Actualitate
CIA Poate aranja oricând atacuri cibernetice asupra mașinilor pentru a ucide oameni
Se pare că Agenția Centrală de Informații a SUA (CIA) ar putea, cel puțin în teorie, să vă omoare printr-un atac cibernetic asupra computerului mașinii dvs., conform grupului pro-transparență WikiLeaks. Și acum, când unele dintre instrumentele și metodele de hacking ale înșelătoarei agenții sunt disponibile în spațiul virtual, orice infractor. cu cunoștințe la calculator ar putea să facă acest lucru la fel de bine. Rămâne neclar dacă CIA, care se laudă cu uciderea în masă, chiar a ucis pe cineva prin atac cibernetic asupra mașinii lor. Dar suspiciuni întemeiate cu privire la această posibilitate, au circulat timp de ani de zile – mai ales de la suspiciosul „accident de mașină” la moartea jurnalistului Michael Hastings, care a fost implicat în dezvăluirea abuzurilor CIA și NSA.

Organizația anti-secrete WikiLeaks, care a dezvăluit publicului cantități uriașe de documente guvernamentale confidențiale, care arată fărădelegile săvârșite în ultimii ani, a mai aruncat încă o bombă: cea mai mare publicare de documente confidențiale CIA. În total, grupul va publica aproape 9.000 de documente, intitulate cu numele de cod „Vault 7” de către WikiLeaks. Ultimele descoperiri urmează unei alte dezvăluiri de luna trecută care arătau că controversatul birou de informații, caracterizată de un oficial ca „o mașină de ucis a dracului”, a luat în vizor politicieni și partide din Franța pentru supraveghere, înaintea alegerilor prezidențiale din Franța.
În săptămânile și lunile următoare, mai multe dezvăluiri despre agenție vor apărea cu siguranță. C. Mitchell Shaw de la revista The New American (Noul American) a scos în evidentă unele lucruri care sunt cunoscute până în prezent. „Cu privire la dezvăluirile WikiLeaks de marți despre capacitățile de hacking ale CIA, se cunoaște acum faptul că agenția poate săvârși hacking cel puțin la nivelul NSA (Agenția Națională de Securitate, abreviere în eng. n.t.) însă cu și mai puțină răspundere”, a scris el. „Un element al acesteia este abilitatea de a accesa dispozitivele de la distanță – precum calculatoarele, dispozitivele mobile și televizoarele – pentru a supraveghea și a asculta obiectivele. Desigur, din moment ce CIA a pierdut controlul asupra instrumentelor sale de hacking, acum și alții au aceeași capacitate.”
Consecințele acestea ar trebui să fie extrem de îngrijorătoare pentru oricine, indiferent dacă crede că are ceva de ascuns sau nu.
„Odată ce hackerii dețin controlul asupra acestor dispozitive, aceștia pot activa la distanță camerele de luat vederi și microfoanele, transformând dispozitivele în aparate de supraveghere deținute și utilizate de către subiecții (de fapt: victimele) supravegherii – toate acestea fără nici un indiciu pentru proprietarii dispozitivelor că au fost urmăriți și ascultați”, a declarat Shaw.
„Fără lumină. Fără indicatori. Supraveghere, clandestină, pură”.
Se înțelege că, s-a vorbit deja destul despre instrumentele CIA pentru transformarea telefoanelor inteligente și a altor dispozitive în dispozitive de supraveghere portabile. De la televizoarele Smart TV care supraveghează cetățenii în stil 1984(adică în stil Big Brother ca în utopia lui George Orwell n.t.), la laptop-uri sau telefoane care au microfoanele activate pentru a spiona utilizatorii, la săvârșirea de hacking asupra aparatelor de uz casnic conectate on-line, ca parte a fenomenului denumit ca „internetul obiectelor”, viața privată nu a fost niciodată la fel de amenințată, așa cum este astăzi.
Într-un document nou dezvăluit care trasează direcția și organizarea ramurii CIA de dezvoltare a tehnologiilor embedded (adică a sistemelor electronice care îndeplinesc o funcție specifică de ex. acționează ștergătoarele când acționezi maneta, acea mișcare este comandată de un dispozitiv embedded la mașinile post anii ’90 n.t.) sau EDB (abrevierea din eng. n.t), mai mulți birocrați „inteligenți” subliniau „posibilele căi de reorganizare”. De asemenea, se menționează în document și „potențiale zone de misiune pentru EDB”. Printre aceste „zone de misiune” posibile sunt „sistemele de vehicule (de exemplu, VSEP)” și „QNX”, un sistem de operare auto utilizat de majoritatea constructorilor de mașini, inclusiv Audi, Ford, și mulți alții.
Și totuși, dincolo de spionaj asupra șoferilor și pasagerilor, WikiLeaks a speculat despre cum, capacitățile și sistemele CIA, ar putea fi utilizate și în mod ofensiv – cu potențialul de a ucide oameni.

„Începând cu data de octombrie 2014, CIA se preocupa, de asemenea, cu infectarea sistemelor de control ale automobilelor utilizate de mașinile moderne și de camioane,” a explicat WikiLeaks în comunicatul său de presă prin care anunța dezvăluirile uriașe Vault 7.
„Scopul unui astfel de control nu este specificat, dar ar permite CIA să se angajeze în asasinate aproape nedetectabile.”
Ca nu cumva perspectiva să fie considerată exagerată, CIA și alte birocrații înșelătoare din SUA de astăzi se laudă în mod deschis cu programele lor de asasinat, ucidere în masă. Mii de oameni, inclusiv cetățeni americani și chiar copii născuți în SUA, au fost aruncați în aer și pulverizați de programele criminale ale guvernului SUA, toate acestea fără a fi trași vreodată la răspundere pentru vreo infracțiune, cu atât mai puțin să fie condamnați într-o instanță de judecată.
„Noi ucidem oameni după informațiile colectate despre anumite activități” se lăuda fostul șef CIA și actualul(șef) NSA Michael Hayden, în 2014, aparent mărturisind o ucidere în masă.
Dar implicarea CIA în asasinate și ucidere în masă nu este deloc un fenomen nou. Nici măcar dezvoltarea de către agenție a tehnologiei de ultimă oră, prin care să ucidă victimele fără a lăsa urme. De exemplu, în 1975, a reieșit din mărturia Senatului, ca parte a unor investigații asupra uneltirilor fără de lege ale CIA, că agenția a dezvoltat o arma care trage o „lance de gheață.” Proiectilul înghețat intră în corp și provoacă un atac de cord la topire, lăsând practic nici o dovadă a crimei. Astăzi, CIA are obiceiul de a arunca bombe asupra oamenilor din întreaga lume, utilizând drone fără identitate.
În ceea ce privește speculațiile că CIA ar putea folosi metodele sale de atac cibernetic asupra mașinilor pentru a ucide oameni, și acestea au circulat timp de ani de zile. În 2013, jurnalistul de investigație Michael Hastings, care a făcut cercetare asupra abuzurilor comise de către CIA și NSA și a declarat recent altora că el a fost investigat de autoritățile federale, a murit într-un accident de mașină extrem de suspect din Los Angeles, California. Autoritățile au declarat în mod oficial că moartea sa a fost un „accident”, dar întrebări serioase au început să apară imediat – chiar și în mass-media sistemului și între oficiali remarcabili.
În ciuda propriilor sale acreditări instituționale și viziunea sa evident pro-democratică, Hastings a devenit din ce în ce mai alarmat și agitat de ceea ce a aflat în legătură cu spionajul ilegal al administrației asupra americanilor. Când a aflat că Obama a spionat în mod ilegal și pe jurnaliști, i-a atins limitele răbdării.
„Administrația Obama a declarat, în mod clar, război asupra presei. A declarat război jurnaliștilor de investigație – sursele noastre(de informare n.t.)”, a declarat el în timpul unui interviu televizat cu puțin timp înainte de a muri.
De asemenea, el a cerut jurnaliștilor să declare război guvernului.
Cu mai puțin de 24 de ore înainte de a muri, Hastings și-a avertizat prietenii, familia și superiorii săi că „federalii” îi urmăreau prietenii și asociații săi și că oricine va fi contactat de birocrații federali ar trebui să ceară consiliere juridică. Linia de subiect din e-mailul său se citea:
„Ancheta FBI re: NSA” Poate (lucrul n.t) cel mai alarmant dintre toate, e-mailul s-a încheiat cu o mare descoperire: „De asemenea: Sunt pe cale prezenta un articol năucitor, și am nevoie să dispar de pe radar un pic.”
Și apoi, a murit. Prietenii săi au spus că el conducea, în general, „ca o bunicuță.” Și totuși, din declarațiile oficiale, potrivit anchetei, Hastings a gonit peste o lumină roșie a semaforului în timp ce se presupune că conducea cu mai mult de 160 de km pe oră într-un cartier rezidențial aglomerat, înainte de a se prăvăli într-un copac și a-i buși mașina. Motorul noului său Mercedes a fost găsit la o distanță mai mare de 50 de metri de la locul accidentului. Autorităților li s-au ordonat să nu comenteze cazul.
Speculațiile cu privire la posibilitatea ca mașina să fi fost atacată cibernetic de către înșelătoarele agenții de informații din SUA au apărut aproape imediat. Și chiar oficiali remarcabili din sectorul guvernamental au speculat că Hastings ar fi putut fi, de fapt, ucis. Fostul coordonator național pentru securitate, protecție a infrastructurii, precum și pentru lupta împotriva terorismului din SUA Richard Clarke, de exemplu, a declarat la scurt timp după accident că a fost „în conformitate cu un atac cibernetic asupra unei mașini.” El a menționat, de asemenea, că agențiile de informații ale guvernelor influente, inclusiv ale guvernului SUA, cunosc aproape sigur cum să îl realizeze (atacul cibernetic n.t.).
„Ceea ce s-a descoperit ca rezultat al unor cercetări universitare este că, este relativ ușor să ataci cibernetic și să pătrunzi în sistemul de control al unei mașini, și pentru a realiza unele lucruri precum să acționezi accelerația când conducătorul auto nu vrea accelerație, să acționezi frânele atunci când conducătorul auto nu dorește frânele, pentru a lansa un airbag,” a explicat Clarke.
„Puteți face niște lucruri cu adevărat foarte distructive acum, prin intermediul atacului cibernetic asupra mașinii, și nu e așa de greu…. Deci, dacă ar fi existat un atac cibernetic asupra mașinii – și nu spun sigur că a fost – Cred că oricine l-ar fi realizat, va scăpa, probabil, fără a putea fi descoperit.”
De la moartea lui Hastings, numeroase mașini au fost atacate cibernetic. În 2015, cercetătorii de securitate au atacat cibernetic un Jeep Cherokee și au putut să-i rotească volanul și să-i dezactiveze chiar și frânele. Înainte de aceasta, cercetătorii universitari au publicat lucrări științifice prin care au arătat că este posibil. Și anul trecut, cercetătorii germani au făcut același lucru, deturnând 24 de mașini. Cu alte cuvinte, nu există nici o urmă de îndoială că acest lucru nu este posibil din punct de vedere tehnic. Și nu există nici o urmă îndoială că CIA nu a omorât și nu omoară oameni, având imunitate, fără ca victimele, să fie măcar acuzate de vreo infracțiune.
Desigur, diferite organe de propagandă controlate de sistem, în special cele legate de CIA, a respins și a minimalizat ultimele preocupări legate de atacuri cibernetice ale CIA asupra mașinilor. La conducerea haitei (de propagandiști n.t) nu a fost nimeni alta decât din ce în ce mai discreditata publicație Washington Post. În timp ce presa anti-Trump de extremă stângă încă refuză să ofere cititorilor orice dezvăluire, se cunoaște demult că, controversatul proprietar al Washington Post, șeful Amazon și participant la grupul Bilderberg Jeff Bezos, are contracte enorme cu CIA cu valoare mult mai mare decât prețul pe care el l-a plătit pentru nereușitul ziar.
Alte organe de propagandă ale sistemului au primit semnalul de la Washington Post care are legături cu CIA și au minimalizat și ele preocupările (legate de acest subiect n.t).
„Scenariul cel mai probabil: sistemele de informare și divertisment de pe autovehicule ar putea fi utilizate pentru supraveghere, la fel cum documentele descriu abilitatea de a asculta conversații prin intermediul televizorului din camera de zi”, a scris Autoblog.com, publicat de către proprietarul Huffington Post, AOL.
Cum au ajuns propagandiști sistemului la această concluzie – mai ales atunci când oficialii CIA se laudă despre agenție ca fiind „o mașină de ucis a dracului” – nu este foarte clar.
Cum agențiile de „informații” scapă din ce în ce mai mult de sub control și circulă zvonuri din ce în ce mai mult că, birocrați înșelători „înfiltrați adânc în stat” lucrează din interior pentru a-l sabota pe președintele Trump, este timpul ca Congresul și ramura executivă să investigheze în detaliu ceea ce se întâmplă. De asemenea, este timpul să mai aruncăm o privire la moartea lui Hastings și asupra altor decese suspecte. Dacă ceva a devenit limpede în mijlocul ultimelor descoperiri, este faptul că CIA și alte birocrații înșelătoare sunt capabile de aproape orice, iar ei nu par să recunoască nici un fel de constrângeri fie legale, morale sau etice cu privire la activitățile lor fără de lege.(ortodoxinfo.ro)
Actualitate
Thunder: Noua eră a aviației militare – Drona autonomă care devine „camaradul loial” al elicopterelor de atac
Sectorul tehnologiei de apărare asistă la o premieră majoră prin lansarea „Thunder”, o dronă din Grupa 5 concepută să revoluționeze modul în care sunt desfășurate operațiunile aeriene. Dezvoltată printr-un parteneriat strategic între gigantul tehnologic Anduril și producătorul de aviație Archer, noua platformă este proiectată pentru a îndeplini rolul de „loyal wingman” (camarad loial), zburând alături de elicoptere de atac precum Apache sau viitoarea flotă Cheyenne.
Simbioză tehnologică: De la taxiuri aeriene la prădători autonomi
Thunder nu este doar un proiect teoretic, ci rezultatul a trei ani de dezvoltare intensă. Această aeronavă cu rotoare basculante (tiltrotor), complet autonomă și înarmată, a fost creată pe baza lecțiilor învățate din dezvoltarea aparatului cu aripi fixe YFQ-44A „Fury”. Interesant este faptul că geneza sistemului Thunder se află în tehnologia „taxiurilor aeriene electrice” dezvoltată de Archer, demonstrând o tranziție fără precedent a inovației din sectorul comercial către cel militar, special adaptată pentru „războiul de manevră” în zonele litorale.
Forță brută și precizie chirurgicală: Un arsenal echivalent cu al unui Apache
Din punct de vedere al performanțelor, Thunder se anunță a fi un monstru al eficienței. Cu o rază de acțiune și viteză comparabile cu cele ale elicopterului Cheyenne, drona dispune de o capacitate de încărcare similară cu cea a unui Apache, dar cu avantajul de a opera la altitudini superioare. Configurația sa tactică prevede grupuri de trei până la șase drone Thunder care escortează aeronavele cu echipaj uman, oferind protecție și putere de foc suplimentară.
Arsenalul este impresionant: compartimentul principal poate găzdui până la 10 rachete Hellfire, 16 muniții de tip „air-launched effects” sau 76 de rachete. Mai mult, botul aeronavei este echipat cu sisteme specializate pentru combaterea altor drone (Counter-UAS), asigurând o bulă de protecție pentru întreaga formație de zbor.
Inteligența „Lattice”: Când algoritmii mașinilor autonome cuceresc cerul
Dincolo de blindaj și armament, adevărata putere a dronei Thunder rezidă în software. Anduril a integrat platforma Lattice, un sistem bazat pe inteligență artificială care colectează și sintetizează datele de la toți senzorii pentru a crea o imagine tactică completă. Pentru a permite zborul autonom la joasă altitudine și viteze mari, inginerii au preluat și adaptat tehnologii din industria vehiculelor autonome (self-driving cars), oferind dronei capacitatea de a evita formele de relief în timp ce reacționează instantaneu la amenințările inamice.
Orizont 2030: Standardizarea războiului de manevră pe scară largă
Thunder a fost concepută pentru a fi „atritabilă” (înlocuibilă cu costuri rezonabile), facilitând desfășurarea unor cantități mari de senzori și arme pe câmpul de luptă. Designul său modular permite dezasamblarea și transportul într-un container ISO standard de 40 de picioare, putând fi livrată rapid prin infrastructura terestră, maritimă sau aeriană. Primele teste de zbor sunt programate pentru anul viitor, software-ul fiind deja verificat pe aeronave surogat în ultimii doi ani. Dacă cererea din partea forțelor armate se menține, producția de serie va debuta în intervalul 2029-2030, marcând o schimbare radicală în modernizarea aviației de atac.
Actualitate
Strategia de supraviețuire a Forțelor Aeriene sub presiunea conflictelor: Generalul Wilsbach redesenează apărarea bazelor și viitorul instruirii piloților
Într-un context marcat de un buget record de 1,5 trilioane de dolari și de reluarea ostilităților cu Iranul, șeful Statului Major al USAF, Generalul Kenneth Wilsbach, propune o schimbare radicală de paradigmă: de la buncăre masive de beton la sisteme de apărare activă și simplificarea instruirii de zbor.
Primul an de mandat al Generalului Kenneth Wilsbach s-a dovedit a fi unul dintre cele mai turbulente capitole din istoria recentă a aviației americane. De la inversarea reformelor administrative anterioare până la gestionarea crizei din Orientul Mijlociu după prăbușirea armistițiului cu Teheranul, Wilsbach se află în centrul unei transformări structurale profunde. Într-o analiză recentă a provocărilor actuale, generalul a subliniat că noile realități ale câmpului de luptă, unde aeronave de miliarde de dolari sunt vulnerabile la sol în fața unor drone de câteva sute de dolari, impun măsuri imediate și inovatoare.
„Point Defense”: Noua specialitate militară în era dronelor kamikaze
Lecțiile învățate din conflictele actuale, inclusiv din utilizarea intensivă a munițiilor cu atac unidirecțional în Ucraina și a dronelor iraniene, au forțat USAF să creeze un nou domeniu de carieră: apărarea punctelor strategice. Conform generalului Wilsbach, expertiza în protejarea aerodromurilor împotriva unei game largi de amenințări – de la rachete balistice și de croazieră până la drone de mărimea unei palme – a devenit o prioritate critică.
„Trebuie să fim capabili să proiectăm forța de pe aerodromurile noastre. Dacă acestea sunt atacate constant de aceste sisteme, riscăm să fim paralizați”, a avertizat Wilsbach. Această nouă direcție marchează recunoașterea faptului că securitatea bazelor nu mai poate fi lăsată la voia întâmplării sau gestionată prin metode convenționale depășite.
Adio buncărelor de beton: Pariul pe energia dirijată și soluții „low-cost”
Într-o viziune care ar putea părea controversată pentru adepții fortificațiilor clasice, Wilsbach își menține scepticismul față de adăposturile ranforsate. Argumentul său este unul pur economic și tactic: orice structură care nu este îngropată la peste 30 de metri sub pământ poate fi distrusă de inamic.
„Nu vreau să cheltuim sume colosale pe buncăre. Economia favorizează apărarea spațiului aerian cu sisteme care pot intercepta proiectilele, nu construcția unor adăposturi care oricum nu se pot mișca”, a explicat generalul. În schimb, el propune un mix de soluții: de la plase simple și ieftine, capabile să oprească dronele comerciale, până la tehnologii avansate precum energia dirijată (lasere), bruiajul electronic și atacurile cibernetice asupra sistemelor de control inamice.
T-7 Red Hawk: Un singur avion pentru o generație nouă de piloți
În ceea ce privește viitorul instruirii, Generalul Wilsbach s-a declarat impresionat de manevrabilitatea noului avion de antrenament T-7 Red Hawk, construit de Boeing. Deși aeronava operează încă sub anumite restricții de viteză și unghi de atac, specifice fazei de testare, promisiunea este una de eficiență maximă.
Planul USAF este ambițios: utilizarea T-7 ca unic trainer, eliminând necesitatea trecerii prin două platforme diferite (T-6 și T-38). Această strategie ar reduce semnificativ timpul și costurile de instruire, permițând piloților să ajungă mai rapid la manșa avioanelor de luptă avansate. „Este mult mai ușor de pilotat decât un T-38. Mult mai ușor”, a subliniat Wilsbach, văzând în acest aparat cheia unei forțe aeriene mai agile.
Ultimatum pentru giganții industriei: Întârzierile F-35 nu mai pot fi ignorate
În ciuda succeselor operaționale recente ale avioanelor F-35 în teatrele de operații, problemele tehnice legate de actualizările Block 4 și TR-3 rămân un punct sensibil. Generalul a recunoscut că, deși capacitatea de luptă a unităților actuale nu a fost grav afectată datorită manevrelor logistice, răbdarea Pentagonului față de contractori este la limită.
„Avem nevoie ca Lockheed Martin și subcontractanții lor să accelereze livrarea unei platforme stabile care să funcționeze conform contractului”, a declarat ferm Wilsbach. Deși aeronavele actuale demonstrează o disponibilitate ridicată și lovesc țintele cu precizie, întrebarea care planează asupra forțelor aeriene rămâne: ce performanțe s-ar fi putut atinge dacă noile radare și sisteme de război electronic ar fi fost livrate la timp?
În replică, producătorul susține că modernizarea Block 4 reprezintă cea mai semnificativă evoluție a capacităților F-35 de până acum, cu peste 70 de upgrade-uri majore menite să asigure dominația aeriană în fața oricărei amenințări viitoare. Cu toate acestea, presiunea rămâne pe umerii industriei pentru a transforma promisiunile tehnologice în realități operaționale pe linia frontului.
Actualitate
Securitatea aeriană a SUA prinde contur la Philadelphia: Golden Defender va sprijini scutul antirachetă Golden Dome
Șantierul naval Hanwha Philly va demara construcția unei noi nave specializate în monitorizarea lansărilor balistice, botezată Golden Defender. Această unitate va deveni un pilon logistic esențial pentru funcționarea sistemului de apărare Golden Dome, proiectul ambițios care vizează protejarea întregului teritoriu american împotriva oricărei amenințări aeriene.
O soluție inovatoare bazată pe designul versatil al navelor NSMV
Decizia de a atribui acest contract șantierului din Philadelphia a venit după ce experții în management și buget au identificat un potențial ridicat în designul navelor multi-misiune pentru securitate națională (NSMV). Aceste nave, utilizate inițial pentru instruirea cadeților în academiile maritime, s-au dovedit a fi platforme extrem de adaptabile pentru diverse seturi de misiuni complexe.
Prin utilizarea unei linii de producție deja active, autoritățile americane au reușit să identifice rapid resursele necesare pentru a extinde construcția. Golden Defender va fi gestionată sub managementul combinat al Hanwha Philly și TOTE Services, aceasta din urmă având rolul de manager de construcție al navei. Noua unitate va servi direct Agenția de Apărare Antirachetă, având rolul de a monitoriza testele de armament străine și de a urmări traiectoriile lansărilor balistice.
Proiectul Golden Dome și viziunea unei protecții totale a spațiului aerian
Nava Golden Defender nu este doar un activ naval, ci o componentă vitală a politicii de restaurare a dominanței maritime americane. Aceasta va susține în mod direct Golden Dome, sistemul de apărare antirachetă care integrează o gamă largă de tehnologii, de la apărări antiaeriene tradiționale până la interceptoare amplasate în spațiu.
Anunțul vine într-un moment de expansiune pentru șantierul naval din Philadelphia, după ce recent a fost confirmată construcția a încă două nave de tip NSMV. Deși detaliile privind rolul specific al acestora în cadrul scutului Golden Dome au rămas inițial confidențiale, este clar că întreaga capacitate de producție a unității este acum orientată către priorități strategice de securitate națională.
Hanwha Group își consolidează poziția pe piața construcțiilor navale militare din SUA
Ascensiunea șantierului Philly Shipyard sub tutela grupului sud-coreean Hanwha marchează o schimbare importantă în industria de profil. De la achiziția sa în 2024, terminalul din Philadelphia a făcut trecerea de la construcția de nave comerciale către contracte guvernamentale de mare anvergură.
Obiectivul conducerii Hanwha este unul extrem de ambițios: creșterea capacității șantierului de la trei nave programate pentru acest an, la un ritm de 10 până la 20 de nave anual. Această expansiune vizează nu doar nave auxiliare, ci și nave de luptă, reflectând interesul tot mai mare al Marinei SUA de a colabora cu unitatea din Philadelphia pentru a-și diversifica și moderniza flota în fața noilor provocări globale.
-
Exclusivacum 4 zileIpj Prahova S.R.L., Grădinița de cadre -sezonul XXVII: Filozoful cu opincile de mall și neuronul de gang – Cazul Lăpădatu Lucian, între bere, bodycam și bășcălie juridică
-
Exclusivacum 4 zileClanul Incompatibililor: Cum a ajuns Cătălin Dobrescu să fie și jurist, și administrator, și „omul primarului” în același timp
-
Exclusivacum o ziDe la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVIII: laptopuri la amanet, telefoane evaporate și nași la butoane
-
Exclusivacum 3 zileCum să dai afară de două ori același polițist și tot să pierzi: Saga Cănărău vs. MAI – manual de prostie disciplinară
-
Exclusivacum 2 zileNoua lege a salarizării sau cum se reformează pe hârtie portofelul polițistului, la comanda calculatorului de la Ministerul Muncii
-
Exclusivacum 2 zileImaginile care au făcut diferența dintre „Nu am fost eu” și „Da, recunosc!”: un tractorist fuge, o cameră de bord îl prinde, poliția face restul
-
Exclusivacum o ziMAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor



