Featured
Sunt momente când mantia Ordinului “Mihai Viteazul” ar putea încăpea pe umerii unui întreg popor
Astăzi, când cuvântul “eroism” s-a evaporat în limbajul pompos al discursurilor oficiale, pierzându-se şi dispărând cu totul într-un nor de perifraze “ce din coadă au să sune”, aş dori să pomenesc despre unul din “ultimii” eroi veritabili ai României.

O fac şi pentru că vremurile pe care le trăim sunt de aşa natură încât reclamă, mai mult ca în alte dăţi, recursul la exemplul personal al celor care, constrânşi la decizii foarte grele, ce i-au obligat să se pună pe sine înaintea celor a căror responsabilitate o purtau, nu au ezitat o secundă să-şi rişte poziţia socială, viitorul, chiar viaţa.
Societatea românească actuală luptă cu un străvechi eu al sieşi – eul neputinţei, al fricii, al acceptării unor valori şi modele false şi al supunerii în faţa unui modus vivendi otrăvit, ce-i amputează conştiinţa. Este prima din marile bătălii pe care s-a angajat să le poarte în numele reînnoirii sale spirituale, din dorinţa de a – sună ca un clişeu, dar ar putea fi realitatea – “purta cu fală-n lume” numele de român.
Astăzi, când incertitudinea a devenit singura certitudine, când modelele cu care, din păcate, se identifică foarte mulţi români au derapat spre nesemnificativ, senzaţional şi vulgar, o privire trecătoare către cei care, înaintea noastră, au reuşit să întrupeze, exact atunci când a trebuit, modele autentice de comportament şi leadership, ne va ajuta să înţelegem mai bine de ce azi, când societatea românească a ajuns în pragul unei bifurcaţii fundamentale, e cu atât mai important să ne oprim atenţia asupra celor capabili să ne arate calea de urmat pentru perfecţionarea idealurilor morale.
Un asemenea model este generalul de brigadă (rtr.) Constantin Mihalcea, cel mai în vârstă Cavaler al Ordinului “Mihai Viteazul” şi unul din ultimii doi care mai sunt în viaţă la ora actuală.
Ordinul “Mihai Viteazul”, pentru cei care nu cunosc, e cea mai înaltă distincție militară de război a României. A fost instituită de regele Ferdinand prin Înaltul Decret nr. 2968 din 26 septembrie 1916, cu scopul de a răsplăti „faptele excepționale de război ale ofițerilor care s-au distins în fața inamicului”[1].
Pe 8 noiembrie 2015, în ziua Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril, când se sărbătoreşte Ziua Ordinului, Preşedintele României, Klaus Iohannis, spunea că “noi, cei care știm că o societate integră și prosperă are nevoie de modele, trebuie ca, prin acțiunile prezente și viitoare, să ne ridicăm la înălțimea și strălucirea faptelor și idealurilor acestora. Astăzi mai sunt în viață doar doi Cavaleri ai Ordinului „Mihai Viteazul”: Majestatea Sa Regele Mihai I al României și domnul General de brigadă (rtr.) Constantin Mihalcea”.
Aşadar, doamnelor şi domnilor, ei sunt ultimii doi Cavaleri ai României.
Întrucât Regele Mihai e cunoscut de toată lumea, mă voi opri puţin asupra generalului de brigadă (rtr.) Constantin Mihalcea.
“Nu mă consider erou, ci doar un român care şi-a făcut datoria”, declara ziarului “Adevărul”. “Am participat la eliberarea Basarabiei, la trecerea Nistrului şi la luptele din Ucraina, de la Bug şi Nipru. Am ajuns până în Crimeea, Caucaz, Istmul Pericop, Krasnodar şi stepa Kalmucă, la sud de Stalingrad… am fost prizonier de război la nemţi în Lagărul “Vistra nr. 8”, de unde am fost eliberat în 1945 de trupele sovietice.” A devenit Cavaler al Ordinului “Mihai Viteazul” după ce, a doua zi de Crăciun a anului 1942, cu bateria înconjurată de tancurile sovietice a reuşit să iasă din încercuire, împreună cu toţi militarii din subordine. Distrăgând atenţia ochitorilor de pe tancurile T34, a scos soldaţii din faţa inamicului, ţâşnind călare printre tancuri şi prin nămeţii ridicaţi de viscolul siberian. “Nu mi-am făcut decât datoria. Am făcut ceea ce trebuia să fac. Pentru asta m-am pregătit, asta am făcut”, declara generalul.
Era bucuros că, la cei 99 de ani ai săi (2013, anul interviuui), deşi avea hernie, Parkinson, probleme cu ficatul, bila şi intestinele şi suferise un accident vascular cerebral, totuşi, îşi păstrase “pasiunea pentru Sudoku”. Şi, de asemenea, “inteligenţa, luciditatea”.
Un fel de Mihai Şora, am putea spune.
Constantin Mihalcea, acum în vârstă de 102 ani, a fost militar şi, în adâncul sufletului, va rămâne militar până în ultima clipă.. A luptat pentru România. La fel ca bunicii şi străbunicii voştri.
Felul în care a acţionat atunci şi gândeşte astăzi Constantin Mihalcea despre ce a făcut nu e un caz izolat. Foarte mulţi români îi împărtăşesc convingerile. Şi mulţi le şi pun în practică. Nu se pune problema că sunt tineri sau bătrâni, că lucrează la “stat” sau “privat”, că sunt militari sau civili. Cei mai mulţi îşi fac treaba cum trebuie. Şi la fel şi-o vor face şi militarii. Armata României, aşa “peticită-n fund”, cum le place unora să se refere la ea, chiar dacă păstrează în raniţă nu doar bastonul de mareşal – ci, la fel ca alte instituţii, şi inevitabilul procent de uscături, impostori, oportunişti, doctori de tinichea şi saltimbanci aflaţi în perpetua goană după funcţii nemeritate – există, cu toate lipsurile sale, pentru a-l apăra cât poate mai bine pe cetăţean, când situaţia o va impune.
Să nu aibă nimeni o îndoială că, dacă asemenea vremuri vor veni, oameni ca tânărul (odinioară) locotenent Constantin Mihalcea vor apărea iar, punându-se pe ei înaintea celor pe care îi conduc.
Asemenea oameni sunt, acolo unde sunt chemaţi să îşi facă datoria, conducătorii veritabili de care avem nevoie. Ei au fost, sunt şi vor fi mereu adevăratele personalităţi pe care România se va putea bizui.
Pentru asta, însă, trebuie să deschidem larg ochii şi să nu ne lăsăm păcăliţi. Adevărul nu e uşor de descoperit. Şi nici pentru oricine. Îţi trebuie tărie de caracter ca să îl accepţi. El e dovada unei capacităţi oneste de (auto)critică, de judecată şi discernământ, iar asta îl face mereu apanajul doar al câtorva. Şi nu e o figură de stil ce spun.
Este la fel de imposibil – spune Platon în “Republica” – să implantezi adevărul în sufletul unui om, ca şi a da puterea văzului unui om născut orb. Mai ales în aceste zile pare imposibil, când românul se luptă cu mari greutăţi financiare şi înfruntă ziua de mâine în condiţii din cele mai precare. Dar nu suntem complet spoliaţi de repere ale curajului şi demnităţii, nu ne lipsesc valorile care să ne inspire.
Ele au existat şi vor exista, cu condiţia să privim atenţi în jur. Şi, îndată ce le recunoaştem, să arătăm respect acelora care le-au probat când a fost necesar să facă dovada lor. Măcar atât. Când veţi vedea un cavaler al Ordinului “Mihai Viteazul”, să vă descoperiţi în faţa lui.
Ei – sau, mai bine zis, şi ei – sunt liantul cu valorile care ne trebuiesc.
Încă mai sunt în viaţă, dar viaţa se scurge din ei. În curând, nu vor mai fi, dar alţi Cavaleri ai Ordinului “Mihai Viteazul” le vor lua locul. Sunt convins. Ţine doar de noi ca asemenea cuvinte demonetizate, precum eroism, onoare şi mândrie, să fie mai mult decât nişte cuvinte.
Arătaţi-le respect fiind asemenea lor, rezistând până la capăt !
Nu veţi primi mare lucru înapoi, dar copiii, nepoţii şi strănepoţii voştri, dacă nu veţi ceda, vă vor mulţumi.
Sunt momente când mantia Ordinului “Mihai Viteazul” ar putea încăpea pe umerii unui întreg popor.
Ai unui popor treaz, demn şi hotărât. Până la capăt.
[1] Conform Legii 327/2003, art. 20, acesta se poate conferi şi “pe timp de pace unor unităţi militare sau ofiţerilor români care participă la misiuni sub jurisdicţia unor organisme internaţionale la care statul român e parte, numai în cazuri excepţionale, pentru acţiuni de mare amploare şi cu cotă de risc ridicat”.
Mihnea Rudoiu; Andrei Vasile
Administratie
Parcul din Florești, deschis înainte de începerea școlii pentru un traseu mai sigur al elevilor
Acces permis, deși amenajările nu sunt încă finalizate
Locuitorii comunei Florești pot folosi, începând de astăzi, noul parc amenajat în localitate. Decizia a fost luată înaintea începerii anului școlar, pentru ca elevii să poată ajunge la cursuri pe un traseu considerat mai sigur decât cel de-a lungul drumului intens circulat.
Primarul comunei Florești, Simona David, a anunțat că parcul este deschis publicului, chiar dacă anumite dotări urmează să fie montate în perioada următoare. Sistemul de supraveghere video și băncile din foișor sunt programate să fie instalate săptămâna viitoare.
Apel către localnici pentru protejarea spațiului verde
Edilul le-a transmis locuitorilor să manifeste responsabilitate și să contribuie la păstrarea parcului într-o stare corespunzătoare. Printre recomandări se numără depozitarea deșeurilor doar în locurile special amenajate, protejarea arborilor tineri și a florilor recent plantate, precum și evitarea accesului pe suprafețele verzi.
De asemenea, utilizatorii parcului sunt îndemnați să nu deterioreze băncile, foișorul sau celelalte elemente de mobilier urban.
„Felul în care arată parcul depinde de fiecare dintre noi”
În mesajul adresat comunității, primarul Simona David a subliniat că întreținerea spațiului depinde în mod direct de comportamentul celor care îl folosesc.
„Vă invit să ne bucurăm de acest parc și, în același timp, să îl protejăm. Să păstrăm curățenia, să nu distrugem vegetația și mobilierul și să avem grijă de toate dotările. Aspectul și igiena parcului sunt responsabilitatea noastră, iar modul în care îl păstrăm reflectă respectul pe care ni-l acordăm unii altora”, a transmis Simona David, primarul comunei Florești.
Edilul le-a mulțumit locuitorilor pentru înțelegere și pentru sprijinul acordat în păstrarea noului spațiu public.
Administratie
Comunitatea din Cornu de Jos, unită în jurul unui moment de sărbătoare și credință
Slujbă arhierească la Parohia „Sfânta Parascheva”
Locuitorii din Cornu de Jos au participat la un moment cu o puternică încărcătură spirituală, odată cu oficierea unei slujbe la Parohia „Sfânta Parascheva”. Slujba a fost săvârșită de Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor.
La eveniment a fost prezent și Virgiliu-Daniel Nanu, președintele Consiliului Județean Prahova, care s-a alăturat credincioșilor din localitate.
Lucrările bisericii, binecuvântate în prezența credincioșilor
Ceremonia a inclus sfințirea lucrărilor efectuate în ultima perioadă la lăcașul de cult. Modernizările și intervențiile realizate au fost posibile prin implicarea comunității locale, care a contribuit la protejarea și întreținerea unui important reper religios și cultural al comunei.
Prin eforturile depuse, credincioșii au demonstrat încă o dată că solidaritatea și responsabilitatea comunitară pot susține păstrarea patrimoniului spiritual al localității.
O revenire cu valoare simbolică
Prezența Preasfințitului Părinte Timotei Prahoveanul la Cornu de Jos a avut o semnificație aparte. Ierarhul s-a aflat din nou în mijlocul comunității după o vizită similară desfășurată în 2017, când a oficiat slujba de sfințire a capelei cimitirului parohiei.
Revenirea sa a oferit evenimentului o dimensiune simbolică, întărind legătura dintre Biserică și credincioșii din Cornu.
Virgiliu-Daniel Nanu: „O comunitate devine puternică atunci când oamenii se adună în jurul valorilor comune”
Potrivit unui mesaj transmis de Consiliul Județean Prahova, președintele instituției i-a felicitat pe toți cei care s-au implicat în realizarea lucrărilor și a mulțumit ierarhului pentru participarea la eveniment.
„Astfel de momente ne arată cât de solidă poate fi o comunitate atunci când oamenii se mobilizează în jurul valorilor și convingerilor comune. Îi felicit pe toți cei care au sprijinit lucrările desfășurate la acest lăcaș de cult și îi mulțumesc Preasfințitului Părinte Timotei Prahoveanul pentru că a fost din nou alături de credincioșii din Cornu”, a transmis Virgiliu-Daniel Nanu, citat de Consiliul Județean Prahova.
Tradiția și patrimoniul local, în atenția autorităților județene
Reprezentanții Consiliului Județean Prahova au reafirmat sprijinul instituției pentru valorile religioase, tradițiile și patrimoniul care definesc identitatea comunităților din județ. Evenimentul de la Cornu de Jos a evidențiat rolul pe care implicarea locală îl are în conservarea locurilor cu importanță spirituală și istorică.
Exclusiv
„IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”, episodul 57: „Subcomisar-șef” de analfabetism funcțional la comanda IPJ Prahova
Incisiv de Prahova continuă serialul „Grădinița de Cadre din IPJ Prahova”. După episoadele în care am arătat cum „Inspectoratul de Protecție al Jmecherului” produce șefi din foști plutonieri, cocoloșește „academia de cămătărie” de la CAR, umilește polițiști cu 30 de ani de muncă și împinge spre pensie, în pas alergător, personaje precum „Pinochio de Băicoi” – Bogdan Stoican, ajungem azi în punctul în care se clarifică, definitiv, diagnosticul:
la IPJ Prahova nu vorbim doar de corupție, ci și de analfabetism funcțional la vârf.
Nu e pamflet, e realitatea din propriul lor site oficial.
Ginel Preda și Marcel Bălan – eternii interimari cimentați la conducere
Nu mai reluăm aici, decât în treacăt, „CV-urile de aur” ale Grădiniței de Cadre:
– „Pinochio de Băicoi” – Bogdan Stoican, plutonier lipit de scaunul de șef de oraș și împins spre pensie cu cinci dosare disciplinare la subraț;
– „Academia de Cămătărie” de la CAR IPJ Prahova, cu milioane evaporate „în familie”;
– „Resurse Inumane”, condus de „doamna șefă” aterizată pe post prin combinații de dormitor, nu prin concurs.
Astăzi, sub reflector intră proaspeții „titulari” ai conducerii IPJ Prahova:
comisarul de poliție Ginel Preda, care a luat examenul de titularizare pe funcția de inspector-șef acum două săptămâni,
și comisarul Marcel Bălan – da, același Marcel Bălan cu „păpușa gonflabilă”, conexiuni dubioase și probleme de integritate – care vineri a devenit oficial adjunct al IPJ Prahova.
Nu comentăm acum cum au luat examenul. Probabil pentru merite „deosebite și vitejești” în arta împingerii gunoiului sub preș. Dar există un detaliu care spune totul despre „transparența” și „egalitatea de șanse” din sistem.
Concurs secret, cu ușa închisă: șefii au aflat când era deja prea târziu
La examenul pentru funcția de inspector-șef al IPJ Prahova, condus acum de Ginel Preda, anumiți șefi din IPJ au aflat de concurs abia cu două zile înainte de închiderea înscrierilor.
Două zile.
Chiar dacă ar fi vrut să participe, nu mai aveau timp să pregătească dosarele și documentele necesare. Adică exact atât cât îi trebuie sistemului ca să spună, cu aer grav, „a fost concurs, a fost deschis, putea oricine să se înscrie”, știind foarte bine că în realitate ușa a fost ținută întredeschisă doar pentru cine trebuia să intre.
Asta nu e transparență, asta e regie ieftină:
– îi anunți pe unii la timp,
– pe ceilalți îi anunți când nu mai au timp,
– și apoi prezinți rezultatul drept „victoria meritocrației”.
Aceeași poveste la adjunctul Marcel Bălan: omul cu gonflabile, incompatibilități constatate de ANI și familia parcată la „Furturi din conducte” ajunge, brusc, cimentat pe funcție, după ani de interimat. Nimic nou la IPJ Prahova: cine trebuie, rămâne; cine deranjează, zboară.
„Subcomisar-șef de poliție” – noua invenție științifică a IPJ Prahova
Dacă ar fi fost doar combinații, poate am fi spus că e „doar” corupție. Numai că IPJ Prahova reușește performanța de a fi și corupt, și needucat.
Pe site-ul oficial al IPJ Prahova, sub ochii tuturor, apare următoarea formulare pentru ofițerul Bulei Laura:
„subcomisar șef de poliție Bulei Laura”.
Citiți bine:
subcomisar-șef de poliție.
Nu există, în România, gradul de „subcomisar-șef de poliție”.
Există ori subcomisar, ori comisar-șef.
La IPJ Prahova, însă, s-a inventat hibridul administrativ perfect pentru a ilustra halul în care a ajuns instituția.
Când oamenii care conduc un inspectorat județean de poliție nu sunt în stare să scrie corect un grad profesional de pe propria lor organigramă, ce pretenții să mai avem că pot citi un dosar penal, un raport de control sau o dispoziție legală?
„Vai de steaua noastră ca cetățeni, vai de steaua lor care conduc acest hău numit IPJ Prahova.”
Cursul scurt de cultură juridică pentru Ginel, Bălan & Co.
Dacă proaspeții „cimentați” în funcții – Ginel Preda și Marcel Bălan – nu au avut timp să învețe măcar ierarhia gradelor pe care le conduc, Incisiv de Prahova le oferă, gratuit, un scurt curs de cultură juridică:
Ierarhia oficială a ofițerilor din Corpul comisarilor, conform Statutului polițistului, include doar trei grade, în ordine crescătoare:
- Subcomisar de poliție – echivalentul gradului militar de maior
- Comisar de poliție – echivalentul gradului militar de locotenent-colonel
- Comisar-șef de poliție – echivalentul gradului militar de colonel
Atât.
Nu „subcomisar-șef”, nu „super-sub-comisar”, nu „comisar interimar etern”.
Confuzia apare când oameni care nu stăpânesc nici măcar terminologia de bază pun laolaltă „subcomisar” cu „comisar-șef” și inventează un grad care nu există în lege, dar există, iată, pe site-ul IPJ Prahova.
Un subcomisar poate ocupa o funcție de conducere (șef de birou, șef de serviciu), dar gradul rămâne subcomisar. Nu se transformă, prin dorința sau prostia cuiva, în „subcomisar-șef”.
Când IPJ Prahova ajunge să deformeze chiar limbajul legal al propriilor grade, avem imaginea perfectă a analfabetismului funcțional la vârf:
– oamenii nu mai știu ce grade au,
– ce competențe au,
– ce atribuții au,
dar știu foarte bine cum se iau examenele cu ușa între-deschisă, cum se fac pensionările fulger și cum se pun botnițe ziarelor incomode.
Când prostia întâlnește aroganța: sinteza „Grădiniței de Cadre”
Așa cum se vede și în documentele oficiale ale IPJ Prahova (capturi și înscrisuri ):

„Parcă e blestemat Băicoiul ăla”, spun polițiștii din interior, uitându-se la paradele de șefi improvizați, de la dispecerul căzut în patul din sediu până la Pinochio de Băicoi și la noii „stăpâni ai inspectoratului”.
Nu e blestem. E selecție.
De ani de zile, IPJ Prahova promovează:
– plutonieri făcuți ofițeri la apelul bocancilor,
– „băieți buni la combinații”,
– amante făcute șefe,
– dispeceri care tratează uniforma ca pe un halat de casă,
– „strategi” ai pensionărilor fulger și ai concediilor „pe boală”.
Rezultatul?
Un IPJ Prahova în care:
– se inventează grade care nu există;
– se organizează concursuri la care „toată lumea poate participa”, doar că unii află când nu mai au timp să-și depună dosarul;
– se cocoloșesc personaje cu probleme penale, disciplinare și de integritate, în timp ce oamenii incomozi sunt tocați mărunt;
– se consumă energie și resurse pentru a afla „cine stă în spatele Incisiv de Prahova”, nu pentru a curăța mizeria scoasă la suprafață.
Concluzie Incisiv de Prahova: nu gradul te face prost, dar prostia desfigurează gradul
Episodul 57 ne arată un IPJ Prahova în care nu doar cămătăria, combinațiile, impunitatea pe pensii și disprețul față de cetățeni fac legea, ci și prostia organizată la nivel de vârf.
Când pe site-ul oficial al unei instituții de forță din România apare, negru pe alb, un grad care nu există, înseamnă că:
– nimeni nu mai citește ce se scrie în numele instituției;
– nimeni nu mai controlează ce se semnează;
– nimeni nu mai știe, cu adevărat, ce reprezintă uniforma pe care o poartă.
Nu gradul de subcomisar, comisar sau comisar-șef este de vină.
Ci faptul că, la IPJ Prahova, prostia, aroganța și impostura au fost ridicate la rang de politică internă.
Incisiv de Prahova va continua să arate, cu nume și exemple, cum se conduce acest hău instituțional.
Iar pentru cei care cred că un examen aranjat, o funcție cimentată sau o pensie luată „la timp” le rezolvă tot, mesajul rămâne același:
– pensia nu prescrie păcatele,
– funcția nu spală prostia,
– iar un „subcomisar-șef” inventat pe site spune mai mult despre adevărații șefi decât o mie de comunicate pompoase.
Vom reveni. (Cristina T.).
-
Exclusivacum 4 zileIPJ Prahova – Grădinița de Cadre, episodul 56: Pensia nu prescrie păcatele și nu spală urmele „dispecerilor de lux”
-
Exclusivacum 5 zileIPJ Prahova – Grădinița de Cadre, episodul 55: Pinochio de Băicoi își taie singur nasul… la pensie
-
Exclusivacum 5 zileTCE Ploiești – „Organigrama cu chiloți” trece, oamenii cu 40 de ani vechime pleacă. AGA, cu ștampila pe teroare
-
Exclusivacum 3 zileMinistrul Darău, lovit în față cu propriul proiect – Când Ministerul Justiției îți spune, politicos-juridic: „Așa ceva nu se face nici măcar într-un guvern demis”
-
Exclusivacum 2 zileMEDAT, TRANSFORMAT ÎN „MINISTERUL ȘMENULUI NAȚIONAL” – Cum a ajuns strategia de stat pe mâna unui trio cu dosar, ORNISS la ghici și Constituția făcută sul
-
Exclusivacum 23 de ore„IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”, episodul 57: „Subcomisar-șef” de analfabetism funcțional la comanda IPJ Prahova
-
Exclusivacum 4 zileTriada care vrea să-și facă minister la purtător: Darău, Vișoianu, Miron și operațiunea „Jaf la MEDAT”
-
Exclusivacum 3 zile„Lanțul de aur al incompatibilității”: cum a legat MAI polițistul de caloriferul birocrației până la ONU și Frontex



