Actualitate
Liviu Dragnea i-a dat lui Sebastian Ghiță 46 milioane de euro din Cadastru. Banii au mers în conturile Asesoft, Teamnet și XOR-IT
Instituția statului român care a trimis cei mai mulți bani în conturile firmelor lui Sebastian Ghiță este Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Este vorba de aproape 55 milioane de euro. Din această sumă, 46 milioane de euro au fost încasate cu girul lui Liviu Dragnea pe când acesta din urmă era ministru al Dezvoltării Regionale.
Banii pe care Ghiță i-a luat de la Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) s-au dus în conturile firmelor Asesoft, Teamnet și XOR-IT, toate deținute într-un fel sau altul de fostul politician, până de curând. Sumele au fost destinate achiziției de programe informatice, mentenanță, servere și consumabile pentru ANCPI încă din 2007.
2007, anul marilor începuturi
Tot în perioada când Sebastian Ghiță începea să facă afaceri cu Cadastrul debutau și operațiunile de vămuire, de către acesta, a contractelor IT scoase la licitație de instituțiile statului. Conform DNA, patronii unor firme ar fi acceptat să-i plătească lui Ghiță o „taxă de protecție“ pentru a câștiga contractele sau pentru ca acestea să se deruleze în bune condiții. Adică să-și primească la timp banii de la stat. Motivul: Sebastian Ghiță era unul dintre cei mai influenți afaceriști, protejat la cel mai înalt nivel.
A nășit și miruit pe toată lumea, în funcție de interesele sale. De exemplu, în anul 2006 a fost nașul de cununie al lui Codruț Șereș, ministrul Economiei și Comerțului în Guvernul Tări-ceanu. Procurorii anticorupție susțin că de prin 2007 Ghiță se lăuda că are influență asupra unor miniștri, cum ar fi Zsolt -Nagy și Valerian Vreme de la Comunicații, Eugen Nicolăescu şi Nicolae Bănicioiu – Sănătate, directorul CNAS, Doru Bădescu, directorul general al APIA, Doru Nechiti. Dar și asupra fostului premier Victor Viorel Ponta.

Cadastrul, de la Interne la Dezvoltare
Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) este una dintre cele mai râvnite instituții publice de către politicieni. Cine deține controlul asupra acesteia controlează modul în care este împărțit peste un miliard de euro. De ce un miliard de euro? Pentru că atât ar urma să coste implementarea unei modalități electronice de cadastrare în toată țara. Până în 2002, activitatea de cadastrare a funcționat în subordinea Guvernului, apoi a fost transferată în subordinea Ministerului de Interne.
În 2011, Elena Udrea a transferat-o în subordinea sa, adică la Ministerul Dezvoltării Regionale. Unde se află și acum. Marile tunuri date de Ghiță la -ANCPI au început acum zece ani, în 2007, când Cadastrul era în subordinea Internelor, iar ministerul era condus de liberalul Cristian David.
Primele 2,4 milioane de euro
În iunie 2007, la conducerea ANCPI a fost numit Robert Iulian Tatu de către ministrul de Interne, Cristian David. La câteva zile după ce Tatu a ajuns pe funcție, firma lui Sebastian Ghiță a primit primul contract, în valoare de aproximativ un milion de euro, pentru a livra imprimante și faxuri. După alte câteva zile, pe 25 iunie 2007, a mai primit un contract de 610.000 euro, pentru a livra 22 de servere. În aceeași zi, ANCPI a mai comandat servere în valoare de 130.000 euro.
Proasta gestiune a documentele din arhiva ANCPI l-a inspirat pe Ghiță: Asesoft s-a oferit să vândă un sistem de gestionare a arhivelor, pentru care a primit aproximativ 450.000 euro. Iar la finele anului 2007 a mai primit un mic contract, de 13.000 de euro, pentru servicii de imprimare, calibrare și securizare a etichetelor.
Astfel, firma lui Ghiță a primit în anul 2007 contracte în valoare de aproximativ 2,2 milioane euro. În anul 2008, Ghiță a mai prins un contract, în valoare de 209.000 euro, pentru furnizarea unor produse consumabile IT.
4,8 milioane de euro cu girul lui Nica
După alegerile parlamentare din 2008, Traian Băsescu a reușit să-l instaleze la Palatul Victoria pe Emil Boc de la PDL. Cabinetul de miniștri, însă, era format din politicieni de la PDL și PSD. Inclusiv prietenul lui Sebastian Ghiță, Victor Viorel Ponta, prinsese un loc în Guvern ca ministru pentru Relația cu Parlamentul. Tot atunci s-a schimbat și conducerea de la ANCPI – în locul lui Tatu a fost numit Mihai Busuioc, actualul secretar general al Guvernului.
La patru luni de la instalarea noului Guvern, în aprilie 2009, Teamnet (companie controlată de Sebastian Ghiță) a primit un contract de 4,8 milioane euro de la ANCPI pentru furnizarea sistemului cod de bare pentru arhivele de cărți funciare. Până în toamna lui 2009, Ministerul de Interne, în subordinea căruia func-ționa Cadastrul, a fost condus de pesedistul Dan Nica.
Nici două milioane de euro de la Vasile Blaga
La finele lui 2009, firma lui Sebastian Ghiță a mai primit un contract de peste un milion de euro pentru a presta servicii în folosul ANCPI. Un an mai târziu, în 2010, Teamnet a mai primit un contract, în valoare de 612.000 euro, pentru furnizarea unor etichete cu holograme personalizate pentru arhivarea cărților funciare și servicii de asistență tehnică.
Ambele contracte au fost atribuite companiilor lui Ghiță pe mandatul de ministru de Interne al lui Vasile Blaga. Ulterior, însă, ușile de la ANCPI au fost închise pentru firmele lui Sebastian Ghiță. Prin firma Asesoft, totuși, Ghiță a mai primit un contract în valoare de aproximativ 100.000 euro pentru servicii de mentenanță Red Hat la sistemul de operare Linux. Însă acesta era doar mărunțiș.
Ponta l-a montat pe omul lui Ilie Sârbu la ANCPI
Pe 7 mai 2012, însă, jocurile politice l-au făcut premier pe Victor Viorel Ponta. Una dintre primele măsuri luate de acesta a fost să trimită Corpul de Control la Cadastru pentru a controla cum s-au cheltuit fondurile publice. La mijloc era vorba, de fapt, de dorința lui Ponta de a-l schimba din funcția de șef al ANCPI pe Mihai Busuioc, considerat loial altora.
Ceea ce s-a și întâmplat: Corpul de Control a identificat mai multe nereguli în derularea unui proiect al ANCPI pentru care Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare a împrumutat România cu peste 47 milioane de euro. Principalul responsabil a fost șeful ANCPI, Mihai Busuioc. În locul acestuia a fost numit Marius Arthur Ursu, unul dintre apropiații lui Ilie Sârbu, socrul lui Victor Ponta. Mai mult, odată cu schimbarea lui Busuioc din fruntea ANCPI, firmele lui Ghiță au devenit principalul furnizor de softuri și echipamente IT.
Dragnea, Moș Crăciun pentru Ghiță: 38.200.000 euro
Pe 21 decembrie 2012, premierul Victor Ponta l-a numit pe Liviu Dragnea la șefia Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. În subordinea acestui minister se afla și ANCPI, încă din 2011. Înainte cu două săptămâni ca Dragnea să preia mandatul la Dezvoltare, pe 8 decembrie 2012, directorul Marius Arthur Ursu anunțase organizarea unei licitații.
Aceasta, împărțită în trei loturi, viza servicii de conversie cărți funciare într-o bază de date textuală și arhiva digitală în județele Bistrița-Năsăud, Mureș, Bihor, Alba, Caraș-Severin, Harghita, Arad, Brașov, Timiș. Valoarea estimată a contractului a fost stabilită la 48,2 milioane euro. Un an mai târziu, în preajma sărbătorilor de Crăciun din anul 2013 (mai exact, pe 23 decembrie) s-a semnat contractul cu firma Teamnet International SA, pentru toate cele trei loturi. Valoarea totală a contractului a fost stabilită la aproximativ 171,3 milioane lei, adică 38,2 milioane euro.
Moșu’ Dragnea, alte 7,74 milioane euro pentru Teamnet
Tot în mandatul de ministru al lui Liviu Dragnea, ANCPI a anunțat organizarea unei licitații pentru realizarea unui sistem informatic integrat de cadastru și publicitate imobiliară. Prin acest proiect se dorea achiziționarea de servicii de analiză, proiectare și realizare a sistemului E-Terra 3. Valoarea estimată a contractului a fost de 9,77 milioane euro, iar banii erau asigurați din fonduri europene. Pentru acest contract au fost depuse trei oferte: una din partea -Teamnet International (firma lui Ghiță), a doua din partea asocierii de firme En-Genius Solutions și Bull România, iar a treia din partea Star Storage în asociere cu Indra Sistem.
Comisia de evaluare a licitației a respins ofertele depuse de cele două grupuri de firme, astfel că în cursa pentru atribuirea contractului a rămas doar Teamnet International. Conform anunțului de atribuire a licitației, pe 29 decembrie 2014 firma lui Ghiță a primit contractul, pentru suma de 7,74 milioane euro.
Programul E-Terra al ANCPI, plin de erori
Firma Teamnet International a realizat programul E-Terra pentru ANCPI, însă acesta nu funcționează integral. Acest sistem informatic integrat de cadastru și publicitate imobiliară este principalul sistem informatic al Agenției prin care se realizează administrarea evidenței electronice de cadastru.
Sursă din ANCPI: „Programul este un eșec“
În noiembrie 2016, programul E-Terra 3 a blocat piața imobiliară pentru că nu a funcționat timp de zece zile. Cadastriștii susțin că programul funcționează, în medie, trei zile din cinci.
Angajații de la Cadastru au constatat că programul conține o serie de erori, iar în unele cazuri nu funcționează deloc. Unul dintre angajații de la Cadastru a povestit pentru RL, sub protecția anonimatului, că acest program este un eșec. De exemplu, una dintre erori constă în faptul că nu identifică cartea funciară. „Un cetățean a cerut un extras de carte funciară la zi, pentru că el avea o copie mai veche. Programul nu a găsit cartea funciară, deși era evident că aceasta există în forma fizică. Omul a crezut că nu vreau să-i dau documentul și mi-a făcut plângere penală la poliție. Am zeci de colegi din întreaga țară care au plângeri la poliție din acest motiv. Noi suntem anchetați penal, dar firma și-a luat banii“, a spus sursa din ANCPI.
Teamnet, în insolvență
Teamnet a fost înființată de afaceristul Sebastian Ghiță în anul 2001, ca parte a grupului de firme Asesoft. În august 2012, cu câteva luni înainte de a ajunge deputat în Parlamentul României, Sebastian Ghiță a anunțat că și-a vândut acțiunile deținute la Teamnet. Conform Registrului Comerțului, Teamnet International are ca acționari opt firme, printre care și International Finance Corporation, divizia de investiții a Băncii Mondiale, dar și Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre din Grecia.
Președintele Consiliului de Administrație este Bogdan Padiu, considerat mâna dreaptă a lui Sebastian Ghiță. Mai mult, Padiu și Ghiță au fost colegi de liceu. Bogdan Padiu este căsătorit cu Maria Luiza Padiu, fostă judecătoare la Judecătoria Sectorului 3. Judecătoarea Padiu și-a dat demisia din magistratură la începutul anului 2012. Soții Padiu dețin împreună societatea Invest Guidance. Maria Luiza Padiu deține și 25% din firma TNI Stock Invest, restul părților sociale fiind deținute de oamenii lui Sebastian Ghiță.
Firma Teamnet International se află în insolvență și este administrată judiciar provizoriu de Trust Insolvency SPRL, reprezentată de Dana Rădulescu.
La pachet cu Asesoft, acuzații de spălare de bani
Direcția Națională Anticorupție a solicitat Registrului Comerțului să notifice firmele Teamnet International și Asesoft International cu interdicția de a fi dizolvate sau lichidate pentru că sunt urmărite penal. Cele două firme sunt acuzate de complicitate la trafic de influență în formă continuată și spălarea banilor. „De asemenea, în cauză s-a dispus luarea măsurii asigurătorii constând în indisponibilizarea, prin instituirea sechestrului, asupra bunurilor imobile aparținând inculpatelor S.C. Asesoft International S.A. și S.C. Teamnet International S.A. până la concurența sumelor de 13.299.972 lei, respectiv 23.195.578,2 lei“, se menționează într-un comunicat al DNA.
ACUZAȚII. Ghiță, șpăgi de la patronii din IT
Fostul deputat Sebastian Ghiță este acuzat că, din anul 2007, a început să perceapă comisioane sub forma unor contracte fictive pentru a facilita patronilor din industria IT să obțină contracte publice sau să intervină pe lângă reprezentanții statului pentru a nu bloca proiectele. De exemplu, Sebastian Ghiță a primit, între 2007 și 2014, de la firma Siveco, patronată de Irina Socol, nu mai puțin de 22,8 milioane lei.
„În schimbul acestei sume de bani, inculpatul Ghiță Sebastian Aurelian a promis că își va exercita influența asupra factorilor decizionali și funcționarilor publici din cadrul Ministerului Economiei și Comerțului, CNAS, Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, Spitalului Județean de Urgență Ploiești, Consiliului Județean Tulcea, Consiliului Județean Brașov, în vederea atribuirii și derulării în bune condiții (fără impedimente la acordarea plăților) a contractelor finanțate din fonduri publice încheiate cu societatea respectivă“, susține DNA într-un comunicat de presă emis în februarie 2017.
INVESTIGAȚIE. Mărirea și decăderea lui Ghiță
RL publică, începând de astăzi, un serial de investigații jurnalistice care va radiografia întreaga rețea de afaceri cu statul a lui Sebastian Ghiță. Această serie de anchete bazată pe date certe și fapte fără dubiu va devoala mecanismul prin care instituții-cheie ale statului român și-au pus interesele strategice în mâinile lui Sebastian Ghiță. Mai mult, au plătit câteva sute de milioane de euro în conturile firmelor controlate de fostul deputat PSD. Bilanțul e uluitor: în puțin mai mult de o decadă, zeci de instituții publice au acordat mii de contracte companiilor deținute de Ghiță.
Romania Libera
Actualitate
Inovația din umbră: Cum Physical Sciences Inc. redefinește securitatea națională prin tehnologii de elită
În adâncurile golfului Narragansett din Rhode Island, o dronă subacvatică alimentată de baterii specializate cu litiu-ion scanează fundul mării în căutarea unor mine explozive simulate. Această misiune, de o dificultate extremă, necesită densități de putere și standarde de siguranță mult peste capacitățile comerciale obișnuite. În același timp, la punctele de frontieră și la evenimente de anvergură precum Super Bowl, sisteme avansate de detecție spectroscopică gamma veghează împotriva contrabandei cu materiale nucleare, având capacitatea rară de a distinge amenințările reale de radiațiile naturale.
Aceste tehnologii critice nu sunt produsul unor start-up-uri din Silicon Valley care vânează profituri rapide, ci rezultatul muncii asidue de decenii a companiei Physical Sciences Inc. (PSI), o afacere mică deținută de angajați, cu sediul în Andover, Massachusetts.
Dincolo de modelul Silicon Valley: Pariul pe cercetare pe termen lung
Spre deosebire de companiile finanțate prin capital de risc care caută scalarea comercială imediată, PSI a ales un drum marcat de rigoare și parteneriate strategice cu agențiile federale. Prin intermediul programului Small Business Innovation Research (SBIR), compania a reușit să transforme concepte teoretice în prototipuri funcționale și, ulterior, în producție de serie pentru sistemele de apărare. Acest model de afaceri permite PSI să ignore presiunile investitorilor externi și să se concentreze pe cicluri de dezvoltare de până la zece ani, esențiale pentru tehnologiile integrate în marile platforme militare.
O bază industrială suverană: Investiții masive în producția autohtonă
Pentru a răspunde provocărilor moderne, PSI a demarat o serie de investiții strategice în facilități de producție pe teritoriul Statelor Unite. Printre acestea se numără o fabrică de baterii de 30 de milioane de dolari, preluată de la un start-up care își mutase producția peste hotare, acum reutilată pentru a echipa sistemul de neutralizare a minelor Barracuda al Marinei. Mai mult, compania a inaugurat spații dedicate componentelor din ceramică pentru rachete hipersonice și sisteme de detecție a radiațiilor montate pe șine, utilizând exclusiv componente de origine internă pentru a elimina riscurile legate de lanțurile de aprovizionare globale.
Angajamentul angajaților-proprietari: Un partener de încredere pentru viitorul apărării
Cu o echipă de 250 de angajați care sunt totodată și acționari, PSI demonstrează că stabilitatea și expertiza acumulată în timp sunt fundamentale pentru inovația în domeniul apărării. De la propulsoare avansate pentru rachete până la optică în infraroșu pentru sisteme de imagistică, portofoliul companiei acoperă lacune critice în baza industrială națională. Recent, Pentagonul a descris programul SBIR drept o „piatră de temelie a inovației în apărare”, iar PSI își asumă rolul de punte între ideile revoluționare și implementarea lor la scară largă, oferind soluții concrete pentru provocările de securitate ale deceniului actual.
Actualitate
Efes 2026: Turcia redefinește harta puterii în regiune prin tehnologie de vârf și alianțe strategice neașteptate
Cea mai amplă ediție a exercițiului militar Efes a transformat zona de antrenament Doğanbey într-o veritabilă vitrină a viitorului militar. Dincolo de manevrele spectaculoase și tehnologia de ultimă oră, evenimentul a marcat o premieră geopolitică majoră: participarea a nouă noi state, printre care se numără și Siria, semnalând o schimbare de paradigmă în relațiile de securitate din Orientul Apropiat.
Desfășurat în perioada 11 aprilie – 22 mai la Seferihisar, în apropiere de Izmir, Efes 2026 a combinat forțe terestre, maritime și aeriene într-o demonstrație de forță fără precedent. Exercițiul a culminat cu o săptămână de manevre complexe, zi și noapte, menite să testeze interoperabilitatea între națiuni cu interese strategice diverse.
Surpriza Damasc: O nouă eră a cooperării în inima exercițiului Efes
Printre cele nouă țări care au debutat la acest exercițiu — Bulgaria, Olanda, Suedia, Japonia, Egipt, Polonia, Vietnam și Portugalia — prezența Siriei a atras cele mai multe priviri. Un contingent sirian de 20 de militari a participat activ la operațiuni de asalt aerian, utilizând armament de la bordul elicopterelor utilitare turcești.
Această participare este interpretată de experți drept un semn clar al aprofundării cooperării dintre cele două state. După prăbușirea regimului Assad la finalul anului 2024, Turcia a preluat un rol central în reconstrucția sectorului de apărare sirian, oferind nu doar consiliere pentru reformarea forțelor armate, ci și echipamente militare esențiale, de la vehicule blindate la sisteme de apărare aeriană și drone.
Arsenalul Viitorului: 50 de premiere tehnologice „Made in Türkiye”
Efes 2026 nu a fost doar un test de diplomație, ci și o demonstrație de independență tehnologică. Pentru prima dată, Turcia a scos în teren 50 de sisteme de armament de producție autohtonă. Printre vedetele exercițiului s-au numărat sistemul de apărare aeriană cu rază foarte scurtă Korkut (parte a conceptului național „Cupola de Oțel”), elicopterul utilitar Gökbey și obuzierul Boran de 105 mm.
Pe lângă acestea, au fost testate în condiții reale vehicule terestre fără pilot dotate cu sisteme de arme controlate de la distanță, precum drona terestră Aslan, dar și o gamă variată de drone „kamikaze” (loitering munitions), capabile să acționeze în roiuri pentru a copleși apărarea inamicului.
Iadul dezlănțuit la Izmir: De la asalturi nocturne la debarcări amfibii masive
Exercițiile de noapte au oferit un spectacol apocaliptic de foc și precizie. Misiunile de distrugere a posturilor inamice au transformat liniștea nopții într-o succesiune de explozii care au luminat cerul Izmirului. Într-un moment de maximă intensitate, elicopterele turcești au lansat rachete de semnalizare cu doar câteva secunde înainte ca o bombă de aviație Mk-84 de aproape o tonă să zguduie pământul, simulând un atac strategic de amploare.
Faza de zi a menținut ritmul alert, punând accent pe forțele navale și debarcările de amfibii masive.
Desant sub acoperirea focului naval: Coordonare perfectă între mare și uscat
Faza de zi a exercițiului a fost marcată de o prezență navală masivă și extrem de dinamică. Ambarcațiunile de viteză au brăzdat apele din apropierea țărmului, deschizând focul asupra țintelor inamice pentru a securiza zona de debarcare. Această manevră a permis navelor de mari dimensiuni să aducă la mal vehicule blindate amfibii și tancuri, într-o demonstrație de forță coordonată milimetric.
În timp ce misiunile de deminare se desfășurau sub acoperirea unor perdele de fum colorat, tancurile au dezlănțuit un foc intens asupra posturilor inamice, pregătind terenul pentru desfășurarea rapidă a parașutiștilor. Sprijinul aerian a fost omniprezent: elicopterele de atac Atak și AH-1W Super Cobra, alături de platformele de transport greu Chinook CH-47, au survolat zona de operațiuni, în timp ce unitățile S-70 Sea Hawk ale marinei au utilizat sonare pentru a vâna submarinele inamice din adâncuri.
TCG Anadolu și noua frontieră a navelor fără pilot
Un punct central al demonstrației navale l-a reprezentat nava-amiral TCG Anadolu, flancată de o flotilă impresionantă de corvete, nave de atac rapid și submarine din clasele Reis și Preveze. Inovația a fost vizibilă și pe apă, prin integrarea navelor de suprafață fără pilot Sancar și Marlin, care au operat alături de navele de desant tradiționale.
Efes 2026 a demonstrat clar că Turcia nu mai este doar un utilizator de tehnologie, ci un arhitect de sisteme militare complexe. Prin acest exercițiu, Ankara a transformat coasta Mării Egee într-o platformă de export, prezentând concepte avansate de luptă care integrează apărarea aeriană, forțele terestre și unitățile navale într-un sistem unitar și digitalizat.
Concluzie: Un aliat NATO cu ambiții de lider tehnologic
Dincolo de spectacolul pirotehnic, Efes 2026 a transmis un mesaj geopolitic ferm. Turcia se poziționează acum ca un aliat NATO cu capacități unice, capabil să producă și să livreze soluții de securitate prietenilor și aliaților din întreaga regiune.
Succesul exercițiului confirmă maturizarea bazei industriale de apărare turcești, care reușește să atragă noi parteneri strategici și să definească noi standarde în industria de armament globală. Ankara nu doar că își asigură propria apărare, dar devine un pilon central pentru stabilitatea și dotarea militară a întregului bazin regional.
Actualitate
Pax Americana în Indo-Pacific: Pete Hegseth avertizează împotriva hegemoniei și laudă aliații care „pun osul” la apărare
Într-un discurs programatic susținut la deschiderea conferinței de securitate Shangri-La Dialogue din Singapore, Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a trasat liniile de forță ale strategiei Washingtonului pentru regiunea Indo-Pacific. Mesajul central a fost unul de o claritate chirurgicală: pacea și prosperitatea regiunii nu pot fi garantate decât prin forță, o forță susținută nu doar de Statele Unite, ci și de partenerii regionali care au înțeles necesitatea de a investi masiv în propria securitate.
Echilibrul puterii: O regiune fără stăpân absolut
Deși a evitat cu atenție să menționeze Taiwanul pe nume, Hegseth a transmis un semnal fără echivoc către Beijing. Șeful Pentagonului a subliniat că Statele Unite lucrează pentru menținerea unui „echilibru durabil al puterii”, într-o arhitectură regională în care nicio țară nu poate exercita o dominație absolută. Această viziune este împărtășită, în opinia sa, de aliații din regiune, care privesc cu o îngrijorare crescândă expansiunea militară istorică a Chinei și activitățile sale tot mai agresive.
„Împărtășim o evaluare lucidă a mediului de securitate și înțelegem reciproc că un Pacific dominat de orice hegemon ar duce la prăbușirea echilibrului regional și ar submina stabilitatea pe care încercăm cu toții să o păstrăm”, a punctat Hegseth, definind astfel miza strategică a decadei.
Aliații din prima linie: Investiții masive pentru o forță comună
Secretarul Apărării a oferit cuvinte de laudă pentru națiunile care au făcut pași concreți în consolidarea capacităților militare. Australia, Japonia, Coreea de Sud și Filipine au fost evidențiate pentru modul în care și-au asumat responsabilități sporite. Un caz aparte este cel al Filipinelor, unde administrația președintelui Ferdinand Marcos Jr. a crescut bugetul apărării cu 12%, concentrându-se pe modernizarea flotei și a gărzii de coastă.
Această infuzie de capital are un scop precis: crearea unei forțe avansate tehnologic, capabilă să acționeze sincronizat cu trupele americane. Hegseth a menționat, de asemenea, rolul crucial al Singaporelui, care, deși o țară mică, „lovește peste categoria sa de greutate”, servind ca hub logistic vital pentru desfășurarea prin rotație a forțelor SUA.
Lecția pentru Europa: Parteneriatele nu sunt străzi cu sens unic
Într-un moment de o sinceritate tăioasă, Hegseth a folosit tribuna din Singapore pentru a face un contrast direct între aliații din Pacific și cei din Europa. El i-a criticat dur pe partenerii europeni care, timp de decenii, au ignorat „rugămințile politicoase” de a crește cheltuielile de apărare și și-au lăsat armatele să se degradeze, deși a recunoscut că aceștia au început recent un proces de recuperare.
Mesajul pentru aliații de pretutindeni a fost unul de tip contractual: „Alianțele funcționează doar atunci când sunt parteneriate adevărate. Este o stradă cu două sensuri. Nu poți avea o alianță puternică dacă toată lumea nu pune ceva la bătaie (skin in the game)”. Prin aceste declarații, Hegseth a reafirmat o nouă paradigmă a politicii externe americane, în care sprijinul Washingtonului este direct proporțional cu efortul propriu al fiecărui aliat de a-și asigura securitatea.
-
Exclusivacum 3 zileJUSTIȚIA A TRAS APA PESTE DECIZIILE ANP: MIRCEA DECU REVINE LA PENITENCIARUL TÂRGȘOR, IAR GUNOIUL ABUZURILOR RĂMÂNE ÎN OGRADA „ȘEFERIMII” DE LA BUCUREȘTI!
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova: Gara de Nord a Poliției Române, unde șefii vin cu bilet de peron și pleacă înainte să-și facă nod la cravată
-
Exclusivacum 2 zileMĂRGINENI: PUȘCĂRIA UNDE ȘEFII SE CRED PE PLANTAȚIE ȘI POLIȚIȘTII SUNT „MUTAȚI” DUPĂ TOANELE VĂTAFILOR!
-
Exclusivacum o ziFESTIVALUL „RÂSUL-PLÂSUL” PE CERUL PRAHOVEI – ANTIGRINDINA: 21 DE ANI DE RACHETE OARBE ȘI UN DIVORȚ DE 103.000 DE HECTARE
-
Exclusivacum 4 zileLegea salarizării, trecută pe după gard: din „transparență decizională” direct în „comunicate de presă”
-
Exclusivacum o ziPLx 540/2024: Mortul viu din sertarele Camerei Deputaților și marea „pitulușă” constituțională a aleșilor
-
Exclusivacum 4 zileO nouă democrație la Cotroceni: Nicușor Dan și ședința națională de influențare „legitimă”
-
Exclusivacum 4 zileO nouă performanță la IPJ Brăila: patru ani de șefi provizorii și un singur alcooltest serios



