Connect with us

Actualitate

Cum a vândut Guvernul Văcăroiu, cu 85 de milioane de dolari, un perimetru petrolier din Libia, care valora zeci de miliarde de dolari

Publicat

acum 9 ani

pe

În istoria post-comunistă a României, plină de privatizări frauduloase și falimente răsunătoare, o decizie din 1993 luată de guvernul Văcăroiu a adus, de departe, cea mai mare pagubă pentru economia țării, privind retroactiv. Este vorba de vânzarea cu doar 45 de milioane de dolari a zăcământului petrolier NC 115 din prolificul bazin Murzuk din Libia, pe care regimul Ceaușescu ni-l lăsase moștenire.

Felul în care guvernanții de la acea vreme au decis să renunțe în favoarea spaniolilor de la Repsol la acest zăcământ cu perspective foarte bune, pentru câteva zeci de milioane de dolari plătibile în rate de-a lungul a 15 ani, ridică și -astăzi mari semne de întrebare. Mai ales că statul nu a văzut până la urmă nici acei bani, iar dacă scădem cheltuielile efectuate în Libia înainte și imediat după căderea lui Cea-ușescu, reiese că România a ieșit chiar în pierdere.

Istoria vânzării acestui zăcământ este atât de controversată, încât cei care au trăit acele vremuri, contactați de „România liberă“, au evitat să vorbească oficial despre ce s-a întâmplat atunci. Circuitul banilor pierduți de statul român a fost investigat de procurori, dar în esență totul pleacă de la decizia dezastruoasă din 1993, când Guvernul Văcăroiu a aprobat vânzarea perimetrului libian pentru suma de 45 milioane dolari, plus alte 85 milioane dolari plătibile în rate până în 2008 și condiționate de atingerea unei anumite rate a producției.

O sumă ridicolă pentru acest perimetru din Libia, cu rezerve de petrol estimate la 1,5-2 miliarde de barili, potrivit unor cifre apărute în spațiul public, valorând zeci de miliarde de dolari la prețurile actuale. Comparativ, capacitatea zăcământului NC 115 era de peste trei ori mai mare decât rezervele actuale dovedite ale companiei OMV Petrom, principalul producător de țiței din România, care asigură aproape jumătate din producția națională de gaze naturale.

Un context economic dificil

În 1993, situația economică a țării era dezastruoasă, iar guvernanții negociau cu FMI termenii unui împrumut de ajutor. În condițiile în care statul avea o nevoie acută de bani, se pune întrebarea cum am ajuns să vindem în rate, pe o sumă mică, un câmp petrolifer cu o probabilitate foarte mare de succes. „Admițând că statul nu avea banii să continue investițiile, problema nu e de ce l-am dat, pentru că orice activ poate fi vândut, ci cu cât. În plus, statul nu s-a ales nici cu banii ăia puțini. Nu putem decât să facem speculații“, ne-a spus unul dintre actorii importanți pe scena publică la acea vreme, sub rezerva anonimatului.

Istoria înstrăinării acestui zăcământ a fost îngropată, iar multe din informațiile care să facă lumină în acest caz au fost extrase din referatul procurorilor DIICOT privind creanța Libia. Fostul premier la acea vreme, Nicolae Văcăroiu, nu a putut fi contactat, iar fostul ministru de Finanțe care și-a pus semnătura pe actul de vânzare, Florin Georgescu, actualmente viceguvernator BNR, nu a dorit să comenteze.

De la Ceaușescu la spanioli. Istoric

În 1980, relația de prietenie dintre dictatorul român Nicolae Ceaușescu și colonelul libian Muammar al-Gaddafi a permis României să concesioneze un perimetru în cel mai prolific câmp petrolifer al Libiei, Murzuk. Acordul de Explorare și Împărțire a Producției (EPSA) cu organizaţia libiană de stat National Oil Corporation (N.O.C) a fost încheiat în 1980 pentru o perioadă de 25 de ani (până în 2005), cu posibilitate de prelungire, iar cele două părți urmau să împartă atât cheltuielile, cât și producția.

În expunerea de motive s-a precizat că acordul a fost semnat în vederea asigurării economiei naţionale cu surse stabile de petrol pe o perioadă îndelungată. În scopul derulării acordului, s-a aprobat totodată înfiinţarea „Rompetrol of Libya“ – filială a întreprinderii I.C.E.S. Rompetrol, ca persoană juridică de drept libian care să angajeze pe bază de contract executarea lucrărilor pentru Rompetrol Bucureşti. De asemenea, prin Decretul nr. 356 al Consiliului de Stat, s-a aprobat executarea pe contul şi riscul părţii române a lucrărilor geologice în valoare de 380,5 milioane lei şi 53,3 milioane de dolari. Pentru executarea lucrărilor s-a aprobat dotarea Întreprinderii Rompetrol Bucureşti cu echipamente, utilaje şi instalaţii de producţie internă şi instalaţii specifice în sumă de 300 milioane de lei. Contractul urma să se desfăşoare pe trei etape, respectiv: explorare, dezvoltare, exploatare.

Prima fază a fost prevăzută să se desfăşoare în perioada 1981–1986, urmând a se trece la etapa de dezvoltare, dar s-a încheiat oficial în ianuarie 1989, când s-a trecut la faza de dezvoltare. Sumele au fost puse la dispoziţie de Banca Română de Comerţ Exterior din planul de credite pe termen mijlociu şi lung pe anii 1981-1986. Rambursarea creditelor urma să se facă eşalonat din cota de petrol cuvenită păr-ţii române, după 8 ani, când se estima că se vor pune în exploatare zăcămintele de petrol descoperite. S-a prevăzut că, dacă în perioada de explorare de 6 ani, nu se vor descoperi zăcăminte de petrol exploatabile economic care să justifice continuarea acţiunii, cheltuielile efectuate pentru executarea lucrărilor în această fază reprezintă fonduri ce nu pot fi recuperate, se arată în raportul DIICOT.

Conform Expunerii de Motive care a stat la baza emiterii Decretului 356/1980, în această etapă partea română urma să contribuie cu 50% din totalul investiţiilor necesare, ceea ce reprezenta echivalentul a 85,9 milioane de dolari SUA.

După căderea regimului Ceaușescu, guvernul condus de Petre Roman decide, prin HG 400/1991, continuarea acţiunii de cooperare din Libia și punerea în producţie a zăcămintelor de petrol obţinute în perimetrul NC 115. Finanţarea lucrărilor necesare care revin părţii române trebuia asigurată cu prioritate prin credit din fondul valutar al statului. „Pentru evitarea întreruperii programului de lucrări pentru anul 1991 se va asigura suma de 15 milioane dolari din fondul valutar al statului“, se arată la art. 3. Din acestă sumă au fost transferaţi efectiv 7 milioane de dolari, notează DIICOT.

„Rambursarea creditelor acordate de statul român pentru executarea lucrărilor din etapele de explorare şi punerea în exploatare a zăcămintelor de ţiţei descoperite în Libia şi a dobânzilor aferente se va face eşalonat din contravaloarea cotei de ţiţei, calculată la nivelul preţului pieţei internaţionale, care va reveni părţii române din această acţiune începând cu anul 1994“, se mai arată în textul actului normativ.

Totodată, aceeași HG punea în discuție, pentru prima dată, vânzarea totală sau parțială a investiţiilor efectuate de partea română în Libia. Ceea ce se și întâmplă în 1993, cu doar un an înainte ca statul român să înceapă să fructifice investițiile făcute până atunci în perimetrul Libian. Guvernul Văcăroiu decide să iasă complet din afacere, deși exista varianta reducerii participației. Astfel, SC Rompetrol SA, pe atunci încă de stat, și Rompetrol of Libia, încheie cu spaniolii de la Repsol Exploracion un contract de cesiune, prin care firma spaniolă dobândea toate drepturile, obligaţiile, echipamentele, materialele şi lucrurile proprietate a Rompetrol of Libia. Preţul convenit pentru cesiune a fost de 45 milioane dolari, din care Repsol urma să reţină suma de 17,6 milioane dolari, reprezentând obligaţii ale Rompetrol şi Rompetrol of Libia faţă de NOC, împreună cu dobânzile aferente. Deci statul s-a ales cu „praful de pe tobă“.

DIICOT: Creanța Libia, însușită de Patriciu

Modul în care au decurs lucrurile mai târziu, după vânzarea zăcământului, a ajuns subiectul unui dosar penal de amploare, care l-a avut în centru pe Dinu Patriciu. Tot în 1993, când s-a bătut palma cu Repsol, compania de stat Rompetrol este privatizată prin metoda MEBO, către salariați. Statul încasează prima tranșă de bani abia în 1995. A fost prima și ultima. În scenă a intrat omul de afaceri Dinu Patriciu, care cumpără Rompetrolul, asumându-și că banii de încasat de la Repsol se cuvin companiei. Potrivit DIICOT, cu o parte din banii încasați din Libia, Patriciu a ajuns să dobândească pachetul majoritar de acțiuni la Petromidia, perla sectorului românesc de rafinare.

O producție la care Petrom nici nu visează

Producția prevăzută pentru 2008 a fost atinsă cu trei ani mai devreme. În Raportul Anual pe 2005 al spaniolilor de la Repsol, am găsit informația că „producția agregată (de petrol și gaze – n.red.) în concesiunea NC 115 a ajuns la 500 milioane de barili“. Spaniolii dețin două perimetre în exploatare, iar producția în cele două perimetre concesionate – blocurile NC 115, luat de la statul român, și NC 186 – a fost de 250.000 de barili pe zi. În raportul anual pentru 2010, Repsol precizează că producția netă de petrol anuală a fost de 14,7 miloane barili de petrol (40.250 barili/zi), în ambele blocuri din bazinul Murzuk. În 2010, cotația medie a țițeiului a fost de 71,21 dolari/baril, ceea ce înseamnă că doar producția din acel an a valorat 1,046 miliarde de dolari.

Zăcământul e atât de valoros încât Repsol, care îl exploata împreună cu compania petrolieră libiană de stat NOC și cu austriecii de la OMV, care în 2004 au cumpărat producătorul național Petrom, anunță cu bucurie, în 2008, prelungirea acordului de explorare și producție până în 2032, pentru perimetrul NC 115, luat de la statul român, și NC 186. „Extinderea garantează Repsol dreptul de a exploata resurse semnificative de petrol de înaltă calitate. Înțelegerea asigură exploatarea unor resurse vaste descoperite în ambele blocuri, în care rezervele dovedite la finele lui 2007 totalizau 765 milioane barili de petrol”, se arată într-un comunicat al companiei Repsol din 17 iulie 2008. La un preț mediu al petrolului de 91,48 dolari/baril, țițeiul estimat în cele două zăcăminte este de circa 70 de miliarde de dolari.

Comparativ, OMV Petrom a reușit anul trecut să obțină din cele peste 200 de zăcăminte comerciale de ţiţei și gaze naturale operate în România un volum combinat de aproximativ 166.000 barili echivalent petrol pe zi (bep). La 31 decembrie 2016, rezervele totale dovedite de ţiţei și gaze naturale din portofoliul Grupului OMV Petrom erau 582 milioane bep în România.

Costul cerut Repsol: 85 milioane $ în 15 ani

În cuprinsul actului de cesiune încheiat în 1993, se știa deja că zăcământul e o adevărată mină de aur negru, dacă ne luăm după producțiile estimate, chiar dacă petrolul era cotat atunci la sub 17 dolari/baril, departe de nivelul de peste 140 de dolari atins înainte de criza din 2008. Așa cum reiese din referatul DIICOT, se prevedea că, în afară de cele 45 milioane de dolari, Repsol va plăti către Rompetrol of Libia următoarele sume cu titlu de compensaţie suplimentară :

10 milioane USD când producţia brută de ţiţei va ajunge la 100 milioane de barili, estimaţi a fi realizaţi în anul 1998;
15 milioane USD când producţia brută de ţiţei va ajunge la 200 milioane de barili, estimaţi a fi realizaţi în anul 2001;
20 milioane USD când producţia brută de ţiţei va ajunge la 300 milioane de barili, estimaţi a fi realizaţi în anul 2003;
20 milioane USD când producţia brută de ţiţei va ajunge la 400 miloane barili, estimaţi a fi realizaţi în anul 2005;
20 milioane USD când producţia brută de ţiţei va ajunge la 500 milioane barili, estimaţi a fi realizaţi în anul 2008.

În 1980, relația de prietenie dintre dictatorul român Nicolae Ceaușescu și colonelul libian Muammar al-Gaddafi a permis României să concesioneze un perimetru în cel mai prolific câmp petrolifer al Libiei, Murzuk. Acordul de Explorare și Împărțire a Producției (EPSA) cu organizaţia libiană de stat National Oil Corporation (N.O.C.) a fost încheiat în 1980 pentru o perioadă de 25 de ani (până în 2005), cu posibilitate de prelungire, iar cele două părți urmau să împartă atât cheltuielile, cât și producția.

Istoria vânzării acestui zăcământ este atât de controversată încât cei care au trăit acele vremuri, contactați de „România liberă“, au evitat să vorbească oficial despre ce s-a întâmplat atunci.

Complicitate. Personajele politice care au parafat vânzarea

Nicolae Văcăroiu – Principalul responsabil politic de vânzarea perimetrului Murzuk este fostul premier Nicolae Văcăroiu, care a semnat hotărârea de guvern. În prezent, Văcăroiu este președintele Curții de Conturi, unde verifică modul în care sunt gestionate resursele statului. Între 1969 și 1989, a lucrat la Comitetul de Stat al Planificării, instituția care se ocupa de planificarea centralizată a economiei socialiste. După 1989, a fost secretar de stat în Ministerul de Finanțe, de unde a fost selectat de Ion Iliescu pentru a fi premier, între 1992 și 1996.

Florin Georgescu – Până în 1989 un funcționar obscur din uriașul aparat al Ministerului de Finanțe, Florin Georgescu a fost promovat, în 1992, la conducerea acestui minister. În 2000, a fost membru în Consiliul de Administrație al Băncii de Investiții și Dezvoltare (BID). Din 2000 este prim-viceguvernator al BNR. În perioada mai 2012 – 21 decembrie 2012, a fost și ministru al Finanțelor Publice în primul Cabinet Ponta.

Dumitru Popescu – Ministru al Industriilor în Guvernul Văcăroiu, Dumitru Popescu a fost șeful direct al lui Nicolae Văcăroiu, în calitate de vicepreședinte al Comitetului de Stat al Planificării, între 1984 și 1989. Popescu a fost și ministru adjunct al Energiei, între 1976 și 1984.

Constantin Teculescu – Ministrul Comerțului în Cabinetul Văcăroiu provenea din structurile ceaușiste de comerț exterior, cunoscute pentru faptul că, de facto, erau o parte a Securității. Teculescu a lucrat, între 1975 și 1992 la BANCOREX (MISR-ROM. BANK Cairo), unde a fost director și vicepreşedinte. Între 2001 și 2004, în guvernarea Năstase, a fost președintele CEC.

Romania libera

 

Precizări: Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal. Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Publicația IncisivdePrahova.ro pune la dispoziția persoanelor interesate DREPTUL la REPLICA prin intermediul următorului email:
incisiv.national@gmail.com
.....
Articole pe aceiasi tema:

Actualitate

Schimbări importante pentru firme: ce presupune gestionarea deșeurilor de ambalaje conform HG și cine este vizat

Publicat

acum 4 ore

pe

aprilie 17, 2026

De

Legislația privind ambalajele s-a modificat constant în ultimii ani, iar anul anterior a adus reguli mai stricte pentru companiile care introduc produse ambalate pe piața din România. Țintele de reciclare cresc, raportarea devine mai riguroasă, iar autoritățile verifică trasabilitatea reală a deșeurilor, nu doar existența unui contract.

Dacă ești manager financiar, logistic sau responsabil de mediu, aceste schimbări îți influențează direct bugetul și procedurile interne. Articolul explică pe scurt ce prevede legislația în vigoare, cine trebuie să se conformeze și ce pași concreți ai de făcut. Informațiile au caracter orientativ și nu înlocuiesc consultanța juridică sau financiară personalizată.

Ce prevede legislația pentru ambalaje?

Cadrul principal îl reprezintă Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, cu modificările ulterioare (inclusiv OG 1/2021 și HG 96/2023). Aceasta transpune în legislația națională cerințele europene privind economia circulară și responsabilitatea extinsă a producătorului.

HG 1074/2021 (publicată în octombrie 2021) stabilește cadrul legal pentru implementarea Sistemului de Garanție-Returnare (SGR) în România pentru ambalaje primare nereutilizabile (sticlă, plastic, metal) de la 0,1 la 3 litri. Aceasta obligă producătorii și comercianții să gestioneze ambalaje SGR, returnând o garanție de 0,50 RON la reciclare.

Pe lângă Legea 249/2015, se aplică OUG 196/2005 privind Fondul pentru Mediu, care stabilește contribuțiile datorate pentru neîndeplinirea obiectivelor de reciclare. Pentru 2025, țintele minime de reciclare la nivel național au fost:

  • Sticlă – 70%
  • Hârtie și carton – 75%
  • Metale feroase – 70%
  • Aluminiu – 50%
  • Plastic – 50%
  • Lemn – 25%

Atenție: autoritățile iau în calcul doar cantitățile efectiv reciclate, confirmate prin documente și raportate în sistemele informatice oficiale (SIATD). Estimările sau declarațiile fără trasabilitate nu mai produc efecte juridice.

Pentru o analiză detaliată a cadrului legal și a modului de aplicare, poți consulta explicațiile despre gestionarea deșeurilor de ambalaje conform HG, cu trimitere la articolele relevante din actele normative.

Directiva (UE) 2018/851: ce s-a schimbat în 2025?

Directiva (UE) 2018/851, publicată pe EUR-Lex, a modificat Directiva-cadru privind deșeurile 2008/98/CE și a consolidat principiul răspunderii extinse a producătorului (EPR). A fost transpusă în legislația națională prin OUG 92/2021 privind regimul deșeurilor, care modifică Legea 211/2011.

Transpunerea în legislația națională a adus două efecte practice pentru firme:

  1. Trasabilitate completă – trebuie să demonstrezi circuitul de la introducerea pe piață până la reciclare.
  2. Responsabilitate financiară clară – dacă nu atingi țintele, plătești contribuția de 2 lei/kg pentru diferența nereciclată, conform OUG 196/2005.

Pentru un buget anual, acest mecanism poate genera costuri considerabile. De exemplu, dacă introduci 20 tone de ambalaje din plastic și reciclezi doar 8 tone (40%), rămâi cu un deficit de 2 tone față de ținta de 50%. Contribuția ajunge la 4.000 lei (2.000 kg × 2 lei). La volume mai mari, impactul crește proporțional.

Cine este vizat de obligații?

Legea se aplică tuturor operatorilor economici care introduc ambalaje pe piața națională, indiferent de dimensiune.

Sunt vizați:

  • producătorii care ambalează produse în România;
  • importatorii din state terțe;
  • achizitorii intracomunitari;
  • comercianții online care livrează produse ambalate către consumatori;
  • retailerii care comercializează produse sub marcă proprie.

Nu există prag minim de cantitate. Chiar și 100 kg de ambalaje/an generează obligații de înregistrare și raportare.

Cum raportăm trimestrial la AFM?

Primul pas este înregistrarea în platforma SIATD (Sistemul Informatic pentru Asigurarea Trasabilității Deșeurilor), administrată de Administrația Fondului pentru Mediu, și, după caz, în registrul ROAFM.

Ulterior, trebuie să:

  1. Calculezi cantitățile de ambalaje introduse pe piață, defalcate pe materiale.
  2. Depui declarațiile lunare la AFM, până pe data de 25 a lunii următoare.
  3. Asiguri raportarea în SIATD pentru trasabilitatea deșeurilor.
  4. Păstrezi documentele justificative minimum 5 ani.

Documentele verificate frecvent în control:

  • facturi de achiziție ambalaje;
  • declarații vamale;
  • contract cu OIREP sau dovezi de gestionare individuală;
  • certificate de reciclare/valorificare;
  • centralizatoare interne pe tip de material.

În majoritatea cazurilor, departamentul financiar și cel logistic trebuie să colaboreze lunar pentru a evita diferențele între stocuri, facturi și declarații.

Gestionare individuală sau transfer către OIREP?

Ai două opțiuni:

1. Gestionare individuală

Organizezi pe cont propriu colectarea și reciclarea. Această variantă presupune contracte directe cu colectori și reciclatori, monitorizare permanentă și costuri administrative ridicate.

2. Transferul responsabilității

Închei contract cu o OIREP autorizată, care preia obligațiile de îndeplinire a țintelor. În practică, majoritatea companiilor aleg această soluție pentru stabilitate operațională și predictibilitate financiară.

Detalii despre mecanism și condiții găsești în explicațiile privind gestionarea deșeurilor de ambalaje cu o OIREP, inclusiv despre răspunderea contractuală și indicatorii de performanță. Pentru rezultate eficiente, verifică autorizația valabilă a OIREP-ului și istoricul îndeplinirii țintelor colective.

Ce riscuri și sancțiuni există?

Garda Națională de Mediu poate aplica amenzi pentru nerespectarea obligațiilor privind ambalajele. Conform Legii 249/2015 (cu modificările ulterioare), amenzile pentru operatori economici sunt cuprinse între 10.000 și 25.000 lei, în funcție de tipul contravenției:

  • neînregistrare sau neraportare: amenzi în intervalul 10.000–20.000 lei;
  • neîndeplinirea obligațiilor de colectare selectivă: 15.000–25.000 lei;
  • neîndeplinirea țintelor fără plata contribuției: contribuție de 2 lei/kg + accesorii.

Din perspectivă financiară, riscul major nu îl reprezintă amenda punctuală, ci acumularea diferențelor de plată pe mai mulți ani fiscali.

Checklist rapid pentru firme

Verifică dacă:

  • ești înregistrat în SIATD și, după caz, ROAFM;
  • ai centralizat cantitățile pe ultimele 12 luni;
  • ai calculat țintele pe fiecare material;
  • ai bugetat contribuția potențială de 2 lei/kg;
  • ai desemnat un responsabil intern;
  • monitorizezi lunar evoluția cantităților;
  • ai programat un audit anual al datelor.

Dacă identifici neclarități, solicită un audit gratuit al cantităților de ambalaje sau programează o discuție cu un consultant al unei OIREP pentru a clarifica obligațiile specifice activității tale.

Gestionarea corectă a deșeurilor de ambalaje influențează direct costurile operaționale, relația cu partenerii comerciali și indicatorii ESG ai companiei. O abordare organizată, bazată pe date reale și verificabile, te ajută să controlezi bugetul și să eviți corecțiile ulterioare.

Citeste in continuare

Actualitate

Giganții mărilor își unesc forțele: Parteneriat strategic între TKMS și Navantia pentru viitorul apărării europene

Publicat

acum 14 ore

pe

aprilie 17, 2026

De

O alianță împotriva blocajelor: Răspunsul industrial la noua realitate geopolitică

Într-o mișcare strategică menită să redefinească peisajul industriei de apărare de pe continent, doi dintre cei mai importanți constructori navali din Europa, grupul german ThyssenKrupp Marine Systems (TKMS) și compania spaniolă Navantia, au semnat oficial un memorandum de înțelegere. Această colaborare istorică deschide calea pentru un proiect ambițios: posibilitatea ca submarinele proiectate de germani să fie construite direct pe șantierele navale din Spania.

Acordul vine într-un moment critic, marcat de o presiune fără precedent asupra sectorului maritim european. Escaladarea tensiunilor geopolitice din ultimii ani a generat o explozie a cererii de tehnică navală modernă, însă industria se lovește de un obstacol major: deficite severe de capacitate de producție și resurse tehnologice limitate la nivel continental.

Eficiență sub presiune: Obiectivele colaborării germano-spaniole

Parteneriatul dintre TKMS și Navantia nu este doar o formalitate, ci o tentativă de a găsi soluții pentru implementarea proiectelor militare într-un mod mai rapid și mai rentabil. Cele două companii au inițiat deja discuții la nivel de management, bazate pe o încredere reciprocă și pe respectarea strictă a reglementărilor privind concurența și controlul exporturilor.

Miza este uriașă: explorarea unor noi modele de cooperare industrială care să permită Europei să își onoreze contractele de apărare fără a sacrifica performanța sau termenele de livrare, în ciuda limitărilor actuale ale șantierelor navale.

Dincolo de protocol: Managementul unor portofolii complexe

Deși entuziasmul este mare, rămâne de văzut cum vor prioritiza cei doi coloși noile oportunități de afaceri, având în vedere portofoliile lor actuale extrem de încărcate. TKMS este angrenată în prezent în producția submarinelor Type 212CD pentru Germania și Norvegia, model care se află și pe lista scurtă pentru proiectul canadian de patrulare submarină.

De cealaltă parte, Navantia își concentrează eforturile pe finalizarea celor patru submarine din clasa S-80 destinate marinei spaniole. În afara sectorului subacvatic, ambele companii gestionează game vaste de nave de suprafață, de la fregatele germane din clasele 123 sau 125, până la distrugătoarele de clasă Hobart și nava strategică de proiecție „Juan Carlos I” din portofoliul spaniol. Această fuziune de expertiză promite să creeze un pol de putere capabil să susțină suveranitatea maritimă a Europei în deceniile următoare.

Citeste in continuare

Actualitate

Când tratamentul nu e de ajuns: cum descoperă tot mai mulți români medicina integrativă Newmedicine.ro

Publicat

acum o zi

pe

aprilie 16, 2026

De

newmedicine.ro

Andreea are 38 de ani, lucrează în publicitate și a luat pastile pentru anxietate timp de doi ani. Nu se simțea mai bine, se simțea amorțită. „Am ajuns la un punct în care am zis că trebuie să existe și altceva,” povestește ea. A ajuns pe NewMedicine.ro căutând pe Google ceva despre tehnici de respirație. A rămas pentru că, spune ea, „în sfârșit cineva explica lucrurile fără să mă facă să mă simt ori naivă, ori bolnavă.”

Povestea Andreei nu e singulară. Ea reflectă o schimbare care se petrece discret, dar constant, în felul în care românii se raportează la propria sănătate.

Un concept vechi, o nevoie nouă

Medicina integrativă nu este o invenție recentă. Ideea că trupul și mintea funcționează împreună, că stilul de viață contează la fel de mult ca rețeta medicului, există de secole în diverse culturi. Ce s-a schimbat este că acum știința confirmă ceea ce tradiția intuia cu foarte mult timp in urma.

Daca nu stiai sunt statistici foarte relevante precum cele de la National Center for Complementary and Integrative Health (NCCIH), care spune ca aproximativ 38% dintre adulții americani au inglobat deja terapii complementare în paralel cu medicina convențională, iar aceasta tendința este în creștere. In intreaga lume, mai exact la nivel global, piața medicinei alternative și complementare a depășit valoare de 100 de miliarde de dolari și crește anual cu peste 20%, potrivit Global Market Insights. Sunt cifre si statistici care spun o realitate clară: oamenii caută mai mult decât un diagnostic și o rețetă.

În România, această tranziție este încă la început, dar se simte. Stresul cronic, burnout-ul, problemele de somn, alimentatia deficitara, poluarea toate acestea au împins mulți oameni să caute răspunsuri dincolo de cabinetul medical tradițional.

Ce face NewMedicine.ro diferit

NewMedicine.ro nu este un forum de remedii populare și nici un site care să promită vindecări miraculoase. Este o revistă digitală serioasă, dedicată medicinei integrative, adică acelei zone de mijloc în care medicina clasică și terapiile complementare nu se contrazic, ci se completează.

Platforma pornește de la o premisă simplă: un pacient informat ia decizii mai bune. Studiile confirmă și asta ca pacienții cu acces la informații de calitate au o apartenenta mai bună la tratamente și rezultate medicale superioare.

Conținutul de pe NewMedicine.ro acoperă mai multe paliere:

Medicina integrativă explicată accesibil — fără jargon inutil, fără promisiuni exagerate. Articolele despre echilibrul minte-corp sau rolul emoțiilor în boala fizică sunt scrise pentru omul obișnuit, nu pentru medicul specialist.

Psihoterapia ca pilon central precum ne spune Organizația Mondială a Sănătății  (OMS) care estimează că depresia și anxietatea afectează peste 300 de milioane de oameni la nivel global. Conexiunea dintre stres, traumă emoțională și afecțiuni fizice nu mai poate fi ignorată. NewMedicine.ro tratează psihoterapia nu ca pe un lux, ci ca pe o componentă esențială a sănătății moderne.

Terapii alternative analizate obiectiv precum acupunctura, homeopatia, terapia Bowen, medicina tradițională chineză, yoga, Tai Chi toate sunt prezentate atât din perspectivă tradițională, cât și prin prisma cercetărilor recente. Fără misticism nejustificat, fără respingere reflexivă.

Nutriție și stilul de viață echilibrat astfel ca un studiu publicat în The Lancet arată că peste 11 milioane de decese anual sunt asociate cu alimentația nesănătoasă. NewMedicine.ro oferă recomandări practice, nu diete-minune.

Echilibrul pe care medicina modernă îl caută

Unul dintre miturile persistente este că medicina alternativă și cea clasică sunt dușmani. Realitatea e mai nuanțată: un tratament medicamentos poate fi completat cu psihoterapie, recuperarea fizică poate include meditație sau yoga, iar nutriția poate accelera vindecarea. Medicii din ce în ce mai mulți recunosc asta.

Aproximativ 70% dintre pacienții cu boli cronice caută la un moment dat terapii complementare, potrivit unor studii realizate de Harvard Health Publishing. Problema nu e că le caută ci adevarata problema e că o fac adesea fără informații corecte, fără să înțeleagă ce funcționează și ce nu, fără să știe când o terapie completează tratamentul și când îl sabotează.

Asta este golul pe care NewMedicine.ro încearcă să îl acopere cu informatiile relevante.

O comunitate, nu doar un site

Dincolo de articole, platforma conectează medici, terapeuți, pacienți și oameni pur și simplu curioși despre sănătatea lor. Secțiunile dedicate specialiștilor și evenimentelor fac din NewMedicine.ro un ecosistem real, nu doar o colecție de texte.

Andreea, cea din introducerea acestui articol, a ajuns în cele din urmă la un psihoterapeut recomandat prin comunitatea platformei. Mai ia pastile dar mai puține. „Nu am renunțat la medic,” spune ea. „Am adăugat și altceva.”

Poate că asta e cel mai bun rezumat al medicinei integrative: nu în loc de, ci și altceva.

Descoperi mai multe pe NewMedicine.ro — ghidul modern pentru sănătate integrativă.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv12 ore ago

Ospiciul „sărăcește-norul”: Marea pârjoleală de 5.000% și „Agenții 007 ai gliei” care au demascat mafia argintului sub privirile mute ale statului

România anului 2026 a devenit oficial rezervația naturală a absurdului, unde „specialiștii” statului au reușit o performanță demnă de Cartea...
Exclusiv12 ore ago

JUSTIȚIA DIN VĂLENII DE MUNTE: „PROTECȚIE” CU PORȚIA ȘI CITARE PRIN TELEPATIE (I)

Procedura „Houdini”: Cum să judeci un om fără să-l inviți la proces, dar să pretinzi că-l aperi Să trăiți, stimată...
Exclusiv12 ore ago

Ploieștiul, între ghenă și tribunal: Cum a ajuns „Republica lui Caragiale” un „Bingo” penal pe 10 milioane de euro, sub bagheta Magicianului-Fanfară!

Orașul lui Caragiale a fost transformat oficial în cel mai scump experiment de supraviețuire urbană din România. În timp ce...
Exclusiv12 ore ago

Stigmatizarea sărăciei: Sindicatul Europol desființează „Lista Rușinii” impusă de Guvern românilor cu datorii mici

O măsură care vizează cetățenii vulnerabili, nu marii evazioniști, transformă dificultățile financiare ale populației într-o execuție publică orchestrată de stat....
Exclusivo zi ago

Poliția, transformată în agent de asigurări: Proiectul legislativ care pune în pericol siguranța publică pentru a proteja interesele electorale ale primarilor

Într-o mișcare ce riscă să paralizeze și mai mult activitatea operativă a forțelor de ordine, o nouă propunere legislativă vizează...
Exclusivo zi ago

Dreptul la odihnă, tratat ca „sfidare”: Sindicatul Diamantul denunță abuzurile manageriale și „sclavia” din rândul polițiștilor

Într-un rechizitoriu dur la adresa practicilor administrative din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Emil Pașcut, reprezentantul Sindicatului Diamantul, scoate la lumină...
Exclusiv2 zile ago

MISIUNEA „OARBA” LA NATO/DOCUMENTE: CUM SĂ CUCEREȘTI BRUXELLES-UL CU UN CAZIER „REPUTAȚIONAL” ȘI DOUĂ FUNCȚII ÎN BUZUNAR

În timp ce România se screme să pară un pilon de stabilitate la granița estică, Ministerul Economiei, condus de „vizionarul”...
Exclusiv2 zile ago

TALIBANUL MORALIST CU TRAFALET ÎN DOTARE: CUM SE MAI „EDUCĂ” TINERII PRIN TRAMVAIELE DIN CRAIOVA

În timp ce lumea civilizată discută despre progres, prin mijloacele de transport din Craiova încă mai bântuie specimene care confundă...
Exclusiv3 zile ago

Război total între IGPR și Sindicatul Europol: Poliția Română denunță o campanie de dezinformare privind concursurile de management

Într-o reacție neobișnuit de dură, Centrul de Informare și Relații Publice al Poliției Române a lansat o serie de precizări...
Exclusiv5 zile ago

EXCLUSIV: Bomba de sub nori – Fermierii-007 iau Poliția la întrebări: Sunt rachetele antigrindină muniție de război sau doar jucării scumpe pentru „băieții deștepți”?

În timp ce instituțiile statului mimează vigilența, ziarul de investigații Incisiv de Prahova, singura publicație care a avut curajul să...
Exclusiv5 zile ago

MILIȚIA ÎN BOXA ACUZAȚILOR: Statul îți dă bani de avocat, dar tot tu rămâi cu buza umflată!

Într-o țară în care infractorii au mai multe drepturi decât cei care îi încătușează, polițistul român a ajuns un fel...
Exclusiv5 zile ago

Ospiciul „sărăcește-norul”: Marea „pârjoleală” de 5.000% și agenții 007 ai gliei care au demascat mafia Antigrindina a argintului!

România anului 2026 a devenit oficial rezervația naturală a absurdului, unde „specialiștii” statului au reușit o performanță demnă de Cartea...
Exclusiv5 zile ago

REVOLUȚIA OPAIȚULUI: Consilierii Robescu și Sârbu-Simion sting lumina în Ploiești ca să nu se vadă gunoiul și gropile

În timp ce omenirea visează la colonizarea Planetei Marte, la Ploiești, doi „vizionari” ai urbanismului de peșteră au decis că...
Exclusiv5 zile ago

Marele jaf de 5 lei: Cum îi înfometează IPJ Olt pe „Sherlockii” de Slatina

În timp ce marii infractori se lăfăie în opulență, adevărații detectivi ai județului Olt au primit o misiune demnă de...
Exclusiv6 zile ago

Revoluția „Opaițului” la Ploiești: Gara de Sud se pregătește de beznă, că tehnologia e „păcat”!

În timp ce omenirea se chinuie să colonizeze Marte și să perfecționeze inteligența artificială, la Ploiești, doi „ctitori” ai urbanismului...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Criptomonede Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv