materiale.
- Depui declarațiile lunare la AFM, până pe data de 25 a lunii următoare.
- Asiguri raportarea în SIATD pentru trasabilitatea deșeurilor.
- Păstrezi documentele justificative minimum 5 ani.
Documentele verificate frecvent în control:
- facturi de achiziție ambalaje;
- declarații vamale;
- contract cu OIREP sau dovezi de gestionare individuală;
- certificate de reciclare/valorificare;
- centralizatoare interne pe tip de material.
În majoritatea cazurilor, departamentul financiar și cel logistic trebuie să colaboreze lunar pentru a evita diferențele între stocuri, facturi și declarații.
Gestionare individuală sau transfer către OIREP?
Ai două opțiuni:
1. Gestionare individuală
Organizezi pe cont propriu colectarea și reciclarea. Această variantă presupune contracte directe cu colectori și reciclatori, monitorizare permanentă și costuri administrative ridicate.
2. Transferul responsabilității
Închei contract cu o OIREP autorizată, care preia obligațiile de îndeplinire a țintelor. În practică, majoritatea companiilor aleg această soluție pentru stabilitate operațională și predictibilitate financiară.
Detalii despre mecanism și condiții găsești în explicațiile privind gestionarea deșeurilor de ambalaje cu o OIREP, inclusiv despre răspunderea contractuală și indicatorii de performanță. Pentru rezultate eficiente, verifică autorizația valabilă a OIREP-ului și istoricul îndeplinirii țintelor colective.
Ce riscuri și sancțiuni există?
Garda Națională de Mediu poate aplica amenzi pentru nerespectarea obligațiilor privind ambalajele. Conform Legii 249/2015 (cu modificările ulterioare), amenzile pentru operatori economici sunt cuprinse între 10.000 și 25.000 lei, în funcție de tipul contravenției:
- neînregistrare sau neraportare: amenzi în intervalul 10.000–20.000 lei;
- neîndeplinirea obligațiilor de colectare selectivă: 15.000–25.000 lei;
- neîndeplinirea țintelor fără plata contribuției: contribuție de 2 lei/kg + accesorii.
Din perspectivă financiară, riscul major nu îl reprezintă amenda punctuală, ci acumularea diferențelor de plată pe mai mulți ani fiscali.
Checklist rapid pentru firme
Verifică dacă:
- ești înregistrat în SIATD și, după caz, ROAFM;
- ai centralizat cantitățile pe ultimele 12 luni;
- ai calculat țintele pe fiecare material;
- ai bugetat contribuția potențială de 2 lei/kg;
- ai desemnat un responsabil intern;
- monitorizezi lunar evoluția cantităților;
- ai programat un audit anual al datelor.
Dacă identifici neclarități, solicită un audit gratuit al cantităților de ambalaje sau programează o discuție cu un consultant al unei OIREP pentru a clarifica obligațiile specifice activității tale.
Gestionarea corectă a deșeurilor de ambalaje influențează direct costurile operaționale, relația cu partenerii comerciali și indicatorii ESG ai companiei. O abordare organizată, bazată pe date reale și verificabile, te ajută să controlezi bugetul și să eviți corecțiile ulterioare.
Actualitate
Giganții mărilor își unesc forțele: Parteneriat strategic între TKMS și Navantia pentru viitorul apărării europene
O alianță împotriva blocajelor: Răspunsul industrial la noua realitate geopolitică
Într-o mișcare strategică menită să redefinească peisajul industriei de apărare de pe continent, doi dintre cei mai importanți constructori navali din Europa, grupul german ThyssenKrupp Marine Systems (TKMS) și compania spaniolă Navantia, au semnat oficial un memorandum de înțelegere. Această colaborare istorică deschide calea pentru un proiect ambițios: posibilitatea ca submarinele proiectate de germani să fie construite direct pe șantierele navale din Spania.
Acordul vine într-un moment critic, marcat de o presiune fără precedent asupra sectorului maritim european. Escaladarea tensiunilor geopolitice din ultimii ani a generat o explozie a cererii de tehnică navală modernă, însă industria se lovește de un obstacol major: deficite severe de capacitate de producție și resurse tehnologice limitate la nivel continental.
Eficiență sub presiune: Obiectivele colaborării germano-spaniole
Parteneriatul dintre TKMS și Navantia nu este doar o formalitate, ci o tentativă de a găsi soluții pentru implementarea proiectelor militare într-un mod mai rapid și mai rentabil. Cele două companii au inițiat deja discuții la nivel de management, bazate pe o încredere reciprocă și pe respectarea strictă a reglementărilor privind concurența și controlul exporturilor.
Miza este uriașă: explorarea unor noi modele de cooperare industrială care să permită Europei să își onoreze contractele de apărare fără a sacrifica performanța sau termenele de livrare, în ciuda limitărilor actuale ale șantierelor navale.
Dincolo de protocol: Managementul unor portofolii complexe
Deși entuziasmul este mare, rămâne de văzut cum vor prioritiza cei doi coloși noile oportunități de afaceri, având în vedere portofoliile lor actuale extrem de încărcate. TKMS este angrenată în prezent în producția submarinelor Type 212CD pentru Germania și Norvegia, model care se află și pe lista scurtă pentru proiectul canadian de patrulare submarină.
De cealaltă parte, Navantia își concentrează eforturile pe finalizarea celor patru submarine din clasa S-80 destinate marinei spaniole. În afara sectorului subacvatic, ambele companii gestionează game vaste de nave de suprafață, de la fregatele germane din clasele 123 sau 125, până la distrugătoarele de clasă Hobart și nava strategică de proiecție „Juan Carlos I” din portofoliul spaniol. Această fuziune de expertiză promite să creeze un pol de putere capabil să susțină suveranitatea maritimă a Europei în deceniile următoare.
-
Exclusivacum 14 oreJUSTIȚIA DIN VĂLENII DE MUNTE: „PROTECȚIE” CU PORȚIA ȘI CITARE PRIN TELEPATIE (I)
-
Exclusivacum 5 zileEXCLUSIV: Bomba de sub nori – Fermierii-007 iau Poliția la întrebări: Sunt rachetele antigrindină muniție de război sau doar jucării scumpe pentru „băieții deștepți”?
-
Exclusivacum 3 zileMISIUNEA „OARBA” LA NATO/DOCUMENTE: CUM SĂ CUCEREȘTI BRUXELLES-UL CU UN CAZIER „REPUTAȚIONAL” ȘI DOUĂ FUNCȚII ÎN BUZUNAR
-
Featuredacum 5 zileSfidare absolută în Noaptea de Înviere: Un tânăr din Caransebeș a fost prins de două ori la volan, deși avea permisul suspendat
-
Exclusivacum 5 zileMILIȚIA ÎN BOXA ACUZAȚILOR: Statul îți dă bani de avocat, dar tot tu rămâi cu buza umflată!
-
Ancheteacum 5 zileSecunde critice la Vâlcea: Doi polițiști, ambii pe nume Ionuț, au smuls un copil din ghearele unei tragedii
-
Exclusivacum 3 zileRăzboi total între IGPR și Sindicatul Europol: Poliția Română denunță o campanie de dezinformare privind concursurile de management
-
Featuredacum 5 zileRevoluție digitală la vârful spionajului american: DIA abandonează birocrația pentru o Inteligență Artificială de „viteză maximă”



