Actualitate
Liviu Dragnea i-a dat lui Sebastian Ghiță 46 milioane de euro din Cadastru. Banii au mers în conturile Asesoft, Teamnet și XOR-IT
Instituția statului român care a trimis cei mai mulți bani în conturile firmelor lui Sebastian Ghiță este Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Este vorba de aproape 55 milioane de euro. Din această sumă, 46 milioane de euro au fost încasate cu girul lui Liviu Dragnea pe când acesta din urmă era ministru al Dezvoltării Regionale.
Banii pe care Ghiță i-a luat de la Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) s-au dus în conturile firmelor Asesoft, Teamnet și XOR-IT, toate deținute într-un fel sau altul de fostul politician, până de curând. Sumele au fost destinate achiziției de programe informatice, mentenanță, servere și consumabile pentru ANCPI încă din 2007.
2007, anul marilor începuturi
Tot în perioada când Sebastian Ghiță începea să facă afaceri cu Cadastrul debutau și operațiunile de vămuire, de către acesta, a contractelor IT scoase la licitație de instituțiile statului. Conform DNA, patronii unor firme ar fi acceptat să-i plătească lui Ghiță o „taxă de protecție“ pentru a câștiga contractele sau pentru ca acestea să se deruleze în bune condiții. Adică să-și primească la timp banii de la stat. Motivul: Sebastian Ghiță era unul dintre cei mai influenți afaceriști, protejat la cel mai înalt nivel.
A nășit și miruit pe toată lumea, în funcție de interesele sale. De exemplu, în anul 2006 a fost nașul de cununie al lui Codruț Șereș, ministrul Economiei și Comerțului în Guvernul Tări-ceanu. Procurorii anticorupție susțin că de prin 2007 Ghiță se lăuda că are influență asupra unor miniștri, cum ar fi Zsolt -Nagy și Valerian Vreme de la Comunicații, Eugen Nicolăescu şi Nicolae Bănicioiu – Sănătate, directorul CNAS, Doru Bădescu, directorul general al APIA, Doru Nechiti. Dar și asupra fostului premier Victor Viorel Ponta.

Cadastrul, de la Interne la Dezvoltare
Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) este una dintre cele mai râvnite instituții publice de către politicieni. Cine deține controlul asupra acesteia controlează modul în care este împărțit peste un miliard de euro. De ce un miliard de euro? Pentru că atât ar urma să coste implementarea unei modalități electronice de cadastrare în toată țara. Până în 2002, activitatea de cadastrare a funcționat în subordinea Guvernului, apoi a fost transferată în subordinea Ministerului de Interne.
În 2011, Elena Udrea a transferat-o în subordinea sa, adică la Ministerul Dezvoltării Regionale. Unde se află și acum. Marile tunuri date de Ghiță la -ANCPI au început acum zece ani, în 2007, când Cadastrul era în subordinea Internelor, iar ministerul era condus de liberalul Cristian David.
Primele 2,4 milioane de euro
În iunie 2007, la conducerea ANCPI a fost numit Robert Iulian Tatu de către ministrul de Interne, Cristian David. La câteva zile după ce Tatu a ajuns pe funcție, firma lui Sebastian Ghiță a primit primul contract, în valoare de aproximativ un milion de euro, pentru a livra imprimante și faxuri. După alte câteva zile, pe 25 iunie 2007, a mai primit un contract de 610.000 euro, pentru a livra 22 de servere. În aceeași zi, ANCPI a mai comandat servere în valoare de 130.000 euro.
Proasta gestiune a documentele din arhiva ANCPI l-a inspirat pe Ghiță: Asesoft s-a oferit să vândă un sistem de gestionare a arhivelor, pentru care a primit aproximativ 450.000 euro. Iar la finele anului 2007 a mai primit un mic contract, de 13.000 de euro, pentru servicii de imprimare, calibrare și securizare a etichetelor.
Astfel, firma lui Ghiță a primit în anul 2007 contracte în valoare de aproximativ 2,2 milioane euro. În anul 2008, Ghiță a mai prins un contract, în valoare de 209.000 euro, pentru furnizarea unor produse consumabile IT.
4,8 milioane de euro cu girul lui Nica
După alegerile parlamentare din 2008, Traian Băsescu a reușit să-l instaleze la Palatul Victoria pe Emil Boc de la PDL. Cabinetul de miniștri, însă, era format din politicieni de la PDL și PSD. Inclusiv prietenul lui Sebastian Ghiță, Victor Viorel Ponta, prinsese un loc în Guvern ca ministru pentru Relația cu Parlamentul. Tot atunci s-a schimbat și conducerea de la ANCPI – în locul lui Tatu a fost numit Mihai Busuioc, actualul secretar general al Guvernului.
La patru luni de la instalarea noului Guvern, în aprilie 2009, Teamnet (companie controlată de Sebastian Ghiță) a primit un contract de 4,8 milioane euro de la ANCPI pentru furnizarea sistemului cod de bare pentru arhivele de cărți funciare. Până în toamna lui 2009, Ministerul de Interne, în subordinea căruia func-ționa Cadastrul, a fost condus de pesedistul Dan Nica.
Nici două milioane de euro de la Vasile Blaga
La finele lui 2009, firma lui Sebastian Ghiță a mai primit un contract de peste un milion de euro pentru a presta servicii în folosul ANCPI. Un an mai târziu, în 2010, Teamnet a mai primit un contract, în valoare de 612.000 euro, pentru furnizarea unor etichete cu holograme personalizate pentru arhivarea cărților funciare și servicii de asistență tehnică.
Ambele contracte au fost atribuite companiilor lui Ghiță pe mandatul de ministru de Interne al lui Vasile Blaga. Ulterior, însă, ușile de la ANCPI au fost închise pentru firmele lui Sebastian Ghiță. Prin firma Asesoft, totuși, Ghiță a mai primit un contract în valoare de aproximativ 100.000 euro pentru servicii de mentenanță Red Hat la sistemul de operare Linux. Însă acesta era doar mărunțiș.
Ponta l-a montat pe omul lui Ilie Sârbu la ANCPI
Pe 7 mai 2012, însă, jocurile politice l-au făcut premier pe Victor Viorel Ponta. Una dintre primele măsuri luate de acesta a fost să trimită Corpul de Control la Cadastru pentru a controla cum s-au cheltuit fondurile publice. La mijloc era vorba, de fapt, de dorința lui Ponta de a-l schimba din funcția de șef al ANCPI pe Mihai Busuioc, considerat loial altora.
Ceea ce s-a și întâmplat: Corpul de Control a identificat mai multe nereguli în derularea unui proiect al ANCPI pentru care Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare a împrumutat România cu peste 47 milioane de euro. Principalul responsabil a fost șeful ANCPI, Mihai Busuioc. În locul acestuia a fost numit Marius Arthur Ursu, unul dintre apropiații lui Ilie Sârbu, socrul lui Victor Ponta. Mai mult, odată cu schimbarea lui Busuioc din fruntea ANCPI, firmele lui Ghiță au devenit principalul furnizor de softuri și echipamente IT.
Dragnea, Moș Crăciun pentru Ghiță: 38.200.000 euro
Pe 21 decembrie 2012, premierul Victor Ponta l-a numit pe Liviu Dragnea la șefia Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. În subordinea acestui minister se afla și ANCPI, încă din 2011. Înainte cu două săptămâni ca Dragnea să preia mandatul la Dezvoltare, pe 8 decembrie 2012, directorul Marius Arthur Ursu anunțase organizarea unei licitații.
Aceasta, împărțită în trei loturi, viza servicii de conversie cărți funciare într-o bază de date textuală și arhiva digitală în județele Bistrița-Năsăud, Mureș, Bihor, Alba, Caraș-Severin, Harghita, Arad, Brașov, Timiș. Valoarea estimată a contractului a fost stabilită la 48,2 milioane euro. Un an mai târziu, în preajma sărbătorilor de Crăciun din anul 2013 (mai exact, pe 23 decembrie) s-a semnat contractul cu firma Teamnet International SA, pentru toate cele trei loturi. Valoarea totală a contractului a fost stabilită la aproximativ 171,3 milioane lei, adică 38,2 milioane euro.
Moșu’ Dragnea, alte 7,74 milioane euro pentru Teamnet
Tot în mandatul de ministru al lui Liviu Dragnea, ANCPI a anunțat organizarea unei licitații pentru realizarea unui sistem informatic integrat de cadastru și publicitate imobiliară. Prin acest proiect se dorea achiziționarea de servicii de analiză, proiectare și realizare a sistemului E-Terra 3. Valoarea estimată a contractului a fost de 9,77 milioane euro, iar banii erau asigurați din fonduri europene. Pentru acest contract au fost depuse trei oferte: una din partea -Teamnet International (firma lui Ghiță), a doua din partea asocierii de firme En-Genius Solutions și Bull România, iar a treia din partea Star Storage în asociere cu Indra Sistem.
Comisia de evaluare a licitației a respins ofertele depuse de cele două grupuri de firme, astfel că în cursa pentru atribuirea contractului a rămas doar Teamnet International. Conform anunțului de atribuire a licitației, pe 29 decembrie 2014 firma lui Ghiță a primit contractul, pentru suma de 7,74 milioane euro.
Programul E-Terra al ANCPI, plin de erori
Firma Teamnet International a realizat programul E-Terra pentru ANCPI, însă acesta nu funcționează integral. Acest sistem informatic integrat de cadastru și publicitate imobiliară este principalul sistem informatic al Agenției prin care se realizează administrarea evidenței electronice de cadastru.
Sursă din ANCPI: „Programul este un eșec“
În noiembrie 2016, programul E-Terra 3 a blocat piața imobiliară pentru că nu a funcționat timp de zece zile. Cadastriștii susțin că programul funcționează, în medie, trei zile din cinci.
Angajații de la Cadastru au constatat că programul conține o serie de erori, iar în unele cazuri nu funcționează deloc. Unul dintre angajații de la Cadastru a povestit pentru RL, sub protecția anonimatului, că acest program este un eșec. De exemplu, una dintre erori constă în faptul că nu identifică cartea funciară. „Un cetățean a cerut un extras de carte funciară la zi, pentru că el avea o copie mai veche. Programul nu a găsit cartea funciară, deși era evident că aceasta există în forma fizică. Omul a crezut că nu vreau să-i dau documentul și mi-a făcut plângere penală la poliție. Am zeci de colegi din întreaga țară care au plângeri la poliție din acest motiv. Noi suntem anchetați penal, dar firma și-a luat banii“, a spus sursa din ANCPI.
Teamnet, în insolvență
Teamnet a fost înființată de afaceristul Sebastian Ghiță în anul 2001, ca parte a grupului de firme Asesoft. În august 2012, cu câteva luni înainte de a ajunge deputat în Parlamentul României, Sebastian Ghiță a anunțat că și-a vândut acțiunile deținute la Teamnet. Conform Registrului Comerțului, Teamnet International are ca acționari opt firme, printre care și International Finance Corporation, divizia de investiții a Băncii Mondiale, dar și Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre din Grecia.
Președintele Consiliului de Administrație este Bogdan Padiu, considerat mâna dreaptă a lui Sebastian Ghiță. Mai mult, Padiu și Ghiță au fost colegi de liceu. Bogdan Padiu este căsătorit cu Maria Luiza Padiu, fostă judecătoare la Judecătoria Sectorului 3. Judecătoarea Padiu și-a dat demisia din magistratură la începutul anului 2012. Soții Padiu dețin împreună societatea Invest Guidance. Maria Luiza Padiu deține și 25% din firma TNI Stock Invest, restul părților sociale fiind deținute de oamenii lui Sebastian Ghiță.
Firma Teamnet International se află în insolvență și este administrată judiciar provizoriu de Trust Insolvency SPRL, reprezentată de Dana Rădulescu.
La pachet cu Asesoft, acuzații de spălare de bani
Direcția Națională Anticorupție a solicitat Registrului Comerțului să notifice firmele Teamnet International și Asesoft International cu interdicția de a fi dizolvate sau lichidate pentru că sunt urmărite penal. Cele două firme sunt acuzate de complicitate la trafic de influență în formă continuată și spălarea banilor. „De asemenea, în cauză s-a dispus luarea măsurii asigurătorii constând în indisponibilizarea, prin instituirea sechestrului, asupra bunurilor imobile aparținând inculpatelor S.C. Asesoft International S.A. și S.C. Teamnet International S.A. până la concurența sumelor de 13.299.972 lei, respectiv 23.195.578,2 lei“, se menționează într-un comunicat al DNA.
ACUZAȚII. Ghiță, șpăgi de la patronii din IT
Fostul deputat Sebastian Ghiță este acuzat că, din anul 2007, a început să perceapă comisioane sub forma unor contracte fictive pentru a facilita patronilor din industria IT să obțină contracte publice sau să intervină pe lângă reprezentanții statului pentru a nu bloca proiectele. De exemplu, Sebastian Ghiță a primit, între 2007 și 2014, de la firma Siveco, patronată de Irina Socol, nu mai puțin de 22,8 milioane lei.
„În schimbul acestei sume de bani, inculpatul Ghiță Sebastian Aurelian a promis că își va exercita influența asupra factorilor decizionali și funcționarilor publici din cadrul Ministerului Economiei și Comerțului, CNAS, Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, Spitalului Județean de Urgență Ploiești, Consiliului Județean Tulcea, Consiliului Județean Brașov, în vederea atribuirii și derulării în bune condiții (fără impedimente la acordarea plăților) a contractelor finanțate din fonduri publice încheiate cu societatea respectivă“, susține DNA într-un comunicat de presă emis în februarie 2017.
INVESTIGAȚIE. Mărirea și decăderea lui Ghiță
RL publică, începând de astăzi, un serial de investigații jurnalistice care va radiografia întreaga rețea de afaceri cu statul a lui Sebastian Ghiță. Această serie de anchete bazată pe date certe și fapte fără dubiu va devoala mecanismul prin care instituții-cheie ale statului român și-au pus interesele strategice în mâinile lui Sebastian Ghiță. Mai mult, au plătit câteva sute de milioane de euro în conturile firmelor controlate de fostul deputat PSD. Bilanțul e uluitor: în puțin mai mult de o decadă, zeci de instituții publice au acordat mii de contracte companiilor deținute de Ghiță.
Romania Libera
Actualitate
Pentagonul lansează „Secure Space Network” pentru a extinde accesul companiilor la infrastructura clasificată
Aproximativ 50 de facilități SCIF vor fi construite în Statele Unite
Companiile contractante vor avea în curând mai multe oportunități de a derula activități clasificate pentru Pentagon, printr-un nou program denumit „Secure Space Network”.
Inițiativa prevede proiectarea și instalarea a aproximativ 50 de spații securizate în diferite regiuni ale Statelor Unite. Aceste facilități, cunoscute sub acronimul SCIF — Sensitive Compartmented Information Facilities — sunt destinate procesării, stocării și discutării informațiilor strict clasificate.
Washington vrea să elimine barierele pentru companiile mici
Programul urmărește să faciliteze accesul firmelor capabile la mediile clasificate, considerate de industria de apărare una dintre principalele piedici în colaborarea cu Departamentul Apărării.
James R. Mismash, adjunct al secretarului pentru dezvoltarea bazei industriale și director al Biroului pentru Programe destinate Întreprinderilor Mici, a declarat că noua rețea va permite unui număr mai mare de companii să contribuie la proiecte militare clasificate.
Potrivit acestuia, cooperarea dintre instituțiile guvernamentale și sprijinul Congresului ar urma să consolideze baza de furnizori ai Pentagonului și să accelereze furnizarea capabilităților necesare forțelor armate.
SCIF-urile, spații proiectate pentru a rezista spionajului
O facilitate SCIF poate fi o zonă, o încăpere, un grup de încăperi, o clădire sau chiar un întreg obiectiv certificat și acreditat în conformitate cu standardele de securitate stabilite de directorul comunității americane de informații.
Aceste spații sunt concepute pentru a permite gestionarea informațiilor sensibile compartimentate și pentru a preveni o serie de amenințări. Printre măsurile de protecție se numără rezistența la pătrunderea forțată, interceptarea comunicațiilor audio și supravegherea electronică.
Costurile ridicate limitează accesul firmelor la contractele clasificate
Pentru multe companii mici care încearcă să obțină contracte militare, accesul la informații clasificate și la spații SCIF reprezintă o provocare majoră. Construirea și acreditarea unor astfel de facilități presupun costuri semnificative, iar unele firme nu dispun de infrastructura necesară sau nu au acces facil la astfel de locații.
Prin „Secure Space Network”, autoritățile americane încearcă să reducă aceste bariere și să lărgească numărul companiilor care pot participa la proiecte ale Pentagonului.
Programul ar putea fi extins rapid în funcție de necesități
Prima etapă a proiectului va crea un model de producție repetabil, care să permită extinderea rețelei pe măsură ce cresc cerințele operaționale.
Planul include și dezvoltarea unei capacități de producție flexibile, capabile să fie intensificată rapid pentru a răspunde unor creșteri bruște ale necesarului de spații de lucru acreditate pentru activități clasificate.
Facilitățile vor fi amplasate în baze militare și centre dedicate industriei
Coordonarea inițiativei va reveni Biroului pentru Dezvoltarea Bazei Industriale, aflat în subordinea structurii pentru achiziții și mentenanță a Departamentului Apărării.
Noile facilități ar putea fi amplasate în baze militare, în locații orientate către industrie — inclusiv centre de tip APEX Accelerators — sau în alte puncte considerate relevante pentru misiunile Pentagonului.
Detaliile publice despre program rămân însă limitate. Nu au fost precizate dimensiunile fiecărei facilități SCIF, bugetul alocat sau calendarul exact pentru implementarea proiectului.
Actualitate
Halo_Shield: Noua frontieră a apărării împotriva amenințărilor aeriene asimetrice
Un conflict asimetric, o soluție modernă
Sistemele aeriene fără pilot (UAS) au redefinit complet dinamica apărării spațiului aerian, transformând-o într-un joc asimetric și extrem de rapid. Astăzi, dronele accesibile, care pot fi achiziționate cu mai puțin de 1.000 de dolari, reprezintă o amenințare critică pentru infrastructura strategică și obiectivele militare de mare valoare. Metodele tradiționale de apărare, bazate preponderent pe radare punctuale, se dovedesc insuficient de agile pentru a contracara atacurile multiple, rapide și venite din direcții imprevizibile.
Halo_Shield: Arhitectura rezilienței distribuite
Pentru a răspunde acestor provocări, a fost dezvoltată arhitectura modulară Halo_Shield, un sistem de combatere a dronelor (C-UAS) conceput să fuzioneze datele de la senzori activi și pasivi într-o imagine operațională unificată. Sistemul funcționează prin „Tile-uri” – componente integrate care conectează senzori tactici și efectori (inclusiv lasere de mare energie, precum sistemul LOCUST) într-un lanț de neutralizare distribuit. Această abordare elimină dependența de un singur punct de detecție, crescând semnificativ rata de succes a apărării.
De la experiment la succes operațional
În cadrul unor exerciții riguroase – T-REX 25-2, TWIX 2026 și T-REX 2026 – Halo_Shield a demonstrat capacități de necontestat. Validările din teren au confirmat că sistemul poate fi configurat în câteva minute, oferind o disponibilitate aproape continuă și interoperabilitate avansată. La Grand Forks, Halo_Shield a marcat o premieră prin coordonarea angajărilor cu laser de mare energie, preluând rolul de comandă și control direct și confirmând viabilitatea unui concept de apărare stratificat, gata pentru desfășurări rapide în medii complexe.
Ingeniozitate sub presiune: Lecții din deșert pentru tehnologia militară
Criza din Mojave
În timpul unor teste recente desfășurate în temperaturile extreme ale deșertului Mojave, terminalele terestre Starlink utilizate de armată au început să cedeze din cauza supraîncălzirii. Fără sprijin tehnic specializat în proximitate, soldații au recurs la o soluție de avarie ingenioasă: răcirea antenelor cu tricouri ude. Această abordare neașteptată a reușit să mențină fluxul de date esențial pentru operațiuni, demonstrând că adaptabilitatea pe câmpul de luptă poate suplini, uneori, lipsa echipamentelor complet ranforsate.
Tehnologia comercială: Avantaje și limite
Incidentul a scos la iveală dilema actuală a achizițiilor militare: echilibrul dintre rapiditatea tehnologiei comerciale și durabilitatea echipamentelor de tip „bespoke”. Dacă soluțiile comerciale, precum Starlink sau sistemele 5G, permit o desfășurare rapidă și costuri reduse cu 50% față de sistemele tradiționale, ele nu sunt întotdeauna proiectate pentru mediile austere.
Viitorul achizițiilor: Pragmatism peste supradimensionare
Lecția desprinsă de armată este clară: nu orice limitare tehnică necesită reproiectarea completă a unui sistem. Oficialii militari susțin acum că, dacă o procedură tactică simplă (precum răcirea improvizată) rezolvă problema fără a afecta misiunea, aceasta este preferabilă investițiilor masive în „supraransforsare”. Această filozofie, aplicată în urma experimentelor recente, ar putea schimba fundamental modul în care armata accelerează adopția tehnologiilor moderne, punând accent pe eficiență și adaptabilitate.
Schimbări la vârful Armatei SUA: Interim interimar în timpuri incerte
O numire surpriză
Într-o mișcare rapidă, Adam Telle a fost numit secretar interimar al Armatei, preluând funcția imediat după demisia surprinzătoare a predecesorului său. Telle, care ocupă în prezent funcția de asistent al secretarului Armatei pentru lucrări civile, a fost descris drept un patriot respectat, decizia fiind salutată de liderii din cadrul Comitetului pentru Forțele Armate din Senat.
Leadership în tranziție
Această schimbare vine într-un moment critic pentru forțele terestre, care traversează o perioadă de modernizare accelerată. Instituția se confruntă însă cu un vid de conducere la nivel înalt, atât pe plan civil, cât și militar. În timp ce Telle ocupă temporar fotoliul de secretar, postul de șef al Statului Major rămâne sub semnul incertitudinii după eliminarea generalului Randy George. Deși s-au vehiculat nume pentru acest post, Casa Albă nu a formalizat încă nicio nominalizare, pe fondul unor controverse politice privind credentialele potențialilor candidați. Pentagonul a dat asigurări că se lucrează la finalizarea acestor numiri, însă instabilitatea de la vârful ierarhiei militare rămâne un punct fierbinte în dezbaterea de la Washington.
Actualitate
Oshkosh Defense pune presiune pe pușcașii marini: oferta pentru vehicule JLTV expiră la 31 octombrie
Compania promite primele vehicule în mai puțin de un an
Oshkosh Defense le-a transmis pușcașilor marini americani că trebuie să decidă până la 31 octombrie dacă acceptă oferta companiei de a furniza vehicule tactice ușoare comune — JLTV — într-un interval mai mic de un an.
Propunerea vine în contextul în care AM General întâmpină întârzieri în producția versiunii modernizate JLTV A2, după ce a câștigat contractul pentru fabricarea acesteia. În lipsa unei decizii din partea Marine Corps, viitorul liniei de producție JLTV operate de Oshkosh rămâne incert.
Un „pod de producție” pentru a evita blocajele
Oshkosh își promovează intens oferta, denumită „production bridge” — sau „pod de producție”. Compania susține că soluția ar permite Marine Corps să continue procesul de modernizare, oferind în același timp AM General timpul necesar pentru a recupera întârzierile de producție.
Reprezentanții companiei afirmă că fiecare zi în care noile vehicule nu ajung în unități amână modernizarea forțelor și sporește riscurile operaționale. În acest scenariu, contractul propus de Oshkosh ar funcționa ca un mecanism temporar de protecție, nu ca o încercare de a elimina AM General din program.
Investiții private de peste 50 de milioane de dolari
Pentru a putea începe rapid producția, Oshkosh spune că a alocat peste 50 de milioane de dolari din capital propriu. Banii sunt destinați extinderii capacității industriale și achiziției anticipate a materialelor cu termene lungi de livrare.
Compania estimează că poate produce și livra aproximativ 1.200 de vehicule JLTV pe an. Primele unități ar putea ajunge la pușcașii marini în aproximativ zece luni de la activarea acordului.
Oferta se bazează pe forța de muncă disponibilă, spațiul actual de producție și relațiile existente cu furnizorii. Dacă decizia este amânată după 31 octombrie, toate aceste elemente — inclusiv capacitatea industrială și disponibilitatea componentelor — ar trebui reevaluate.
Fără semnale clare din partea Marine Corps
Oshkosh susține că Marine Corps a fost informat cu privire la termenul-limită și că oficialii au înțeles motivele pentru care compania a impus această dată. Cu toate acestea, până în prezent nu ar fi existat niciun semnal clar privind direcția în care intenționează să acționeze serviciul militar.
În lipsa unei cereri ferme, Oshkosh ar putea redirecționa capacitățile pregătite către alte activități: mentenanța flotei existente, contracte cu parteneri internaționali sau programe asociate, precum ROGUE Fires. Țările partenere reprezintă deja o piață concretă, după ce Țările de Jos au selectat compania pentru producția unei versiuni olandeze a vehiculului JLTV.
Marine Corps caută un al doilea furnizor
Marine Corps a publicat în luna mai o solicitare pentru identificarea unui al doilea furnizor de JLTV. Documentul viza variante comerciale sau deja dezvoltate, „mature, pregătite pentru producție și rapid de introdus în dotare”.
Serviciul militar american a precizat că analizează permanent opțiunile de achiziție pentru a respecta cerințele aprobate privind JLTV, pentru a menține nivelul de pregătire operațională și pentru a limita riscurile asociate introducerii noilor vehicule.
În acest context, Oshkosh s-a poziționat pentru a furniza modelul JLTV A1, a cărui linie de producție a rămas activă pentru comenzile comerciale ale companiei.
Un necesar de 12.500 de vehicule
Pentru anul fiscal 2027, Marine Corps solicită 244,9 milioane de dolari pentru achiziția a peste 340 de vehicule JLTV A2. Obiectivul total al pușcașilor marini este de aproximativ 12.500 de vehicule, însă Oshkosh estimează că până acum a fost livrat mai puțin de 60% din necesarul planificat.
Întârzierile AM General au atras critici din partea parlamentarilor americani, atât republicani, cât și democrați. Un senator democrat din Wisconsin a catalogat situația drept o performanță inacceptabilă pentru unul dintre cele mai importante contracte de vehicule ale Departamentului Apărării.
AM General invocă dificultăți de tranziție
Conducerea AM General a pus întârzierile pe seama unor probleme complexe de tranziție și a anunțat că firma intenționează să atingă producția la capacitate maximă în 2027.
În pofida acestor probleme, Oshkosh insistă că oferta sa nu urmărește falimentarea sau blocarea programului AM General. Compania afirmă că obiectivul este să ofere Marine Corps o soluție intermediară, astfel încât serviciul să își continue modernizarea, iar producătorul desemnat să câștige timp pentru recuperarea întârzierilor.
-
Exclusivacum 4 zileIPJ Prahova – Grădinița de Cadre, episodul 56: Pensia nu prescrie păcatele și nu spală urmele „dispecerilor de lux”
-
Exclusivacum 5 zileIPJ Prahova – Grădinița de Cadre, episodul 55: Pinochio de Băicoi își taie singur nasul… la pensie
-
Exclusivacum 5 zileTCE Ploiești – „Organigrama cu chiloți” trece, oamenii cu 40 de ani vechime pleacă. AGA, cu ștampila pe teroare
-
Exclusivacum 3 zileMinistrul Darău, lovit în față cu propriul proiect – Când Ministerul Justiției îți spune, politicos-juridic: „Așa ceva nu se face nici măcar într-un guvern demis”
-
Exclusivacum 2 zileMEDAT, TRANSFORMAT ÎN „MINISTERUL ȘMENULUI NAȚIONAL” – Cum a ajuns strategia de stat pe mâna unui trio cu dosar, ORNISS la ghici și Constituția făcută sul
-
Exclusivacum 4 zileTriada care vrea să-și facă minister la purtător: Darău, Vișoianu, Miron și operațiunea „Jaf la MEDAT”
-
Exclusivacum 3 zile„Lanțul de aur al incompatibilității”: cum a legat MAI polițistul de caloriferul birocrației până la ONU și Frontex
-
Exclusivacum 3 zileIndustria groazei lângă casă: cum se topește sticla, nervii și legea, toate la un loc – Fabrica de coșmar de la Blejoi: „reciclare” pe nervii și plămânii vecinilor



