Administratie
„Refuzând să respecte autoritatea Tribunalului ICSID, România poate fi acuzată că a încălcat obligaţiile legale internaţionale pe care le-a semnat încă din anii 1970, prin ratificarea Convenţiei de la Washington“

Refuzul autorităţilor judiciare române de a se supune unei decizii internaţionale cu privire la mandatul european de arestare (MEA) care-l vizează pe Alexander Adamescu a stârnit un val de critici din partea fostului procuror general al Angliei şi Ţării Galilor, Lord Goldsmith. Acesta s-a arătat indignat că România a ales unilateral să ignore o recomandare a Centrului Internațional pentru reglementarea diferendelor referitoare la investiții (ICSID), cel mai important tribunal de arbitraj din lume, care funcţionează pe lângă Banca Mondială şi care este recunoscut de către statul român încă din 1975, scrie publicaţia European Bussines Review.
„Este vorba de cazul lui Alexander Adamescu, un cetăţean german care locuieşte la Londra şi care afirmă că MEA a fost emis împotriva lui pe baza unor acuzaţii «fabricate» de corupţie şi cu intenţia de a zădărnici procesul de arbitraj pe care The Nova Group (TNG), condus de către Adamescu, l-a deschis României. The Nova Group a iniţiat procedurile de arbitraj împotriva României solicitând compensaţii pentru distrugerea sistematică a investiţiilor sale din România, printre care compania de asigurări Astra Asigurări şi ziarul independent «România liber㻓, scrie publicaţia de profil menţionată.
Solicitarea TNG de a suspenda abuzivul Mandat European de Arestare a fost aprobată de către ICSID, tribunalul de arbitraj a cărui jurisdicție este acceptată de către 154 de state. Competenţa ICSID cuprinde procedura soluţionării diferendelor de ordin juridic între un stat contractant şi persoane fizice sau juridice ale unui alt stat contractant în legătură cu o investiţie, diferende pe care părţile au consimţit în scris să le supună centrului. Deşi România acceptă deciziile acestei instanţe de patru decenii, acum a ignorat complet hotărârea în cazul lui Alexander Adamescu.
„După ce a analizat cu atenţie toate dovezile şi argumentele prezentate de cele două părţi, tribunalul a decis astfel: recomandă, în concordanţă cu articolul 47 al Convenţiei ICSID, ca România să retragă (sau să suspende) operaţiunea de transmitere a Mandatului European de Arestare din 2016 emis de ministrul român al Justiţiei şi asociat cu cererea de extrădare trimisă Ministerului de Interne din Marea Britanie pe 6 iunie 2016“, se arată în decizia ICSID.
De asemenea, tribunalul de pe lângă Banca Mondială a mai solicitat autorităţilor române să se abţină din a mai emite sau a transmite acelaşi sau un nou mandat european de arestare sau altă cerere de extrădare pentru Alexander Adamescu cu privire la subiectul aflat în dispută (falimentarea Astra Asigurări), până „la o sentinţă finală emisă în acest caz“.
Autorităţile române au răspuns iniţial prin solicitarea ca tribunalul să-şi revizuiasă hotărârea, dar solicitarea a fost respinsă. În aceste condiţii, recomandarea Centrului Internațional pentru reglementarea diferendelor referitoare la investiții a fost ignorată complet de către România, deși autorităţile locale au avut termen până pe 21 aprilie să pună în aplicare decizia. Asta deşi ţara noastră nu poate să ignore unilateral sentinţele, potrivit convenţiei pe care şi-a asumat-o încă din 1975.
Recomandarea a fost însă acceptată de către tribunalul din Londra, care a suspendat, marţi, procedurile privind cererea de extrădare a lui Alexander Adamescu, declanşate de România prin mandatul european de extrădare. „Refuzând să respecte autoritatea Tribunalului ICSID, România poate fi acuzată că a încălcat obligaţiile legale internaţionale pe care le-a semnat încă din anii 1970, prin ratificarea Convenţiei de la Washington“, arată European Business Review, citându-l pe Lord Goldsmith. Fostul procuror general afirmă, potrivit publicaţiei, că în cazul în care România mai amână să respecte decizia internaţională în cazul Adamescu, poate fi pusă în discuţie inclusiv voinţa reală a ţării de a adera la angajamentele internaţionale.
Pe rolul ICSID se află dosarul de arbitraj contra României, deschis în 2015 de The Nova Group Investments BV, împotriva încercării autorităților române de a distruge ziarul independent „România liberă“ și pentru falimentarea forțată și instrumentată de către diferite instituții române a companiei Astra Asigurări, lider de piață în 2013. Decizia de a emite Mandatul European de Arestare a fost considerată tocmai o acţiune de a descuraja familia Adamescu din încercarea de a-şi găsi dreptatea. European Business Review scrie că lansarea MEA a fost condamnată la nivel internaţional de specialişti, politicieni şi jurnalişti, care au văzut motivaţia politică din acţiunea autorităţilor române.
Administratie
Sindicatul „Forța Legii” critică planul Guvernului de reorganizare a sistemului sanitar: „Nu se poate reduce totul la costuri!”

Intenția guvernului de a reorganiza rețeaua sanitară prin evaluarea numărului de paturi, internări și transferuri între spitale este o temă recurentă și necesară, dar aceasta nu poate avea ca unic obiectiv reducerea costurilor, se arată într-un comunicat de presă al Sindicatului Național „Forța Legii”. Sindicatul avertizează că numărarea paturilor și a internărilor fără a analiza cauzele acestor cifre poate conduce la decizii greșite.
Reorganizarea trebuie să țină cont de nevoile reale ale populației și de accesul la servicii de calitate
Reorganizarea sistemului sanitar „trebuie să fie fundamentată pe: nevoile reale de sănătate ale populaţiei, accesul echitabil la servicii medicale de calitate și respectarea statutului profesional al personalului medical și reziliența sistemului în fața unor crize sanitare (precum pandemia COVID-19)”, se arată în comunicatul de presă semnat de vicepreședintele Sindicatului Național „Forța Legii”, Marius Sepi.
Legarea salariilor medicilor de „performanța” spitalului, o măsură inechitabilă
În ceea ce privește intenția Guvernului de a modifica mecanismul de salarizare a personalului medical, corelând veniturile acestora cu activitatea desfășurată de spitale, SNFL este de părere că legarea veniturilor medicilor de „performanța” spitalului riscă să accentueze inechitățile între unități mari și mici, între centre universitare și spitale din mediul rural. „Este esențial ca salarizarea să reflecte complexitatea muncii, competențele, responsabilitățile și riscurile profesionale – nu doar indicatorii financiari sau statistici decuplați de realitatea de la patul bolnavului”, precizează SNFL.
Risc de descurajare a personalului medical și de scădere a calității actului medical
În plus, deși scopul declarat al acestor măsuri este „reducerea risipei”, Sindicatul Național „Forța Legii” avertizează că implementarea lor fără o consultare reală cu specialiștii din domeniu și cu organizațiile reprezentative ale salariaților poate avea efecte nedorite, precum descurajarea personalului medical din spitalele mai mici sau slab finanțate, ceea ce poate accentua exodul către centre mari, sectorul privat sau străinătate, și scăderea calității actului medical, acolo unde presiunea pe „performanță financiară” va duce la externalizări grăbite sau la refuzul unor internări necesare, pentru a evita costuri „nejustificate”.
Sindicatul solicită transparență, dialog social real și fundamentare profesională
Sindicatul Național „Forța Legii” solicită Guvernului transparență, dialog social real și fundamentare profesională în procesul de reformă sanitară. Personalul medical trebuie să fie partener în acest proces, nu doar o „variabilă de ajustare” în ecuația bugetară. „O reformă sustenabilă în Sănătate trebuie să urmărească în primul rând binele pacientului și siguranța salariaților, nu doar optimizarea financiară pe termen scurt”, subliniază Sindicatul Național „Forța Legii”. (Paul D.).
Administratie
Simina Tănăsescu, noul președinte al CCR: Un nou capitol pentru justiția constituțională din România?

Alegerea unui nou președinte al Curții Constituționale (CCR) este un moment crucial pentru sistemul juridic românesc. Simina Tănăsescu, cu o carieră academică solidă și experiență în drept constituțional, a fost recent investită în această funcție importantă. Numirea sa ridică întrebări despre viitorul CCR și direcția pe care o va lua instituția sub noua conducere.
Simina Tănăsescu: Un profil academic solid și experiență în drept constituțional
Simina Tănăsescu a fost aleasă noul președinte CCR cu cinci voturi din nouă, un moment semnificativ pentru Curtea Constituțională a României. Considerată o voce a reformei în cadrul CCR, ea aduce o vastă experiență în drept constituțional și european. Născută în 1968, Simina Tănăsescu a absolvit Facultatea de Drept a Universității din București în 1991 și a obținut titlul de doctor cu distincție la Universitatea „Aix-Marseille III” din Franța, în 1997. Activitatea sa academică este remarcabilă, fiind autoarea a peste 75 de studii, articole și cronici publicate în reviste de specialitate din țară și din străinătate. Printre lucrările sale notabile se numără „Principiul egalităţii în dreptul românesc” (1998), „Interpretarea Constituţiei. Teorie şi practică” (2002) și „Reforma constituţională: analiză şi proiecţii” (2012).
Cum se alege președintele CCR? Un proces democratic și echilibrat
Conform Constituției României, Curtea Constituțională este formată din nouă judecători, fiecare având un mandat de nouă ani, fără posibilitatea de prelungire. Trei judecători sunt numiți de Camera Deputaților, trei de Senat și trei de Președintele României, asigurând un echilibru instituțional esențial. Președintele CCR este ales prin vot secret, pentru un mandat de trei ani, cu majoritatea voturilor judecătorilor, în termen de cinci zile de la înnoirea Curții. În cazul în care niciun candidat nu obține majoritatea în primul tur, se organizează un al doilea tur între primii doi clasați.
Rolul președintelui CCR: Coordonare, conducere și reprezentare
Președintele CCR joacă un rol crucial în coordonarea și conducerea activității Curții Constituționale, asigurând funcționarea eficientă și imparțială a acestei instituții fundamentale. Printre responsabilitățile președintelui CCR se numără gestionarea ședințelor, coordonarea activității judecătorilor și reprezentarea instituției în relațiile cu alte autorități. Având în vedere experiența sa anterioară ca și consilier prezidențial și judecător CCR din 2019, Simina Tănăsescu este pregătită să gestioneze aceste responsabilități complexe.
Impactul numirii: Spre o CCR mai modernă și eficientă?
Alegerea Siminei Tănăsescu ca noul președinte CCR ar putea reprezenta un nou capitol în activitatea Curții Constituționale. Considerată o promotoare a reformei, numirea sa sugerează o potențială direcție către modernizarea și eficientizarea proceselor decizionale ale instituției. Un aspect important al acestei alegeri este susținerea transpartinică de care s-a bucurat Simina Tănăsescu. Pe lângă sprijinul președintelui Nicușor Dan, ea a primit voturi și din partea unor judecători apropiați PSD, precum Cristian Deliorga și Giani Stan, demonstrând abilitatea sa de a construi consens dincolo de liniile politice. Experiența sa academică solidă și publicațiile sale indică faptul că activitatea CCR sub conducerea sa va fi caracterizată de o abordare riguroasă și bine fundamentată teoretic a problemelor constituționale complexe.
Ce urmează? Următorii ani, decisivi pentru rolul CCR în statul de drept
Numirea Siminei Tănăsescu în funcția de președinte al CCR deschide un nou capitol pentru Curtea Constituțională. Experiența sa academică și susținerea transpartinică sugerează o abordare pragmatică și orientată spre reformă. Următorii ani vor fi cruciali pentru a observa modul în care viziunea sa se va concretiza în deciziile și activitatea CCR, consolidând astfel rolul instituției în statul de drept din România.
Administratie
Prutul, baraj în calea migrației ilegale: Români și moldoveni, umăr la umăr împotriva traficului de migranți
-
Administratieacum 5 zile
Schimbare majoră în Penitenciare: Apelul de Dimineață devine „treaba tuturor”, ofițerii coboară pe secții
-
Exclusivacum 2 zile
FSANP către magistrați: „A venit și rândul vostru! Ați fost complici, nu ați acționat în numele legii”
-
Exclusivacum 5 zile
Sistemul Penitenciar, impotmolit in trecut: „Groparii” incă păzesc cimitirul ANP, Directorul General Burcu, singur impotriva „grelei moșteniri”
-
Exclusivacum 7 ore
Culmea nesimțirii: De la dans cu hoții, direct adjunct la IPJ Prahova!
-
Exclusivacum 5 zile
Sistemul Antigrindină sub lupa: Adevăruri incomode și intâlniri decisive
-
Featuredacum 5 zile
De cine se tem magistrații? Poliția va asigura protecție totală pentru judecători și procurori, inclusiv pensionari, familiile și avuțiile lor
-
Exclusivacum 22 de ore
EXCLUSIV! Fermierii prahoveni DEMASCĂ mafia antigrindină printr-o sesizare-BOMBĂ: „Furt de ploaie” și infracțiuni grave!
-
Exclusivacum 3 zile
Antigrindina, o bombă cu ceas pentru agricultura prahoveană: Prefectul Nicodim promite, dar fermierii rămân în alertă!