Anchete
“Transparenta” disimulata a Consiliului Concurentei!
In 09.03.2017 Consiliul Concurenţei a transmis un comunicat de presa pe site-ul propriu cu privire la faptul ca va analizeaza tranzacţia prin care PayPoint Services SRL intentioneaza sa preia Payzone SA, sens in care autoritatea de concurenţă va intreprinde demersuri institutionle prin care sa identifice daca operaţiunea notificata nu altereaza piata de profil, libera concurenta inducand posibile efecte anticoncurenţiale.
Din anuntul autoritatii de concurenta aflam ca:
– PayPoint Services SRL este parte a grupului britanic PayPoint, înfiinţat în 1996, fiind deţinută 100% de către PayPoint PLC. PayPoint pic a preluat în 2007 distribuitorul local de produse şi servicii pre-plătite pentru telefonie mobilă Pay Store SRL, redenumit ulterior PayPoint Services SRL. În 2008, societatea a lansat serviciul de încasare sume în numerar. PayPoint PLC este listată ia London Stock Exchange. Payzone SA oferă pe teritoriul României servicii similare celor oferite de PayPoint Services SRL. Payzone SA a fost înfiinţată în 2004 şi are ca acţionar majoritar societatea Payzone Group, deţinută la rândul ei de un fond de investiţii care operează din Marea Britanie;
– principalele activităţi desfășurate de PayPoint Services SRL în România sunt: (i) încasarea de plăţi şi transferul de bani; (ii) distribuţia de produse şi servicii pre-plătite pentru telefonie mobilă, Internet şi radio-TV, activităţi efectuate prin intermediul reţelelor de terminale electronice amplasate în magazine de proximitate şi alte locaţii similare.
http://www.consiliulconcurentei.ro/uploads/docs/items/id12090/autorizare_contitech_mar_2017.pdf
Dar interesant este faptul ca anuntul sus mentionat si publicat de Consiliul Concurentei a aparut la ceva timp dupa ce doua publicatii on-line de specialitate in domeniul financiar-bancar, economic, cum ar fi Capital ( sub semnatura Andreea Popescu) si Ziarul Financiar (sub semnatura Cristina Bellu), publicatii ce au anuntat, in data de 08.03.2017, la diferenta de timp de 40- 50 minute una de alta (ora 12,15 si ora 12, 50), deci cu o zi inainte de anununtul ofical mentionat, stirea ca Paypoint va achizitiona Payzone, dand publicitatii chiar comunicatul in cauza.
http://www.capital.ro/concurenta-analizeaza-preluarea-payzone-de-catre-paypoint.html
Oare cum o fi pastrat autoritatea de concurenta confidentialitatea comunicatului daca “pe surse” cele doua publicatii au intrat in posesia acestuia cu cel putin 24 ore inaintea anuntului oficial si care or fi fost ratiunile pentru care a fost plasat celor doua publicatii si nu catre toate sursele media centrale sau locale de interes pentru sfera cunoasterii publice. Aceasta situatie poate genera suspiciuni fata de loialitate persoanelor cu functii publice care trebuie sa respecte normelor de reglementare a activitatii autoritatii in cauza, sa aiba echidistanta in raport cu tertii interesati in a primii informatii de interes public, atat timp cat informatii relevante despre diverse activitati interne cum ar fi in cazul de fata evaluarea unor concentrari economice pot sa apara in mod directionat catre anumite publicatii “de casa” inainte ca biroul de presa al autoritatii mentionate sa faca oficial anuntul respectiv pe site-ul propriu conform legii transparentei si nu numai.
De altfel, cand Consiliul Concurentei face investigatii, cum a fost cea recenta declanşata (anunt public in 23.03.2017) pe piaţa serviciilor conexe activităţii de distribuţie a gazelor naturale, investigaţie ce se referă la o posibilă înţelegere anticoncurenţială între SC Megaconstruct SRL, SC Mega Conect SRL şi SC Instalaţii Montaj Tehnologic SRL pentru stabilirea tarifelor, iar confidentialitatea activitatii este necesara pana la momentul publicarii. Din anunt reiese ca au fost efectuate inspecţii inopinate la sediile şi punctele de lucru ale companiilor SC Megaconstruct SRL, SC Mega Conect SRL şi SC Instalaţii Montaj Tehnologic SRL. “Inspecţiile inopinate sunt autorizate de Curtea de Apel Bucureşti şi sunt justificate de necesitatea obţinerii tuturor informaţiilor şi documentelor necesare clarificării posibilelor practici anticoncurenţiale analizate. Documentele ridicate în cadrul inspecţiilor se află în analiza autorităţii române de concurenţă, în cadrul procedurilor specifice investigaţiei. Inspecţiile inopinate constituie o etapă preliminară a investigaţiei, iar efectuarea lor nu reprezintă o antepronunţare a Consiliului Concurenţei în ceea ce priveşte existenţa unei încălcări a Legii concurenţei.”
http://www.consiliulconcurentei.ro/uploads/docs/items/id12117/inspectii_racord_gaze_mar_2017.pdf
Ne punem o intrebare, in raport cu stire de mai sus si anume daca exista canale informale de difuzarea externa de stiri despre astfel de investigatii, analize si evaluari specifice domeniului concurentei, cum este cel mai sus reliafat cu privire la canalul de scurgere de informatii relevante catre persoane si/sau publicatii media, oare nu exista in mod evident riscul ca actiunile preconizate sa fie cunoascute de unele medii interesate inainte ca demersul ofical sa fie initiat si apoi publicat ofical, si persoane/agenti economici vizati sa isi ia masuri de protectie, respectiv de alterarea datelor/informatiilor vizate de autoritate in activitatea de control etc., cu toate consecintele negative ce pot decurge dintr-o astfel de metoda sau practica existenta in interiorul Consiliului Concurentei.
Deci consideram ca se impune ca aceasta practica sa fie bine analizata de cei in drept si comunicatele sa se faca conform legii transparentei si legii 544/2001, cu atat mai mult cu cat intre Consiliul Concurentei si DNA a fost incheiat in 2015 un acord (protocol) privind colabora pentru depistarea practicilor anticoncurenţiale. Cred ca este interesant de citit acest protocol, cu atat mai mult cu cat despre protocoale de colaboarea incheiate intre SRI/MP/DNA, respectiv DNA si alte autoritati juridice ala administratiei publice centrale despre care opinia publica vorbeste in ultimul timp si care ar trebui sa fie facute public pentru stiinta tuturor cetatenilor Romaniei.
https://www.juridice.ro/wp-content/uploads/2015/10/protocol_dna_sept_2015.pdf
Ec. Adrian Radu
Anchete
Militarii ar putea avea dreptul să se sindicalizeze. Proiectul de lege, înregistrat la Senat
Cadrele militare ar putea dobândi dreptul de a constitui organizații sindicale și de a adera la acestea, potrivit unui proiect legislativ înregistrat la Senat. Informația a fost făcută publică de Sindicatul Polițiștilor „Diamantul”, care susține componenta referitoare la sindicalizarea militarilor și anunță că va transmite observații în cadrul consultării publice.
Propunerea legislativă a fost înregistrată la 21 septembrie 2026, sub numărul B518/2026, și este inițiată de senatorul Ninel Peia. Documentul vizează modificarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare și a Legii nr. 367/2022 privind dialogul social.
Proiectul are două direcții principale
Potrivit Sindicatului „Diamantul”, inițiativa legislativă include două componente.
Prima se referă la posibilitatea cadrelor militare de a candida la alegeri. Pentru a face acest lucru, militarii activi ar urma să își suspende calitatea înainte de depunerea candidaturii.
A doua componentă vizează recunoașterea, pentru prima dată în mod explicit, a dreptului militarilor de a constitui sindicate și de a deveni membri ai unor astfel de organizații.
Jandarmii și pompierii, în centrul propunerii
Sindicatul „Diamantul” susține că, în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, există o diferență de tratament între polițiști și celelalte categorii de personal militar.
Polițiștii și jandarmii participă la misiuni de ordine publică și acționează sub aceeași coordonare instituțională, însă doar polițiștii au în prezent dreptul de a face parte din organizații sindicale. Jandarmii, pompierii și celelalte cadre militare nu beneficiază de aceeași posibilitate.
Potrivit organizației sindicale, această interdicție rezultă atât din Legea dialogului social, cât și din Statutul cadrelor militare, care permite forme de asociere, cu excepția celor sindicale.
Sindicatul invocă jurisprudența Curții de la Strasbourg
În argumentarea poziției sale, Sindicatul „Diamantul” face trimitere la două hotărâri pronunțate în 2014 de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauzele „Matelly împotriva Franței” și „ADEFDROMIL împotriva Franței”.
Organizația sindicală arată că instanța europeană a stabilit că interzicerea generală a sindicatelor în cadrul forțelor armate încalcă articolul 11 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, referitor la libertatea de asociere.
Potrivit sursei citate, CEDO a acceptat posibilitatea instituirii unor restricții importante pentru militari, însă a considerat că interdicția absolută a organizațiilor sindicale afectează însăși esența dreptului la asociere.
Greva și intervenția în misiunile militare ar rămâne interzise
Proiectul legislativ nu ar elimina regulile specifice statutului militar. Conform informațiilor prezentate de Sindicatul „Diamantul”, ar fi menținute interdicția grevei, comanda unică, disciplina militară și obligațiile privind protejarea informațiilor clasificate.
De asemenea, sindicatele nu ar putea interveni în executarea ordinelor, în structura de comandă sau în desfășurarea misiunilor operative.
Organizațiile sindicale ar putea însă să își reprezinte membrii în probleme privind salarizarea, cariera profesională, evaluarea, promovarea și celelalte drepturi prevăzute de lege. Reprezentarea ar putea fi realizată inclusiv în fața instanțelor de judecată.
Sindicatul „Diamantul” susține că exercitarea unor astfel de drepturi nu a afectat misiunile polițiștilor, pe care organizația afirmă că îi reprezintă de aproximativ două decenii.
Propuneri pentru un regim sindical unitar
În punctul de vedere pe care intenționează să îl transmită Senatului și inițiatorului, Sindicatul „Diamantul” propune ca regimul sindical al militarilor să fie reglementat unitar în Legea dialogului social.
Organizația solicită ca jandarmii și pompierii să poată adera la sindicatele existente, alături de polițiștii cu care desfășoară activități comune. Totodată, susține extinderea dreptului sindical și la soldații și gradații profesioniști.
O altă propunere vizează definirea exactă a noțiunii de „act de comandă”. Sindicatul consideră că această noțiune nu ar trebui utilizată pentru a exclude de la protecția sindicală decizii precum mutările, evaluările profesionale sau stabilirea drepturilor bănești.
Protecție suplimentară pentru membrii de sindicat
Sindicatul „Diamantul” propune și introducerea unei reguli menite să îi protejeze pe toți membrii de sindicat, inclusiv pe polițiști, împotriva unor eventuale represalii profesionale.
Astfel, dacă un angajat prezintă fapte care indică posibilitatea că a fost mutat, evaluat nefavorabil sau ocolit la promovare din cauza activității sindicale, instituția ar urma să demonstreze că măsura nu a avut legătură cu apartenența sau activitatea sindicală.
Proiectul se află în consultare publică
Propunerea legislativă B518/2026 se află în prezent în etapa consultării publice pe site-ul Senatului. Persoanele interesate pot transmite opinii și observații până la termenul indicat în fișa proiectului.
Sindicatul „Diamantul” îi încurajează în mod special pe jandarmi și pompieri să participe la consultare și să își exprime punctul de vedere cu privire la recunoașterea dreptului lor de a se sindicaliza. (Irinel I.).
Anchete
Trei persoane reținute într-un dosar de trafic de droguri de mare risc în Maramureș
Trei persoane, cu vârste de 17, 19 și 47 de ani, au fost reținute într-un dosar privind traficul de droguri de mare risc, în urma unei anchete desfășurate de polițiștii de frontieră și ofițerii de combatere a criminalității organizate din Maramureș, sub coordonarea procurorilor DIICOT.
Droguri cristaline și substanțe vegetale, comercializate între 2024 și 2026
Potrivit procurorilor DIICOT – Biroul Teritorial Maramureș, suspecții ar fi procurat, deținut, oferit și vândut, în perioada 2024–2026, mai multe tipuri de droguri de mare risc.
Este vorba despre substanțe cristaline, precum 2-CMC și 3-CMC, dar și despre substanțe vegetale impregnate cu MDMB-4en-PINACA.
În cazul bărbatului de 47 de ani, anchetatorii au reținut și acuzația de efectuare, fără drept, de operațiuni cu produse despre care se știa că pot avea efecte psihoactive. Potrivit probatoriului, acesta ar fi comercializat și produse psihoactive de tip 4-BMC. Bărbatul este recidivist, conform informațiilor furnizate de anchetatori.
Percheziții în șase locuințe
În cadrul celor șase percheziții domiciliare efectuate în cursul zilei precedente, anchetatorii au ridicat mai multe plicuri și recipiente care conțineau substanțe cristalizate, vegetale și lichide. Materialele urmează să fie analizate în cadrul expertizelor de specialitate.
De asemenea, au fost indisponibilizate un cântar de precizie, obiecte care prezentau urme de substanțe, bani în lei și euro, precum și alte mijloace de probă.
Arme și muniție deținute ilegal
În locuința bărbatului de 47 de ani, anchetatorii au descoperit și două pistoale letale, împreună cu două încărcătoare care conțineau câte 15 cartușe de calibru 9 mm.
Totodată, au mai fost găsite un încărcător cu 13 cartușe și alte 175 de cartușe de calibru 9 mm. Potrivit anchetatorilor, toate armele și muniția erau deținute ilegal.
Procurorii cer arestarea preventivă
Procurorii au sesizat judecătorii de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Maramureș, solicitând arestarea preventivă a celor trei inculpați pentru o perioadă de 30 de zile.
Acțiunea a fost derulată de polițiștii Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Sighetu Marmației și cei ai Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate Maramureș, sub coordonarea DIICOT – Biroul Teritorial Maramureș.
La operațiune au participat și polițiști din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Maramureș, precum și jandarmi ai Inspectoratului de Jandarmi Județean Maramureș.
Persoanele cercetate beneficiază, pe întreaga durată a procesului penal, de drepturile și garanțiile prevăzute de Codul de procedură penală, inclusiv de prezumția de nevinovăție. (Paul D.).
Anchete
Fotoliul era în plan, avizul nu: trei candidați la șefia parchetelor, declarați «inapți»
Fotoliul de șef nu se dă pe încredere: trei candidați, opriți la testarea psihologică
Concursul pentru conducerea parchetelor a ajuns la o etapă în care ambiția nu ține loc de aviz: testarea psihologică. Iar pentru trei candidați, drumul către biroul de șef s-a împotmolit înainte de instalarea plăcuței pe ușă.
Potrivit publicației Lumea Justiției, care citează rezultatele publicate de Consiliul Superior al Magistraturii joi, 24 septembrie, trei dintre cei 63 de candidați au fost declarați „inapți” la testarea psihologică, iar unul a absentat.
Verdictul acestei etape nu trebuie însă confundat cu rezultatul definitiv: cei trei au posibilitatea de a formula contestații.
Ambiția a depus dosarul. Testul nu s-a lăsat impresionat
Una este să îți dorești conducerea unui parchet și alta este să îndeplinești toate condițiile cerute pentru a o prelua. Fotoliul poate părea confortabil de la distanță, dar până la el există și probe care nu se promovează prin simpla dorință de a deveni șef.
În cazul celor trei candidați, rezultatul publicat indică nepromovarea evaluării psihologice pentru funcția vizată. Atât rezultă din informațiile prezentate. Restul — diagnostice puse din tastatură, verdicte despre sănătatea mintală ori etichete definitive — ar însemna să înlocuim jurnalismul cu un cabinet medical improvizat la colțul internetului.
Calificativul „inapt” la o asemenea evaluare nu echivalează, în sine, cu diagnosticul unei boli psihice și nici nu stabilește automat incapacitatea de a exercita profesia de procuror. Subiectul este candidatura la conducere, nu o fișă medicală pe care publicul ar avea-o la dispoziție.
Contestația: încă o ușă înainte de ieșirea din concurs
Cei trei mai au la dispoziție calea contestației. Prin urmare, rezultatele trebuie prezentate cu această rezervă, nu transformate într-o sentință fără drept de apel.
Deocamdată, avem trei calificative de „inapt”, nu trei concluzii definitive după soluționarea eventualelor contestații. Diferența contează, chiar dacă strică puțin spectacolul titlurilor care dau cu ciocănelul înainte să se încheie procedura.
Într-un concurs pentru șefia parchetelor, respectarea procedurii ar trebui să fie, totuși, minimum sindical. Inclusiv atunci când procedura îi privește pe cei obișnuiți să o invoce pentru alții.
Un absent și o explicație care nu se află în tabel
Un alt candidat nu s-a prezentat la verificare, potrivit aceleiași surse. Informațiile furnizate nu precizează motivul absenței, așa că nu îl putem inventa, oricât de tentant ar fi pentru mecanica pamfletului.
Bilanțul comunicat este simplu: 63 de candidați, trei declarați „inapți” și un absent. Pentru interpretări suplimentare sunt necesare informații suplimentare, nu o porție mai generoasă de sarcasm.
Șefia nu este premiu de participare
Dincolo de hazul amar al situației, miza rămâne serioasă: conducerea unui parchet presupune responsabilități care nu se epuizează în ocuparea unui birou și repartizarea unor sarcini.
Tocmai de aceea există evaluări. Ele trebuie să filtreze candidaturile, nu să decoreze dosarele. Iar rezultatele lor trebuie tratate riguros, inclusiv prin respectarea dreptului la contestație.
Până la clarificarea situației celor trei, o concluzie rămâne în picioare: dorința de a fi șef nu este, singură, certificat de aptitudine. Fotoliul poate aștepta; criteriile nu trebuie să se dea la o parte. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 3 zileCumetrie mare între adjunctul șefului I.P.J. Prahova și DGA Prahova: rețeaua de relații care sfidează incompatibilitatea
-
Exclusivacum 4 zileÎncă o investigație Incisiv de Prahova, confirmată oficial: Alexandri Nicolae, zis „Nae Comisionaru’”, intră în sfera penalului – comisie de apel ilegală și plângeri penale pe numele lui (DOCUMENTE)
-
Exclusivacum 4 zileALARMĂ ROȘIE LA INDUSTRIA DE APĂRARE – Triada de la MEDAT sfidează CSAT, Consiliul Legislativ și bunul‑simț (Documente)
-
Exclusivacum 4 zileIPJ Prahova: „comartimente”, șefi clonați și filiera Buzău cu nota 4 la volanul Rutierului (DOCUMENTE)
-
Uncategorizedacum 2 zileFEUDA PENALĂ A LUI „NAE COMISIONARU” de la T.C.E. Ploiesti: angajări de fini, fișe de post trucate și bani publici la dispoziția nașului
-
Uncategorizedacum 2 zileALARMĂ MAXIMĂ! TRIADA DE LA MEDAT ȘI OMUL CU PIXUL DE AUR – joc mortal cu Constituția și securitatea națională
-
Exclusivacum 4 zileRepublica T.C.E. Ploiesti se repliază: cum încearcă Slănicenceanca să salveze „nepotul” lui Alexandri Nicolae, zis „Nae Comisionaru’”, fără permis și fără meserie
-
Exclusivacum 2 zileIPJ Prahova își pansează „comartimentul”, dar lasă dispeceratele-fantomă să bântuie. Și mai naște niște secții rurale clonă



