Actualitate
Deutsche Welle, atac dur la șefa DNA: Kövesi mai rău ca Adrian Năstase

COMENTARIU DEUTSCHE WELLE DE HORAȚIU PEPINE:
Dacă până în 2005 marea majoritate a presei din România nu mai cuteza să-l critice pe prim-ministrul Adrian Năstase, astăzi tot mai puțini ziariști îndrăznesc să o critice pe șefa DNA, Laura Codruța Kövesi.
A revenit subiectul numirii procurorilor șefi și a conducerii Înaltei Curți. Un proiect inițiat de senatorul Călin Popescu Tăriceanu și adoptat de Camera Deputaților se află la Senat în stadiul dezbaterii din comisii. Potrivit acestei propuneri, Președintele și Ministrul Justiției vor fi scoși din circuitul deciziei, atribuțiile legate de selecție și numire revenind integral CSM și Înaltei Curți.
În argumentul său inițiatorul legii ne anunță că dorește să rupă relația dintre politică și conducerea parchetelor. Numai că lucrurile s-au complicat neașteptat de mult. Dacă până în 2005 procurorii aveau o poziție subalternă față de demnitarii bine plasați în ierarhia statului, astăzi politicienii, oricare ar fi aceștia, se tem cu adevărat de procurori. Raportul de forțe s-a schimbat radical. Închisorile sunt pline de foști miniștri, deputați, primari sau consileri județeni, iar alții asemenea lor lor sunt în curs de cercetare. Nici măcar raportorii MCV din cadrul Comisiei Europene nu se mai îndoiesc că în România a avut loc o transformare profundă. Prin urmare procurorii au dobândit nu doar o reală independență față de membrii Executivului și Legislativului dar au câștigat și un ascendent în fața acestora.
Conduita șefei DNA Laura Codruța Kövesi este cea mai bună ilustrare. Ea nu doar că nu se teme de criticile care îi sunt adresate, dar nici atunci când i se impută erori grave (cum ar fi fraudarea tezei de doctorat) nu pare foarte tulburată. De altfel întreaga conducere a statului a manifestat o totală complezență față de reproșurile care i-au fost aduse, inclusiv comisia academică care în alte cazuri a demonstrat o tăioasă intransigență. Episodul plagiatului acoperit sofistic de instituția abilitată sugerează că procurorii nu doar că nu mai sunt subordonați unei caste privilegiate – cum erau văzuți liderii politici până acum 10 ani – dar că tind să devină ei înșiși o castă privilegiată.
O dovadă indirectă, dar grăitoare, este conduita presei. Dacă până în 2005 marea majoritate a presei din România nu mai cuteza pur și simplu să-l critice pe liderul PSD Adrian Năstase, astăzi tot mai puțini ziariști îndrăznesc să o critice pe Laura Codruța Kövesi. Șefa DNA este un subiect tabu în multe redacții cu atât mai mult cu cât și-a construit printr-o campanie mediatică fără precedent o aură de eroină justițiară. Dar inhibiția aceasta care se manifestă în diverse feluri este un indiciu fără greș al unei puteri care își depășește limitele legitime.
În consecință sunt toate semnele că procurorii nu mai sunt subordonați factorului politic. E fără dubiu că mulți politicieni corupți au ajuns pe drept la închisoare. E iarăși neîndoielnic că se duce o luptă împotriva mitei și traficului de influență. Dar întrebare care se strecoară neliniștitor, încetul cu încetul, este aceasta: nu cumva procurorii au ajuns să facă ei înșiși politică? Căci aceasta este de fapt problema.
Poate ne înșelăm și întrebarea este nepotrivită. Totuși dacă șefa DNA ar fi fost pedepsită pentru fraudarea lucrării sale de doctorat prin retragerea titlului academic (despre care membrii comisiei abilitate au îndrăznit totuși cu greu să spună că nu îl merita), nu am fi ajuns să ne punem aceste întrebări. Faptul că șefa DNA și-a construit un statut privilegiat pune într-o lumină proastă întreaga activitate a parchetelor.
În acest context dezbaterea despre cum ar trebui numiți procurorii șefi pare oarecum decalată. E puțin important dacă la selecție și la investire participă un demnitar sau altul câtă vreme acesta nu pare să aibă o deplină independență de decizie. În prealabil ar trebui lămurite adevăratele raportări din viața statului.(Fux 24)
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
-
Exclusivacum 3 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum o zi
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 3 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 6 ore
Circul Teoroc își joacă ultima reprezentație: Lacrimi sindicale pentru „Finu” și un grad de chestor confiscat de la obraz!
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 19 ore
Penitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi