Actualitate
Judecatoarea Camelia Bogdan exclusa din magistratura de CSM – vrea sa ii demaste pe colegii sai, procurori sau judecatori, care fac parte din masonerie.

Stimata Doamna Presedinte al CSM, Stimate Domnule GRAND MASTER AL MLNR, Va rog sa confirmati inca o data expressis verbis ca CSM, neavand atributii de legiferare in materia incompatibilitatilor, nu a solicitat in prealabil concursul DOMNULUI GRAND MASTER al MLNR , la randul Domniei sale functionar public in sensul art 175 alin 2 Cpen, subiect activ al infractiunii de omisiune a sesizarii, prev de art 267 C pen, si nu au fost solicitate Constitutia MASONICA si juramantul masonic pentru a intelege potentialul conflict de interese in care s-ar putea afla colegii magistrati dar si potentialele incompatibilitati la care se expun in absenta declararii apartenentei la Francmasonerie, impietand dezideratul unei justitii transparente. Va rog asadar sa precizati daca CSM, prin reprezentantul legal, dna judecator MARIANA GHENA, considera ca este necesar sau nu sa solicite de la MLNR lista magistratilor masoni, mai ales ca eu am invocat in intampinarea mea din dosarul nr 14/i/j/2016 chestiunea apartenetei la MASONERIE a domnului Inspector-sef si domnii colegi judecatori au refuzat sa se pronunte si sa clarifice acest argument. Va rog sa imi permiteti sa atasez si raspunsul dvs preliminar, si raspunsul pe care astept sa imi fie comunicat si de catre domnul GRAND MASTER AL MLNR, in temeiul disp LEGII NR 544/2001, SI LA DOSARELE MELE PENALE, IN CARE AM CALITATEA DE PERSOANA VATAMATA. Va rog sa imi permiteti sa justific caracterul de interes public al informatiei… I. Situatia de fapta analizata: este de interes public savarsirea infractiunii de fals in declaratii de catre judecatorii romani/protejarea infractorilor de catre o CSM, GARANTUL INDEPENDENTEI JUSTITIEI si respectiv de catre o entitate de utilitate publica, care primeste fonduri de la bugetul de stat, intr-un stat membru al UNIUNII EUROPENE. Precizez ca din evidentele ANI nu rezulta ca vreun judecator/procuror si-ar fi declarat apartenenta la FRANCMASONERIE, dar cumulul intre calitatea de magistrat si cea de mason este permisa de CSM, care insa nu are abilitare normativa de a legifera in materia incompatibilitatilor/conflictelor de interese, hot CSM fiind lovita de www.LUMEAJUSTITIEI.ro nulitate absoluta. II. Dispozitii legale aplicabile: – relevante la sfera informatiilor de interes public: 1. Legea nr. 144/2016 pentru modificarea art. 2 lit. a) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 528/2016. Potrivit documentului, partidele politice, federaţiile sportive şi ONG-urile de utilitate publică, care primesc bani publici, sunt incluse pe lista instituţiilor obligate să se supună prevederilor privind liberul acces la informaţii de interes public. Legea nr. 544/2001 stabileşte şi sancţiunile aplicabile în momentul în care nu se primeste un răspuns la solicitarea formulată. Mai precis, refuzul explicit sau tacit al angajatului desemnat al unei autorități ori instituții publice constituie abatere și atrage răspunderea disciplinară a celui vinovat. Dacă vă aflaţi într-o astfel de situație, puteţi depune o reclamație la conducătorul autorității sau al instituției publice respective în termen de 30 de zile de la luarea la cunoștință de către persoana lezată. Dacă după cercetarea administrativă reclamația se dovedește întemeiată, răspunsul se transmite persoanei lezate în termen de 15 zile de la depunerea reclamației și va conține atât informațiile de interes public solicitate inițial, cât și menționarea sancțiunilor disciplinare luate împotriva celui vinovat. Dreptul la informatie este prevazut in art. 31 alin. 1-3 din Constitutie Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public este reglementat in detaliu prin Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public. Legea 544/2005 privind contenciosul administrativ asimileaza statutului de autoritate si organizatiile care au dobandit statutul de utilitate publica si instituie in sarcina acestor organizatii o obligatie de a raspunde in termen de 30 de zile solicitarii de informatii oricarei persoane care manifesta si demonstreaza un interes. www.LUMEAJUSTITIEI.ro Dispozitii relevante din Ghidul privind accesul la informatii publice: Pentru care informaţii de interes public este liber accesul: Pentru toate, cu excepţia celor la care accesul este interzis expres prin lege; cazurile exprese de interzicere a accesului sunt prevazute in art. 12 din lege. Consecinta este ca nu persoana trebuie sa dovedeasca dreptul sau de liber acces la o informatie de interes public (acesta este prevazut expres de lege, in art. 1, ca principiu fundamental); dimpotriva, de fiecare data cand refuza comunicarea oricarei informatii de interes public, autoritatea/institutia publica are obligatia sa faca dovada ca acea informatie este exceptata de la liberul acces potrivit art. 12 din lege. Daca nu face aceasta dovada (dovada nu se rezuma la o simpla afirmatie) autoritatea/institutia publica nu poate refuza, in mod legal, comunicarea informatiei. Pentru care informaţii de interes public nu este liber accesul: 1. O parte dintre informaţiile clasificate, respectiv numai informatiile clasificate din domeniul apărării naţionale, siguranţei şi ordinii publice, precum si informatiile clasificate care privesc deliberările autorităţilor şi cele care privesc interesele economice şi politice ale României. (Informaţiile clasificate sunt reglementate printr-o lege distinctă, Legea nr.182 din 12 aprilie 2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 248 din 12 aprilie 2002). Informatiile clasificate se impart in 2 mari categorii: 1. Secrete de stat (informatiile care privesc securitatea nationala, prin a caror divulgare se pot prejudicia siguranta nationala si apararea tarii) 2. Secrete de serviciu (informatiile a caror divulgare este de natura sa determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat) Excepţie de la interzicerea accesului: acele informaţii care favorizează sau ascund încălcarea legii de către o autoritate / instituţie publică nu pot fi considerate ca informaţii clasificate şi constituie informaţii de interes public la care accesul este liber (articolul 13 din Legea nr.544/2001). De asemenea, prin articolul 24 alin.5 din Legea nr.182/2002 se interzice clasificarea ca secrete de stat a informaţiilor, datelor sau documentelor în scopul ascunderii încălcărilor legii, erorilor administrative, limitării accesului la informaţiile de interes public, restrângerii ilegale a exerciţiului unor drepturi ale vreunei persoane sau lezării altor interese legitime. Dacă astfel de informaţii au fost, totuşi, clasificate, orice persoană are dreptul să iniţieze o procedură pentru declasificarea lor (procedură reglementată în art. 20 din Legea nr.182/2002). 2. Informaţiile privind activităţile comerciale sau financiare, dar numai dacă publicitatea acestora aduce atingere dreptului de proprietate intelectuala ori www.LUMEAJUSTITIEI.ro industriala, precum si principiului concurenţei loiale, potrivit legii. 3.Informaţiile cu privire la datele personale, potrivit legii (Legea nr.677/2001, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr.790 din 12 decembrie 2001 se referă la protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date). In sensul art. 2 lit. c din Legea nr. 544/2001 si in sensul art. 3 lit. a din Legea nr. 677/2001 privind protectia datelor personale, constituie informatie cu privire la datele personale orice informatie privind o persoana fizica identificata sau identificabila. Excepţie: Informaţiile cu privire la datele personale devin informaţii de interes public în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a unei funcţii publice. Deci, accesul la astfel de informaţii este liber (articolul 14 alin.1 din Legea nr.544/2001). Spre exemplu, datele privind starea sanatatii sunt, evident, date cu caracter personal; pentru ocuparea unor anumite functii publice, legea prevede necesitatea unei bune stari de sanatate; datele privind sanatea unei persoane care ocupa astfel de functii publice, desi au caracter personal, devin informatii de interes public, intrucat sunt de natura sa afecteze capacitatea de exercitare a functiei publice. Consideram ca in aceeasi categorie a exceptiei care permite liberul acces la datele cu caracter personal sunt incluse si datele din care ar rezulta cazuri de incompatibilitati sau conflicte de interese privind exercitarea functiei publice; si astfel de date afecteaza (altfel decat fizic/medical) capacitatea de exercitare a functiei publice. 4. Informaţiile privind procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare, dacă se periclitează rezultatul anchetei, se dezvăluie surse confidenţiale ori se pun în pericol viaţa, integritatea corporală, sănătatea unei persoane în urma anchetei efectuate sau în curs de desfăşurare. Pentru a fi exceptate de la liberul acces, nu este suficient ca informatiile sa priveasca ancheta penala sau disciplinara; pentru ca refuzul de comunicare sa fie legal, este necesar ca refuzul sa fie insotit de dovezi din care sa rezulte ca prin publicitatea acelor informatii se produce una dintre consecintele prevazute de lege: periclitarea rezultatului anchetei, dezvaluirea de surse confidentiale, periclitarea vietii/integritatii corporale/sanatatii unei persoane; nu este suficient ca autoritatile/insitutiile publice sa faca o simpla afirmatie ca s-ar produce acele consecinte negative, ci trebuie sa faca si dovada producerii lor. De asemenea, pentru a se respecta scopul legii, care este comunicarea informatiilor de interes public si nu secretizarea lor, este necesar ca autoritatile/insitutitiile publice sa ia masurile necesare pentru a comunica informatiile de interes public intr-o forma care sa asigure protectia valorilor la care se refera textul legal (de exemplu prin acoperirea datelor ce ar periclita www.LUMEAJUSTITIEI.ro acele valori), fara insa a refuza total comunicarea acelor informatii. 5. Informaţiile privind procedurile judiciare, dacă publicitatea acestora aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părţile implicate în proces. Si aici sunt valabile, in mod corespunzator, precizarile de la exceptia precedenta referitoare la informaţiile privind procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare. Simpla afirmatie ca s-ar aduce atingere caracterului echitabil al procesului sau interesului legitim al unei parti nu este suficienta, trebuie ca aceste consecinte sa fie si dovedite de catre autoritatea/insitutita publica atunci cand le invoca. 6. Informaţiile a căror publicare prejudiciază măsurile de protecţie a tinerilor In legislatie nu a existat, multa vreme, o definitie a notiunii generice de „tanar”. Prin art. 2 alin. 2 lit. a din Legea nr. 350/2006 – legea tinerilor, a fost definit acest termen in sensul ca notiunea de “tanar” se refera la cetăţenii cu vârsta cuprinsă între 14 şi 35 de ani. Legea nr. 350/2006 prevede anumite masuri de protectie sociala a tinerilor, dar este discutabil in ce masura ele pot fi prejudiciate prin comunicarea informatiilor de interes public. Si in cazul acestei exceptii de la liberul acces la informatiile de interes public, subliniem ca simpla afirmatie ca s-ar prejudicia masurile de protectie a tinerilor nu este suficienta pentru a justifica refuzul comunicarii informatiilor, ci trebuie ca autoritatea/insitutita publica sa si dovedeasca prejudiciul pe care-l invoca. Cine poate solicita informaţii de interes public: Orice persoană, fizică sau juridică, română sau străină poate cere informaţii de interes public (art.20 din Norme 4)) Solicitantul trebuie să-şi motiveze, să-şi justifice cererea? Nu, cererea nu trebuie justificată. Informaţiile de interes public pot fi solicitate şi numai din “simplă curiozitate”, întrucât accesul la astfel de informaţii este liber, ceea ce presupune ca ele să se afle la dispoziţia tuturor. Cum pot fi aflate informaţiile de interes public: Ele se comunică din oficiu (fără a fi nevoie de vreo cerere) sau la cererea, verbală sau scrisă, a solicitantului. Accesul la informaţiile de interes public este gratuit. Solicitantul trebuie, însă, să suporte costul serviciilor de copiere a documentelor pe care le cere. In general, acesta trebuie sa corespunda costului copiilor efectuate la unitati www.LUMEAJUSTITIEI.ro care desfasoara activitati de fotocopiere („xeroxare”). Comunicarea din oficiu Nu toate informaţiile de interes public se comunică din oficiu, ci numai o categorie: cele care privesc organizarea şi funcţionarea autorităţii/instituţiei publice, datele de identificare (denumire, adresă, numere de telefon, fax, adrese electronice), structura organizatorică, sursele financiare, bugetul, bilanţul contabil, programele şi strategiile proprii, liste cu documentele de interes public şi cu categoriile de documente produse şi/sau gestionate, căile de atac la dispoziţia solicitantului, precum si contractele de privatizare incheiate dupa 29 iunie 2007. Comunicarea din oficiu se realizează prin: publicarea, anual, a unui buletin informativ de către autorităţile/instituţiile publice; publicarea, în Monitorul Oficial, Partea a III-a, cel puţin anual, a unui raport de activitate de către autorităţile publice; organizarea la sediul fiecărei autorităţi/insituţii publice a unui punct de informare-documentare unde solicitantul să poată consulta documentele ce conţin informaţii de interes public ce se comunică din oficiu ; afişarea la sediul fiecărei autorităţi/instituţii publice sau publicarea respectivelor informaţii în Monitorul Oficial sau în mijloacele de informare în masă, în publicaţii proprii, precum şi în pagina de internet proprie. Afişarea la sediul autorităţii/instituţiei publice este, în cazul tuturor autorităţilor şi instituţiilor publice, modalitatea minimă obligatorie de difuzare a informaţiilor de interes public comunicate din oficiu (art.11 din Norme). Exceptie fac doar contractele de privatizare mentionate mai sus, la care accesul se face doar prin punerea lor la dispozitia solicitantului, pentru consultare, la sediul autoritatii/instiutiei publice, potrivit dispozitiei cu caracter derogatoriu de la art. 5 alin. 5 din Legea nr. 544/2001. In practica, exista cazuri in care unele autoritati/institutii publice au postat pe site-ul propriu contracte de privatizare, in scopul de a facilita informarea cetatenilor. Informaţiile comunicate din oficiu trebuie prezentate într-o formă accesibilă şi concisă, care să faciliteze contactul persoanei interesate cu autoritatea/instituţia publică (art.10 din Norme). Rezultă că dacă informaţiile nu sunt prezentate într-o formă accesibilă, obligaţia comunicării lor din oficiu nu este îndeplinită. Comunicarea la cerere Cererea poate fi verbala sau scrisa. Cererea verbală se adresează compartimentului/biroului de informare şi relaţii publice sau persoanei special desemnate în acest scop. Răspunsul se comunică pe loc, în cadrul unui program afişat la sediul instituţiei/autorităţii publice. Dacă informaţiile solicitate nu sunt disponibile pe loc, persoana este îndrumată să le ceară în scris. Cererea scrisă poate fi făcută pe hârtie sau pe suport electronic (e-mail). Ea trebuie să conţină: denumirea şi sediul autorităţii/insituţiei publice; numele, www.LUMEAJUSTITIEI.ro prenumele şi semnătura solicitantului, precum şi adresa la care se solicită primirea răspunsului; care este informaţia solicitată, dacă se solicită copii de pe documente (cu indicarea cât mai exactă a acestora), disponibilitatea de a plăti costurile serviciilor de copiere a documentelor. Dacă solicitarea nu este de competenţa instituţiei/autorităţii publice sesizate, aceasta nu o va restitui persoanei, ci, în termen de 5 zile de la primire, o va trimite instituţiei/autorităţii competente şi va informa solicitantul despre aceasta. Termenele de comunicare a informatiilor solicitate Legea prevede termene de comunicare de: 5 zile, 10 zile şi 30 de zile. În termen de 5 zile de la primirea cererii se comunică în scris refuzul comunicării informaţiilor şi motivarea acestuia. În termen de 10 zile de la înregistrarea cererii se comunică în scris informaţiile solicitate sau, în cazul în care au fost cerute informaţii complexe, faptul că ele vor fi comunicate în scris în termen de 30 zile de la înregistrare. În termen de 30 de zile de la înregistrare se comunică în scris informaţiile complexe, pentru care identificarea şi difuzarea necesită o durată de timp ce depăşeşte 10 zile. Nerespectarea termenelor legale pentru comunicarea în scris a refuzului sau a informaţiei echivalează cu refuzul nejustificat de rezolvare a cererii şi, implicit de aplicare a legii liberului acces la informaţiile de interes public. Căi de atac Pentru refuzul nejustificat, explicit sau tacit, de comunicare a informaţiilor sau pentru orice altă încălcare a dreptului persoanei de liber acces la informaţiile de interes public (comunicarea informaţiilor într-o formă inaccesibilă, neclară, vagă, incompletă, comunicare tardivă a informaţiilor sau a refuzului, necomunicarea prelungirii termenului de la 10 la 30 zile etc.) solicitantul are la dispoziţie două căi de atac : reclamaţia administrativă şi plângerea în instanţă. 1. Reclamaţia administrativă Constă într-o reclamaţie scrisă care se adresează conducătorului autorităţii/instituţiei publice din care face parte angajatul care a refuzat aplicarea prevederilor legii liberului acces la informaţiile de interes public. Se formulează în termen de 30 zile de la data la care solicitantul informaţiei a luat cunostinţă de încălcarea dreptului (Recomandăm să se facă reclamaţie administrativă în termen de 30 zile de la expirarea celor 10 zile in care trebuiau comunicate informatiile, daca nu s-a primit vreun raspuns la cerere. Daca, in termenul de 10 zile s-a primit un raspuns, iar acesta este considerat www.LUMEAJUSTITIEI.ro nesatisfacator de catre solicitant, reclamatia se face in termen de 30 de zile de la data primirii acelui raspuns). Reclamaţia administrativă va cuprinde, pe lângă menţiunile din cererea de solicitare a informaţiei, si o expunere a motivelor pentru care solicitantul consideră că a fost încălcată legea. Solutionarea reclamatiilor administrative se face de catre comisia de analiză privind încălcarea dreptului de acces la informaţiile de interes public, care se constituie (si, obligatoriu, trebuie sa existe) la nivelul fiecarei autoritati/institutii publice (art. 35 din Norme). Potrivit art. 34 din Norme, reclamatia administrativa trebuie solutionata in termen de 15 zile de la primire. Potrivit principilui prevazut in articolul 51 alin.4 din Constituţie, care stipuleaza că autorităţile publice au obligaţia să răspundă la petiţii, solutia la reclamatia administrativa trebuie comunicata solicitantului, indiferent daca reclamatia este admisa sau respinsa. 2. Plângerea la instanţă Instanta poate fi sesizata direct cu plangere impotriva refuzului de aplicare a Legii nr. 544/2001. Nu este necesar ca, inainte de sesizarea instantei, se se adreseze o reclamatie administrativa conducătorului autorităţii/instituţiei publice. Termenul de sesizare a instantei este de 30 zile si incepe sa curga de la data expirării termenelor de 5 zile, de 10 zile sau de 30 zile, in care autoritatea/institutia publica trebuie sa comunice refuzul sau informaţia, termene prevăzute în articolul 7 din Legea nr.544/2001. Reclamatia administrativa are caracter facultativ. Daca se formuleaza o reclamatie administrativa, trebuie avut in vedere ca acest fapt nu prelungeste termenul de sesizare a instantei cu durata rezolvarii reclamatiei. In consecinta, in acelasi termen de 30 zile trebuie sa se formuleze si reclamatia administrativa si sa fie sesizata si instanta. In lipsa unui raspuns la cererea de informatii, instanta trebuie sesizata in termen de 10 + 30 zile de la data la care autoritatea/institutia publica a primit cererea. Aceasta deoarece, in sistemul Legii 544/2001, termenul de 10 zile este termenul general in care autoritatea/institutia publica trebuie sa reactioneze. Daca se primeste un raspuns pana la expirarea termenelor de 5, 10, 30 zile, iar acest raspuns este nemultumitor, termenul de 30 zile pentru sesizarea instantei incepe sa curga de la data primirii raspunsului. Plângerea la instanta este scutită de taxa de timbru. Plângerea se adresează, în primă instanţă, numai tribunalului. Este o competenţă materială specială prevăzută expres de Legea nr.544.2001, care www.LUMEAJUSTITIEI.ro deroga de la competenţa materială din contenciosul administrativ. Deci, Curtea de apel nu are competenţă ca primă instanţa, ci doar ca instanţă de recurs. Competenţa teritorială este alternativă, la alegerea petentului: tribunalul în a cărei rază teritorială domiciliază petentul sau tribunalul în a cărei rază teritorială se află sediul autorităţii/instituţiei publice. -relevante in privinta statutului de utilitate publica, cu consecinta dobandirii de catre domnul GRAND MASTER A STATUTUTULUI DE FUNCTIONAR PUBLIC ASIMILAT, CONFORM ART 175 C.PEN.- Art. 38 din OUG NR 26/2000 (1) O asociatie sau o fundatie poate fi recunoscuta de Guvernul Romaniei ca fiind de utilitate publica daca sunt intrunite cumulativ urmatoarele conditii: a) activitatea acesteia se desfasoara in interes general sau comunitar, dupa caz. NB NU ESTE IN INTERESUL GENERAL AL ROMANIEI SAVARSIREA DE INFRACTIUNI DE CATRE MAGISTRATI b) functioneaza de cel putin 3 ani si a realizat o parte din obiectivele stabilite; c) prezinta un raport din care sa rezulte desfasurarea unei activitati anterioare semnificative, prin derularea unor programe ori proiecte specifice scopului sau, insotit de bilanturile si bugetele de venituri si cheltuieli pe ultimii 3 ani; d) valoarea activului patrimonial pe fiecare an in parte este cel putin egala cu valoarea patrimoniului initial. (2) Guvernul Romaniei poate, la propunerea autoritatii administrative competente, sa acorde o dispensa de la indeplinirea conditiilor prevazute la alin. (1) lit. a) si b) daca: a) asociatia sau fundatia solicitanta a rezultat din fuziunea a doua sau mai multe asociatii sau fundatii preexistente; si, b) fiecare dintre asociatiile sau fundatiile preexistente ar fi indeplinit cele doua conditii, daca ar fi formulat solicitarea in mod independent. Art. 56 din OUG nr 26/2000 (1) Asociatia se dizolva, prin hotarare judecatoreasca, la cererea oricarei persoane interesate: a) cand scopul sau activitatea asociatiei a devenit ilicita sau contrara ordinii publice; b) cand realizarea scopului este urmarita prin mijloace ilicite sau contrare ordinii publice; c) cand asociatia urmareste un alt scop decat cel pentru care s-a constituit; d) cand asociatia a devenit insolvabila; www.LUMEAJUSTITIEI.ro e) in cazul prevazut la art. 14. (2) Instanta competenta este judecatoria in circumscriptia careia asociatia isi are sediul. – DISPOZITII ALE CODULUI PENAL/EXPLICATII DOCTRINARE DE UNDE REZULTA CA DOMNUL GRAND MASTER ARE STATUTUL DE FUNCTIONAR PUBLIC IN INTELESUL LEGII PENALE SI SAVARSESTE INFRACTIUNEA DE OMISIUNE A SESIZARII DACA NU ADUCE LA CUNOSTINTA ORGANELOR DE URMARIRE PENALA DATE DESPRE SAVRSIREA UNOR FAPTE PENALE DESPRE CARE A LUAT LA CUNOSTINTA IN EXERCITAREA ATRIBUTIILOR DE SERVICIU. CODUL PENAL AL ROMANIEI Art. 175. Funcţionar public (1) Funcţionar public, în sensul legii penale, este persoana care, cu ? tlu permanent sau temporar, cu sau fără o remuneraţie: a) exercită atribuţii și responsabilităţi, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării preroga? velor puterii legisla? ve, execu? ve sau judecătoreș? ; b) exercită o funcţie de demnitate publică sau o funcţie publică de orice natură; c) exercită, singură sau împreună cu alte persoane, în cadrul unei regii autonome, al altui operator economic sau al unei persoane juridice cu capital integral sau majoritar de stat, atribuţii legate de realizarea obiectului de ac? vitate al acesteia. (2) De asemenea, este considerată funcţionar public, în sensul legii penale, persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost înves? tă de autorităţile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respec? vului serviciu public. Legea prevede două criterii cumulative de includere în această categorie: a) exercitarea unui serviciu de interes public; b) învestirea cu îndeplinirea respectivului serviciu public de către o autoritate publică sau exercitarea respectivului serviciu sub controlul ori supravegherea unei autorităţi publice. Prin realizarea serviciului de interes public se urmăreşte satisfacerea unor nevoi de interes general şi dacă se relevă, în mod direct sau indirect, o autoritate publică. Învestirea cu îndeplinirea respectivului serviciu de interes public de către o www.LUMEAJUSTITIEI.ro autoritate publică: acordarea de către o autoritate publică a calităţii din care derivă obligaţia de a realiza respectivul serviciu, ori încredinţarea realizării serviciului de interes public Exercitarea unui serviciu public sub controlul ori supravegherea unei auto rităţi publice: acele persoane învestite cu îndeplinirea unei munci de răspundere sau a unei misiuni concrete în serviciul unei asemenea organizaţii, cum sunt persoanele încadrate într-o funcţie de conducere sau din administraţia ei internă. Într-adevăr, numai asemenea persoane pot fi considerate că se afl ă în serviciul organizaţiei, întrucât numai ele exercită atribuţiile şi contribuie la realizarea intereselor proprii ale acesteia, ca entitate colectivă, In timp ce simpli membri ai organizaţiei, consideraţi individual, pot exercita exclusiv drepturile şi îndatoririle derivând din calitatea de membri, înscrise în legea lor organică sau în statutul profesional. Precizam ca in anul 2004, MLNR a obținut statutul de „interes public”. Pe cale de consecinta, apreciem ca domnul GRAND MASTER are calitatea de functionar public asimilat in sensul art 175 alin 2 C pen rom. DISPOZITII PENALE CARE GUVERNEAZA RASPUNDEREA PENALA IN CAZUL IN CARE DOMNUL GRAND MASTER nu respecta Legea penala si omite a incunostinta autoritatile romane competente IN PRIVINTA FAPTELOR DESPRE CARE IA CUNOSTINTA IN EXERCITAREA ATRIBUTIILOR DE SERVICIU. Art. 267. Omisiunea sesizării (1) Funcţionarul public care, luând cunoș? nţă de săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală în legătură cu serviciul în cadrul căruia își îndeplinește sarcinile, omite sesizarea de îndată a organelor de urmărire penală se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă. (2) Când fapta este săvârșită din culpă, pedeapsa este închisoarea de la 3 www.LUMEAJUSTITIEI.ro luni la un an sau amenda. DISPOZITII PENALE CARE GUVERNEAZA RASPUNDEREA PENALA IN CAZUL IN CARE DOMNUL GRAND MASTER nu respecta Legea penala si refuza a prezenta probele IN PRIVINTA FAPTELOR DESPRE CARE IA CUNOSTINTA IN EXERCITAREA ATRIBUTIILOR DE SERVICIU la cererea oricarei persoane interesate, refuzand in mod arbitrar, o cerere de furnizare de informatii privind savarsirea infractiunii de fals in declaratii privind apartenenta la MASONERIE de catre judecatorii/procurorii romani care nu si-au completat declaratia de interese. Art. 269. Favorizarea făptuitorului (1) Ajutorul dat făptuitorului în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor într-o cauză penală, tragerii la răspundere penală, executării unei pedepse sau măsuri priva? ve de libertate se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă. (2) Pedeapsa aplicată favorizatorului nu poate fi mai mare decât pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta săvârșită de autor. (3) Favorizarea săvârșită de un membru de familie nu se pedepsește. Art. 275. Sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri (1) Sustragerea, distrugerea, reţinerea, ascunderea ori alterarea de mijloace materiale de probă sau de înscrisuri, în scopul de a împiedica afl area adevărului într-o procedură judiciară, se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani. (2) Cu aceeași pedeapsă se sancţionează împiedicarea, în orice alt mod, ca un înscris necesar soluţionării unei cauze, emis de către un organ judiciar sau adresat acestuia, să ajungă la des? natar. Cum pot fi obtinute informatiile de interes public daca domnul GRAND MASTER refuza sa solutioneze favorabil prezenta reclamatie administrativa: plangere in fata instantelor de contencios administrativ conjunct cu sesizarea organelor penale competente sa analizeze inclusiv suspiciunea rezonabila potrivit careia domnul GRAND MASTER savarseste infractiuni. Alte demersuri ce pot fi efectuate….cerere pentru retragerea statutului de utilitate publica conjunct cu introducerea unei cereri pentru dizolvarea MLNR, avand in vedere ca scopul acesteia este atins prin savarsirea de catre www.LUMEAJUSTITIEI.ro membri a unor infractiuni/obiectul de activitate este deturnat in scopul savarsirii de infractiuni. Alte consecinte…afectarea in plan international a imaginii MLNR, a CSM, si a domnului GRAND MASTER. Apreciez ca domnii colegi judecatori din CSM pot aprecia cu privire la consecintele de natura penala la care se expun, avand in vedere ca apartenenta la MASONERIE a domnului Inspector-sef al Inspectiei Judiciare fusese invocata intr-un dosar disciplinar si au preferat sa adopte o atitudine pasiva in fata incalcarii LEGII PENALE, desi CSM este garantul INDEPENDENTEI JUSTITIEI. Va rog, pe cale de consecinta, stimata Doamna Presedinte al CSM, stimate domnule GRAND MASTER, sa solutionati cu celeritate prezenta cerere in vederea evitarii obstructionarii justitiei. Cu deosebit respect, va rog sa imi permiteti sa trec in CC si reprezentantii autoritatilor romane abilitati sa monitorizeze si sa sanctioneze faptele de natura penala savarsite de catre reprezentantii entitatilor carora le-a fost recunoscut statutul de utilitate publica si care functioneaza in interes public.
Camelia Bogdan
Actualitate
Inovația din umbră: Cum Physical Sciences Inc. redefinește securitatea națională prin tehnologii de elită
În adâncurile golfului Narragansett din Rhode Island, o dronă subacvatică alimentată de baterii specializate cu litiu-ion scanează fundul mării în căutarea unor mine explozive simulate. Această misiune, de o dificultate extremă, necesită densități de putere și standarde de siguranță mult peste capacitățile comerciale obișnuite. În același timp, la punctele de frontieră și la evenimente de anvergură precum Super Bowl, sisteme avansate de detecție spectroscopică gamma veghează împotriva contrabandei cu materiale nucleare, având capacitatea rară de a distinge amenințările reale de radiațiile naturale.
Aceste tehnologii critice nu sunt produsul unor start-up-uri din Silicon Valley care vânează profituri rapide, ci rezultatul muncii asidue de decenii a companiei Physical Sciences Inc. (PSI), o afacere mică deținută de angajați, cu sediul în Andover, Massachusetts.
Dincolo de modelul Silicon Valley: Pariul pe cercetare pe termen lung
Spre deosebire de companiile finanțate prin capital de risc care caută scalarea comercială imediată, PSI a ales un drum marcat de rigoare și parteneriate strategice cu agențiile federale. Prin intermediul programului Small Business Innovation Research (SBIR), compania a reușit să transforme concepte teoretice în prototipuri funcționale și, ulterior, în producție de serie pentru sistemele de apărare. Acest model de afaceri permite PSI să ignore presiunile investitorilor externi și să se concentreze pe cicluri de dezvoltare de până la zece ani, esențiale pentru tehnologiile integrate în marile platforme militare.
O bază industrială suverană: Investiții masive în producția autohtonă
Pentru a răspunde provocărilor moderne, PSI a demarat o serie de investiții strategice în facilități de producție pe teritoriul Statelor Unite. Printre acestea se numără o fabrică de baterii de 30 de milioane de dolari, preluată de la un start-up care își mutase producția peste hotare, acum reutilată pentru a echipa sistemul de neutralizare a minelor Barracuda al Marinei. Mai mult, compania a inaugurat spații dedicate componentelor din ceramică pentru rachete hipersonice și sisteme de detecție a radiațiilor montate pe șine, utilizând exclusiv componente de origine internă pentru a elimina riscurile legate de lanțurile de aprovizionare globale.
Angajamentul angajaților-proprietari: Un partener de încredere pentru viitorul apărării
Cu o echipă de 250 de angajați care sunt totodată și acționari, PSI demonstrează că stabilitatea și expertiza acumulată în timp sunt fundamentale pentru inovația în domeniul apărării. De la propulsoare avansate pentru rachete până la optică în infraroșu pentru sisteme de imagistică, portofoliul companiei acoperă lacune critice în baza industrială națională. Recent, Pentagonul a descris programul SBIR drept o „piatră de temelie a inovației în apărare”, iar PSI își asumă rolul de punte între ideile revoluționare și implementarea lor la scară largă, oferind soluții concrete pentru provocările de securitate ale deceniului actual.
Actualitate
Efes 2026: Turcia redefinește harta puterii în regiune prin tehnologie de vârf și alianțe strategice neașteptate
Cea mai amplă ediție a exercițiului militar Efes a transformat zona de antrenament Doğanbey într-o veritabilă vitrină a viitorului militar. Dincolo de manevrele spectaculoase și tehnologia de ultimă oră, evenimentul a marcat o premieră geopolitică majoră: participarea a nouă noi state, printre care se numără și Siria, semnalând o schimbare de paradigmă în relațiile de securitate din Orientul Apropiat.
Desfășurat în perioada 11 aprilie – 22 mai la Seferihisar, în apropiere de Izmir, Efes 2026 a combinat forțe terestre, maritime și aeriene într-o demonstrație de forță fără precedent. Exercițiul a culminat cu o săptămână de manevre complexe, zi și noapte, menite să testeze interoperabilitatea între națiuni cu interese strategice diverse.
Surpriza Damasc: O nouă eră a cooperării în inima exercițiului Efes
Printre cele nouă țări care au debutat la acest exercițiu — Bulgaria, Olanda, Suedia, Japonia, Egipt, Polonia, Vietnam și Portugalia — prezența Siriei a atras cele mai multe priviri. Un contingent sirian de 20 de militari a participat activ la operațiuni de asalt aerian, utilizând armament de la bordul elicopterelor utilitare turcești.
Această participare este interpretată de experți drept un semn clar al aprofundării cooperării dintre cele două state. După prăbușirea regimului Assad la finalul anului 2024, Turcia a preluat un rol central în reconstrucția sectorului de apărare sirian, oferind nu doar consiliere pentru reformarea forțelor armate, ci și echipamente militare esențiale, de la vehicule blindate la sisteme de apărare aeriană și drone.
Arsenalul Viitorului: 50 de premiere tehnologice „Made in Türkiye”
Efes 2026 nu a fost doar un test de diplomație, ci și o demonstrație de independență tehnologică. Pentru prima dată, Turcia a scos în teren 50 de sisteme de armament de producție autohtonă. Printre vedetele exercițiului s-au numărat sistemul de apărare aeriană cu rază foarte scurtă Korkut (parte a conceptului național „Cupola de Oțel”), elicopterul utilitar Gökbey și obuzierul Boran de 105 mm.
Pe lângă acestea, au fost testate în condiții reale vehicule terestre fără pilot dotate cu sisteme de arme controlate de la distanță, precum drona terestră Aslan, dar și o gamă variată de drone „kamikaze” (loitering munitions), capabile să acționeze în roiuri pentru a copleși apărarea inamicului.
Iadul dezlănțuit la Izmir: De la asalturi nocturne la debarcări amfibii masive
Exercițiile de noapte au oferit un spectacol apocaliptic de foc și precizie. Misiunile de distrugere a posturilor inamice au transformat liniștea nopții într-o succesiune de explozii care au luminat cerul Izmirului. Într-un moment de maximă intensitate, elicopterele turcești au lansat rachete de semnalizare cu doar câteva secunde înainte ca o bombă de aviație Mk-84 de aproape o tonă să zguduie pământul, simulând un atac strategic de amploare.
Faza de zi a menținut ritmul alert, punând accent pe forțele navale și debarcările de amfibii masive.
Desant sub acoperirea focului naval: Coordonare perfectă între mare și uscat
Faza de zi a exercițiului a fost marcată de o prezență navală masivă și extrem de dinamică. Ambarcațiunile de viteză au brăzdat apele din apropierea țărmului, deschizând focul asupra țintelor inamice pentru a securiza zona de debarcare. Această manevră a permis navelor de mari dimensiuni să aducă la mal vehicule blindate amfibii și tancuri, într-o demonstrație de forță coordonată milimetric.
În timp ce misiunile de deminare se desfășurau sub acoperirea unor perdele de fum colorat, tancurile au dezlănțuit un foc intens asupra posturilor inamice, pregătind terenul pentru desfășurarea rapidă a parașutiștilor. Sprijinul aerian a fost omniprezent: elicopterele de atac Atak și AH-1W Super Cobra, alături de platformele de transport greu Chinook CH-47, au survolat zona de operațiuni, în timp ce unitățile S-70 Sea Hawk ale marinei au utilizat sonare pentru a vâna submarinele inamice din adâncuri.
TCG Anadolu și noua frontieră a navelor fără pilot
Un punct central al demonstrației navale l-a reprezentat nava-amiral TCG Anadolu, flancată de o flotilă impresionantă de corvete, nave de atac rapid și submarine din clasele Reis și Preveze. Inovația a fost vizibilă și pe apă, prin integrarea navelor de suprafață fără pilot Sancar și Marlin, care au operat alături de navele de desant tradiționale.
Efes 2026 a demonstrat clar că Turcia nu mai este doar un utilizator de tehnologie, ci un arhitect de sisteme militare complexe. Prin acest exercițiu, Ankara a transformat coasta Mării Egee într-o platformă de export, prezentând concepte avansate de luptă care integrează apărarea aeriană, forțele terestre și unitățile navale într-un sistem unitar și digitalizat.
Concluzie: Un aliat NATO cu ambiții de lider tehnologic
Dincolo de spectacolul pirotehnic, Efes 2026 a transmis un mesaj geopolitic ferm. Turcia se poziționează acum ca un aliat NATO cu capacități unice, capabil să producă și să livreze soluții de securitate prietenilor și aliaților din întreaga regiune.
Succesul exercițiului confirmă maturizarea bazei industriale de apărare turcești, care reușește să atragă noi parteneri strategici și să definească noi standarde în industria de armament globală. Ankara nu doar că își asigură propria apărare, dar devine un pilon central pentru stabilitatea și dotarea militară a întregului bazin regional.
Actualitate
Pax Americana în Indo-Pacific: Pete Hegseth avertizează împotriva hegemoniei și laudă aliații care „pun osul” la apărare
Într-un discurs programatic susținut la deschiderea conferinței de securitate Shangri-La Dialogue din Singapore, Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a trasat liniile de forță ale strategiei Washingtonului pentru regiunea Indo-Pacific. Mesajul central a fost unul de o claritate chirurgicală: pacea și prosperitatea regiunii nu pot fi garantate decât prin forță, o forță susținută nu doar de Statele Unite, ci și de partenerii regionali care au înțeles necesitatea de a investi masiv în propria securitate.
Echilibrul puterii: O regiune fără stăpân absolut
Deși a evitat cu atenție să menționeze Taiwanul pe nume, Hegseth a transmis un semnal fără echivoc către Beijing. Șeful Pentagonului a subliniat că Statele Unite lucrează pentru menținerea unui „echilibru durabil al puterii”, într-o arhitectură regională în care nicio țară nu poate exercita o dominație absolută. Această viziune este împărtășită, în opinia sa, de aliații din regiune, care privesc cu o îngrijorare crescândă expansiunea militară istorică a Chinei și activitățile sale tot mai agresive.
„Împărtășim o evaluare lucidă a mediului de securitate și înțelegem reciproc că un Pacific dominat de orice hegemon ar duce la prăbușirea echilibrului regional și ar submina stabilitatea pe care încercăm cu toții să o păstrăm”, a punctat Hegseth, definind astfel miza strategică a decadei.
Aliații din prima linie: Investiții masive pentru o forță comună
Secretarul Apărării a oferit cuvinte de laudă pentru națiunile care au făcut pași concreți în consolidarea capacităților militare. Australia, Japonia, Coreea de Sud și Filipine au fost evidențiate pentru modul în care și-au asumat responsabilități sporite. Un caz aparte este cel al Filipinelor, unde administrația președintelui Ferdinand Marcos Jr. a crescut bugetul apărării cu 12%, concentrându-se pe modernizarea flotei și a gărzii de coastă.
Această infuzie de capital are un scop precis: crearea unei forțe avansate tehnologic, capabilă să acționeze sincronizat cu trupele americane. Hegseth a menționat, de asemenea, rolul crucial al Singaporelui, care, deși o țară mică, „lovește peste categoria sa de greutate”, servind ca hub logistic vital pentru desfășurarea prin rotație a forțelor SUA.
Lecția pentru Europa: Parteneriatele nu sunt străzi cu sens unic
Într-un moment de o sinceritate tăioasă, Hegseth a folosit tribuna din Singapore pentru a face un contrast direct între aliații din Pacific și cei din Europa. El i-a criticat dur pe partenerii europeni care, timp de decenii, au ignorat „rugămințile politicoase” de a crește cheltuielile de apărare și și-au lăsat armatele să se degradeze, deși a recunoscut că aceștia au început recent un proces de recuperare.
Mesajul pentru aliații de pretutindeni a fost unul de tip contractual: „Alianțele funcționează doar atunci când sunt parteneriate adevărate. Este o stradă cu două sensuri. Nu poți avea o alianță puternică dacă toată lumea nu pune ceva la bătaie (skin in the game)”. Prin aceste declarații, Hegseth a reafirmat o nouă paradigmă a politicii externe americane, în care sprijinul Washingtonului este direct proporțional cu efortul propriu al fiecărui aliat de a-și asigura securitatea.
-
Exclusivacum 3 zileJUSTIȚIA A TRAS APA PESTE DECIZIILE ANP: MIRCEA DECU REVINE LA PENITENCIARUL TÂRGȘOR, IAR GUNOIUL ABUZURILOR RĂMÂNE ÎN OGRADA „ȘEFERIMII” DE LA BUCUREȘTI!
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova: Gara de Nord a Poliției Române, unde șefii vin cu bilet de peron și pleacă înainte să-și facă nod la cravată
-
Exclusivacum 2 zileMĂRGINENI: PUȘCĂRIA UNDE ȘEFII SE CRED PE PLANTAȚIE ȘI POLIȚIȘTII SUNT „MUTAȚI” DUPĂ TOANELE VĂTAFILOR!
-
Exclusivacum o ziFESTIVALUL „RÂSUL-PLÂSUL” PE CERUL PRAHOVEI – ANTIGRINDINA: 21 DE ANI DE RACHETE OARBE ȘI UN DIVORȚ DE 103.000 DE HECTARE
-
Exclusivacum 4 zileLegea salarizării, trecută pe după gard: din „transparență decizională” direct în „comunicate de presă”
-
Exclusivacum o ziPLx 540/2024: Mortul viu din sertarele Camerei Deputaților și marea „pitulușă” constituțională a aleșilor
-
Exclusivacum 4 zileO nouă democrație la Cotroceni: Nicușor Dan și ședința națională de influențare „legitimă”
-
Exclusivacum 4 zileO nouă performanță la IPJ Brăila: patru ani de șefi provizorii și un singur alcooltest serios



