Actualitate
GÂNDIREA ÎN DOI PAȘI SAU CUM TREBUIE GÂNDIT RĂZBOIUL INFORMAȚIONAL

Una dintre ideile care se află de multe ori în fundalul analizele dedicate propagandei și/sau a războiului informațional este prezumția de omnipotență a acestora. Acest mod de gândire este cel mai profund rău care i se poate întâmpla spațiului euroatlantic, în general, și Europei, în particular. Ideea omnipotenței propagandei ocultează de fapt tensiunile societale care caracterizează societățile noastre euroatlantice. Eventuala eficacitate a propagandei este direct proporțională cu acestea.
O greșeală de gândire deloc inocentă
Sociologii lucrează cu ceea ce se numește „teorema lui Thomas”. Aceasta spune că „un fapt fals, perceput ca real, devine real prin consecințe”. Aplicația cea mai cunoscută a acestei teoreme este atacul împotriva unei bănci sau a unui sistem financiar-bancar. O suită de zvonuri legate de o bancă care ar fi în faliment deși nu este (faptul fals), odată crezut de public (perceput ca real) duce la acțiunea depunătorilor de a-și scoate bani, concomitent și intempestiv, din bănci. Ca rezultat, banca falimentează (faptul fals devine real prin consecințe). Acest exemplu, și multe altele, prost digerate și utilizate grăbit, alimentează ideea că propaganda și zvonurile false pot influențează irepresibil și decisiv viața socială pe toate palierele acesteia.
În realitate, nu e chiar așa. Iar eroarea care stă la baza acestui mod de gândire se poate vedea și în exemplul anterior: pentru ca zvonul inițial (banca este în faliment sau incapacitate de plată) să fie perceput ca real, trebuie să fi existat deja, în populație, neîncredere și sentimentul precarității sistemului financiar-bancar și, deci, a băncii respectiv. Într-un stat în care încrederea în acest sistem este profundă și justificată, o asemenea campanie de zvonuri are șanse extrem de mici să ducă la rezulte de genul celor descrise mai sus. Este, altminteri spus, nevoie de o criză anterioară, la nivelul încrederii sociale, care să genereze consecințele sugerate mai sus. Înainte de criza propriu-zisă – căderea băncii – trebuie să existe o altă criză, mai puțin vizibilă, dar esențială – criza de încredere.
Avem nevoie, de aceea, în locul unei cauzalități simpliste și, sociologic, inculte, de o gândire în doi pași. Primul nivel este cercetarea gradului de încredere socială în instituțiile unui stat sau a unei entități mai ample (UE, NATO etc.). Când acesta este solid, șansele de reușită ale acțiunilor de destabilizare din partea unui inamic extern printr-o acțiune de manipulare sau atac mediatic sunt reduse. Când societatea respectivă se află deja în criză, când rănile sunt deschise, când nivelul de încredere în instituții și politicieni (în „Sistem”) se prăbușește – atunci intervenția externă are șanse indiscutabile să modifice profilul unei societăți. În afara acestei crize inițiale, intervenția externă va atinge doar un procent nerelevant și nereprezentativ din populație (statele moderne sunt destul de mari ca să găsești în ele o sută de susținători pentru orice!), dar nu poate demantela sau modifica profilul societal.
Primul nivel ține de analiza sociologică, al doilea de analiza operațiunilor de manipulare și dezinformare.
Gândirea în doi pași
Avem acum o grilă adecvată pentru a înțelege mai bine ce se petrece în societățile noastre în relația cu dezinformarea și manipularea. Definiția cea mai bună a omului inteligent este că nu confundă planurile. În acest caz, nici analiza nu trebuie să o facă. A gândi doar palierul al doilea (manipulare, dezinformare etc.) înseamnă a nu vedea pădurea din cauza copacilor sau a transforma efectele în cauze, și viceversa.
Un exemplu relevant: discuțiile legate de implicarea Rusiei în alegerile din SUA. În conformitate cu ceea ce am discutat aici, acestea denotă, de prea multe ori, o incultură sociologică profundă. Ideea că Rusia l-a făcut pe Trump președinte – dincolo de faptul că spune exact ce Rusia vrea să se spună despre ea! – este ilustrarea perfectă a gândirii greșite pe care am analizat-o mai sus. În acest scenariu, nu mai contează nici nemulțumirea publică profundă, nici dezamăgirea în Sistemul american, nici anti-carisma virulentă a lui Hillary Clinton (care, vorba lui Donald Trump, nu putea strânge laolaltă mulțimi de oameni fără să fie dusă de mână de o vedetă consacrată). Nimic. E vorba despre „fake news”, manipulare, dezinformare. Și punctum.
Situația din SUA este de două ori absurdă, chiar comică, dacă nu ar exista consecințe atât de grave. A spune că Trump a învins din cauza unor „fake news” livrate insidios de hackerii ruși frizează pe alocuri absurdul, iar, sociologic, ne întoarce, parcă, cu aproape 100 de ani în urmă, în perioada de debut a studiilor de sociologia comunicării, în care lumea era convinsă că o injecție mediatică, bine orientată, schimbă orice, oricând, oriunde. De aici teoriile faimoase atunci ale „glonțului magic” sau „injecției hipodermice”, bazate pe o cauzalitate simplistă: emitentul transmite, receptorul, pasiv, receptează.
Când cercetătorii americani au întrebat prizonierii japonezi din cel de-al Doilea Război Mondial cum reacționau la manifestele aruncate din avion înaintea bătăliei și prin care li se spunea că Japonia e învinsă, iar împăratul i-a trădat, deci e inutil să reziste în continuare, răspunsul lor stupefiant pentru cercetători era că…. luptam mai îndârjiți! Ceea ce se credea dintr-o parte că era propagandă demobilizatoare, devenea de fapt, opusul ei.
Dezbaterile publice despre atotputernicia Rusiei se bazează, tacit, pe aceste prezumții naive, după care anumite mesaje media pot totul. Că (altminteri) seducătoarea Russia Today, Sputnik și ale canale insidioase, inclusiv rețelele de socializare, pot schimba realități. Este, evident, o minciună prin exagerare. Și, în cazul american, o profundă contradicție în termeni. Dacă mass media și propaganda rusească au putut, chipurile, să schimbe radical comportamentul de vot în favoarea lui Donald Trump, cum se face că, practic, TOATĂ mass-media de mainstream din SUA (cu rarisime excepții), de la CNN la New York Times, plus Hollywoodul cu celebritățile lui cu tot, fiecare cu conturi de FB de zeci de milioane de urmăritori, nu au reușit să schimbe apetitul electoral al aceluiași public? De câți hackeri ar fi fost nevoie pentru a deturna mesajul anti-Trump a lui Robert de Niro, difuzat și comentat la ore de vârf de toate televiziunile americane, publicat pe site-urile tuturor ziarelor și tirajat abundent pe rețele de socializare? Întrebarea e retorică. În realitate, victoria lui Donald Trump este expresia cea mai pură nu a supra potenței mass-mediei „oficiale” (de sistem), ci a neputinței acesteia în anumite circumstanțe. America nu s-a văzut bine în Europa din cauza CNN-ului. Este o realitate. Dar în America s-a văzut. Iar americanii l-au votat pe Trump în pofida unei presiuni mediatice colosale și fără precedent în favoarea lui Hillary Clinton. De aici ar trebui să înceapă orice discuție serioasă.
În Europa, lucrurile stau la fel. A acredita ideea că Rusia modifică totul prin manipulare și că UE se va destrăma din pricina asta înseamnă a greși flagrant. Sigur că Rusia încearcă așa ceva – e în firea ei și a lucrurilor! -, dar, dacă va reuși, nu va fi doar pentru că încearcă, ci (și) pentru că bate la uși deschise. În acest caz propaganda rusească are, cum spun sociologii, efecte de întărire.
Un singur exemplu: toată lumea în Europa știe că Frontul Național a fost finanțat de către Moscova. Au aflat între timp și francezii, cu certitudine. În pofida acestui fapt, numele liderului acestui partid se află în fruntea sondajelor pentru președinție, iar lupta împotriva ei nu se face cu un candidat care se desparte radical de agenda acesteia, ci unul care începe să îi semene din ce în ce mai mult. Inclusiv în ceea ce privește atitudinea față de viitorul UE și de relația cu Rusia! Iar în Germania, cancelarul Angela Merkel, pentru a mai câștiga odată, trebuie să se reinventeze, inclusiv în ceea ce privește faimoasa și de trista amintire politică a „Willkommenskultur”. Dacă va câștiga mâine, Angela Merkel nu va avea în nici un caz agenda politică de ieri. Și asta nu din pricina hackerilor ruși, ci a unor evoluții europene mai profunde, unei scăderi periculoase a încrederii în liderii europeni și în proiectul european care nu pot lăsa Germania neafectată electoral. Și aceste lucruri există. Ele sunt provocările reale ale lumii euro-atlantice, indiferent de efortul de subminare pe care Rusia îl face la un moment dat.
Obsesia propagandei poate deveni… propagandă
Există propagandă? Evident că da. Și va exista în continuare. Trebuie ea combătută? Firește. Doar că atitudinea față de aceasta trebuie bine calibrată. Eficiența propagandei/dezinformării este direct proporțională cu crizele de încredere din societățile noastre. A nu ne concentra pe acestea și a considera esențial doar al doilea palier este nu doar o greșeală sociologică sau o scuză pentru politicienii europeni, ci o capcană strategică majoră.
Dacă persistă în această capcană strategică, spațiul euroatlantic nu va face decât să repete greșelile URSS în confruntarea cu Occidentul. URSS s-a prăbușit fără să tragă nici un foc de armă. Ignorându-și profunde contradicții interne, criza economică, lipsa de încredere cronică a cetățenilor în „patria” lor, Moscova a căzut în capcane și s-a lansat în aventuri externe sau confruntări cu America („războiul stelelor”) pe care nu avea cum să el câștige. A fost o evaluare complet greșită care nu a putut surmonta contradicțiile sistemului și criza de încredere internă.
Discuția despre propagandă, manipulare și război informațional trebuie făcută obligatoriu, dar cu conștiința că ele nu sunt în nici un caz singurele instrumente care dau seama de evoluțiile realităților din jurul nostru.
Paradoxul paradoxurilor: concentrarea exclusivă și obsesivă pe propagandă și dezinformare poate deveni, la rându-i, un exercițiu propagandistic.
Dan Dungaciu
Actualitate
Revelații șocante din Moldova: zone întunecate și voturi care dispar misterios

Blocat și în întuneric: voturile din anumite zone au fost resimțite ca fiind falsificate sau manipulatoriu
În ultimele ore, Republica Moldova se confruntă cu suspiciuni grave legate de integritatea alegerilor. Zone precum Ialoveni și Doroști au fost martore la fenomene extrem de suspecte: în aceste localități, voturile exprimate au fost atacate de un “blackout” inexplicabil, lăsând alegătorii și observatorii în întuneric total, atât simbolic cât și practic.
Timp în care sistemul a dezvăluit intenții de manipulare
Potrivit unor surse locale și martori, acțiunea a fost percepută ca o încercare de a disimula rezultatele reale sau de a manipula procesul electoral. În aceste zone, a fost raportat “întuneric”, o expresie folosită pentru a descrie blocajele de curent și oprirea bruscă a sistemelor de vot, semn al unui posibil truc sistematic pentru a controla rezultatele finale.
Se întunecă și voturile, și transparența
Aceste incidente au stârnit îngrijorare în rândul cetățenilor și al observatorilor independenți, care susțin că astfel de acțiuni pot fi un semn clar al încercărilor de manipulare masivă, menite să orânduiească rezultatele în favoarea unor interese obscure. În condițiile în care unele zone par să fi fost “scoase din joc”, procesul electoral riscă să fie compromis irevocabil.
Actualitate
Frauda electorală în Republica Moldova: o criză în plină desfășurare

Implicare suspectă a sistemului și acuzații grave de fraudare
Republica Moldova devine scena unui scandal major legat de integritatea alegerilor prezidențiale. În timpul scrutinului, observații dure despre posibile tentative de fraudă și implicare a autorităților au ieșit la iveală, atrăgând atenția opiniei publice și a partidelor de opoziție.
Transporturi organizate și suspiciuni de intervenții ilegale
Reprezentanții Partidului AUR au semnalat situatii îngrijorătoare: transporturi organizate de persoane către secțiile de votare, inclusiv mașini cu numere românești, însoțite de persoane cu căști în urechi, monitorizând zona de la Consulatul României la Chișinău. În comunicatul lor, aceștia au solicitat intervenția Poliției, suspectând implicarea unor cercuri apropiate guvernării.
Acuzații dure și avertismente categorice
Vasile Costiuc, liderul local al AUR, a declarat: „Am solicitat Poliției să documenteze aceste manifestații, pentru că altfel nu avem alte căi. Este clar că cineva foarte apropiat de guvernare are interesul de a fraudeze votul. Nu faceți ilegal nimic! Orice acțiune ilegală va fi răspunzătoare penal și politic. Maia Sandu, dați ordin ca transportul ilegal de oameni să înceteze imediat.”
Impactul asupra rezultatului electoral și incertitudinea finală
După deschiderea urnelor, reacțiile au devenit tot mai aprinse, cu acuzații grave de fraudare a alegerilor. În această situație tensionată, cine va ieși președinte este o întrebare încă fără răspuns clar, iar poliția și autoritățile vor trebui să gestioneze aceste suspiciuni cu maximă responsabilitate.
Nicușor Dan: un „om al sistemului” și un candidat contestat în campanie
Legături cu interese străine și controverse
Pe plan intern, controversainha despre alegerea candidatului Nicușor Dan continuă să genereze controverse. Este perceput de unii ca fiind omul susținut de rețeaua Soros și de structuri din spatele scenei politice, considerate de criticii săi ca fiind factorii principali în destabilizarea și dictarea unor directive în România.
Susținut de ONG-uri finanțate extern
Nicușor Dan, prezentat frecvent ca un candidat „independent”, în realitate, beneficiază de sprijin masiv din partea ONG-urilor finanțate din străinătate, a unor personalități implicate în propagandă și influențe externe, inclusiv din partea unor membri ai mediului diplomatic. Se vorbede un buget considerabil alocat campaniei sale, complicând ideea de „independență” autentică.
Pericolul unei alegeri manipulatorii
Politicienii și experții avertizează că această susținere externă și resursele investite în campanie pot duce la o înșelare a opiniei publice, iar rezultatul alegerilor poate fi influențat de interese străine, mai degrabă decât de voința cetățenilor. Românii trebuie să fie vigilenți și să nu cadă în capcanele de manipulare.
Mesaj pentru cetățeni: nu vă lăsați păcăliți de promisiuni și manipulări
Păstrați-vă scepticismul și responsabilitatea civică
Este crucial ca românii să nu se lase intimidați sau manipulați de campanii de dezinformare. Într-un context în care elitele politice și economice au distrus de-a lungul anilor baza de dezvoltare a țării, reconstrucția trebuie să pornească de la oameni informați și responsabili.
Realitatea cruntă: corupția, principalul inamic al progresului
De ani de zile, clasa politică românească a eșuat să lupte eficient împotriva corupției. Multinaționalele domină economia, lăsând în urmă firmele autohtone, iar bugetele alocate pentru sănătate, infrastructură și educație sunt insuficiente sau gestionate defectuos.
Dezbinare și neîncredere: obstacole în calea renașterii naționale
„Repararea” sistemului trebuie făcută de oameni cinstiți și cu responsabilitate civică
Pentru a reconstrui țara, românii trebuie să renunțe la promisiuni false și la lideri care, de fapt, sunt susținuți și controlați de interese obscure. Adevărata schimbare nu poate veni de la aceia care au contribuit timp de ani la distrugerea economiei și a societății. Este necesar un efort comun, sincer și responsabil, pentru a egala și reforma structurile corupte care au instaurat un sistem fatal pentru progresul național.
Vine timpul responsabilității și al alegerii conștiente
Se cere o implicare activă și responsabilitate din partea tuturor cetățenilor, pentru a nu lăsa manipulările și influențele externe să decidă viitorul României. Alegerile trebuie să fie cu adevărat expresia voinței populare, fără compromisuri sau presiuni ascunse. E timpul ca românii să aleagă corect, conștient și matur, pentru o țară în afara mâinilor celor care o condamnă la stagnare și declin.
Actualitate
Destinul incert al noului motor pentru UH-60 Black Hawk și AH-64 Apache depinde de bugetul viitor al Pentagonului, avertizează vicepreședintele de Stat Major

Neprevăzutul finanțării pentru tehnologii esențiale
Viitorul programului de dezvoltare a unui motor nou pentru elicopterele UH-60 Black Hawk și Apache AH-64 rămâne un mare mister, iar decizia finală va depinde de suma de bani pe care Departamentul de Apărare al SUA o va primi în anul fiscal 2026, a declarat vicepreședintele de Stat Major generalul James Mingus.
„Știm că Army-ul va beneficia de reconciliere bugetară, însă cât de mult, asta este încă neclar,” a afirmat generalul cu patru stele miercuri, în cadrul conferinței anuale a Asociației Aviației Militare a SUA, desfășurată la Nashville, Tennessee.
Programul ITEP, pe marginea dispărării
Mai devreme în această lună, serviciul militar a prezentat inițiativa de transformare a armatei (ATI), care include schimbări în structura forțelor și reduceri ale programelor de echipamente. În cadrul acestei restructurări, s-a confirmat că programul ITEP, dezvoltat de General Electric pentru a moderniza motoarele elicopterelor, este pe lista celor vizate de reducere sau chiar eliminare. Un ordin operațional (EXORD) din 7 mai, obținut de Breaking Defense, menționează că armata caută „opțiuni pentru a înceta dezvoltarea” programului și stabilirea unui „calendar de implementare.”
Un buget imens, dar inegal distribuit
În același timp, administrația Trump anunțase intenția de a solicita un buget național de apărare de 1.000 miliarde de dolari pentru 2026, însă această sumă va fi realizată prin includerea a peste două treimi din cei 150 miliarde de dolari de fonduri suplimentare pentru apărare, parte dintr-un pachet de măsuri republicane în proces de aprobare în Congres.
Este încă neclar, spune Mingus, cât din acești bani va ajunge efectiv la Army, ceea ce ridică întrebări cu privire la programul ITEP și alte proiecte strategice.
Viitorul avioanelor și armamentelor de tip standoff
„La fel ca și în cazul Black Hawk, Apache-ul va rămâne în serviciu pentru mult timp,” a explicat Mingus. „Dar va avea nevoie de un motor îmbunătățit sau putem pur și simplu să continuăm să modificăm cel existent?”
El a sugerat, de asemenea, că rolul Apache-ului s-ar putea schimba în contextul noilor platforme de lansare efecte, care vor fi integrate pe această capacitate. „Poate fi vorba de un elicopter stand-off, poziționat în fața armei de foc, lansând efecte care să ajungă la distanțe de 300, 400 sau chiar 500 de kilometri,” a concluzionat oficialul.
Pe măsură ce bugetele și prioritățile se modifică, viitorul tehnologiilor critice pentru aviația militară americană rămâne în suspans, iar deciziile viitoare vor modela capabilitățile acestor elicoptere pentru anii ce vor urma.
-
Exclusivacum 4 zile
Secția-fantomă de la Penitenciarul Târgșor: milioane risipite și o stare de criză repetată
-
Exclusivacum 2 zile
Scandalul imobiliar al secolului la Ploiești și București: mafie, escrocherie și impostură pe ruinele Legii!
-
Exclusivacum 21 de ore
Poluare suspectă la Coca-Cola HBC Ploiești: Autoritățile, în alertă!
-
Exclusivacum 3 zile
Un elev de poliție din Câmpina demonstrează curaj și responsabilitate în Târgu-Jiu
-
Ancheteacum 4 zile
Primul judecător de la Înalta Curte de Casă și Justiție care se pensionează după anunțul creșterii vârstei de pensionare
-
Exclusivacum 4 zile
Inspecția Muncii din IGPR, un exemplu de ineficiență și birocrație
-
Exclusivacum 2 zile
Organizarea ilegală a serviciului de permanență la Poliția de Frontieră: un abuz care încalcă drepturile angajaților
-
Exclusivacum 3 zile
Trafic de droguri de mare risc documentat de polițiștii din Cluj: Un bărbat de 33 de ani, arestat preventiv